Economie mondială curs

1. ORIGINILE, CONTINUTUL, CARACTERISTICILE SI DIMENSIUNILE EM

Intr-o acceptiune f. larga, EM, sau sch. reciproce de activ. = ansamblul de actiuni ale unei comunitati umane, care are drept scop producerea si consumul bunurilor

Peste timp mai apar si alte activ: sch, repartitii pe oriz si vertic, etc

Fen. Ec. = social/uman – consecinte dinamice de structura si arie de extindere

O per. relat. indelungata (incep. soc. omenesti – inceputul primei rev. Ind.): sch. reciproce de activ. se desfas. cu preponderenta la niv. micro–ec.

Consecinta in grd de dezv. al unei economii – car. inchis; iar scopul principal era auto-consumul.

(de regasit, pana in sec XV – sf sec XV)

Incep. Sec. XVI = si inceputul unei noi etape/ epoci pt. economie, in general, dat., in principal:

- descop geo produse;

- cuc coloniale rezultate.

In circ ec. intra noi si vaste teritorii de pe glob.

In consecinta – comertul cuprinde o arie geo din ce in ce mai mare – sec. XVI = sec. apar pietei mondiale.

1. Piata Mondiala - nu este o notiune geo, ci economica

2. “ “ - reprez. un ansamblu format din mai multe segmente/ sub-piete

3. “ “ - preturile se form. sub impactul unor factori ec., dar si extra – ec.

4. “ “ si sub-pietele ce o formeaza, nu fct. intotdeauna perfect

5. De-a lungul timpului – interventii la niv anumitor segmente/ sub-piete (fiecare = piata unui produs: mat prima, manufactura, servicii, piete financiare), sau la “cartelizari”, in cadrul acesteia (ex. OPEC).

6. Eterogenitate/ diversitate.

Dpdv al dinamicii fen. in ansamblu, Constituirea Pietei Mondiale a det o dinamica spectaculoasa, a activ la niv. Macro-ec.

Dpdv al org activ ec – asistam la apar. manufacturilor (I tip de org. la niv unei “companii” – un stramos al corpor. trans-nat.)

Fct. ac. manuf. imprumuta car actuale ale corpor trans-nat, pt ca regasim, desigur, la o alta scara, si cu alt instrumentar, dar cu elemente comune:

- dislocarea in spatii diferite;

- crearea unor marfuri in spatii terte (inafara infiintiatorilor/ colonii);

- desi justif. ec. fct. lor este destinata unor alte piete decat unde erau formate

- import de materii prime.

Apar si dezv marilor manufacturi a facut tot mai evident faptul ca ec inchisa/ orientata catre auto-consum, trebuia sa fie inlocuita de o ec deschisa, orientata catre piata.

Treptat, se acumul. cond./ premizele producerii saltului de la niv. micro- la niv. macro, al sch. reciproce de activ.

Regasim:

- o dinamica spectaculoasa;

- elemente ale conturarii EM, dar un putem inca vorbi de aceasta, pt ca,

Nu regasim:

- tipuri de raporturi comerciale specifice EM, si nici

- conturarea fen principal.

In pofida acestor elem de dinamica, in planul sch. recipr. de activ./ al ec. in ansamblu, la acel moment, in Europa – spatiul cel mai dezv de pe planeta, la acel moment, manuf. nu reusisera sa puna stapanire pe productia nat., decat fragmentat (nu exista o piata interna adevarata).

In plus, un alt obstacol – lipsa centralizarii puterii politice.

Marfurile care proveneu din alte spatii (de dincolo de ocean):

- nu se constituiau intr-un flux comercial

- nu erau generate de rel. marfa-bani, ci aveau la baza factori extra-ec: jaful de tip colonial.

Intr-o astfel de situatie, nu se putea vorbi de spre o diviz internat a muncii = despre formarea unor tendinte de specializare intr-un domeniu sau altul.

Prima Rev Ind (sf sec XVIII – incep sec XIX) avea sa devina adevaratul salt de la niv micro-ec la niv macro, si, ulterior mondo – ec.

Mecanismul: productiv. muncii creste – creste presiunea ofertei de produse manufacturate – principala problema: crearea/ orientarea catre noi piete, pt a desface respectiva oferta.

Rev. burgheze vor det. lichidarea faramitarii politice specifice feudalismului, si vor da nastere statelor centralizate; vor face posibila apar Ec Nat., ca entitate de sine statatoare.

Daca initial, puterea dominanta ec. era Olanda, acum, in per manuf., princip putere devine Anglia (ca mecanism de productie progresiva, si raspandire pe arie extinsa). Anglia, devenita “atelierul ind. al lumii capitaliste”, a fost direct interesata in promov., pe o arie cat mai extinsa, a rez. rev. ind.

Ec. Nat., deja formate, ofereau cadrul propice pt generaliz rev. Ind., sit./ fe.n care se va produce, insa, din pacate, intr-un mod total neuniform.

Fen. care contribuie la formarea si perpetuarea eterogenitatii, prin decalaje, este: Dezv = Industrializarea!

Diviz. Internat. a muncii si diversificarea si specializarea vor det. propagari neuniforme de dezv.

Nu un fen. sau altul au “stricat » o « ordine », ci, de la bun inceput, lucrurile au evoluat diferit, pe diverse zone.

Treptat, se contureaza dif tendinte de specializare in productie, care, la randul lor, vor det apar unui nou tip de diviz. a muncii: Diviz Mondiala/ Internat a Muncii.

Din acest moment, sch. reciproc de activ. nu se mai limiteaza la niv. micro sau macro ec., ci face saltul la niv. mondo-ec., iar EM devine un fapt (implinit).

EM = acel stadiu al sch. recipr. de activ., cand, in virtutea diviz. Internat. a muncii, sunt implicati maj. agentilor ec. de pe glob.

EM = un concept pluridimensional, cu 3 dimensiuni principale:

- tehnico-ec – det. de utiliz unei palete tot mai diversificate de factori de productie;

- geo-politica - det. de existenta statelor nationale, a gruparilor integrationiste/ regionale;

- politico-diplamotica – det. de capac de “negociere” a principalilor “protagonisti”, in arena internat, un rol deosebit revenindu-le instit./ org cu car. internat.

Pe mas. evol., se accent. tend. de institutionalizare (acorduri: bilat, multi nat., trans-nat., spatiu geo)/ reglementare a regulilor ce gestioneaza relatiile intre instit. internat. (cu sfere de interese dif.).

EM, asa cum se prezinta astazi, constituie un ansamblu de Ec. Nat., de entitati/ grupuri regionale si de societati trans-nat., care au ajuns la un grd f. ridicat de interdependenta.

Indiferent de structura : ec nat, gr reg, corpor trans-nat, toate sunt elemente ale globalizarii.

Globalizarea = disparitia ec nat, ca celula de baza a EM, si la dispar statului

Principalele Caracteristici ale EM :

1. ETEROGENITATEA

- diversitate de ec nat

- diversitate de entitati regionale (Fen de regionalizare/ integrationism, nu incepe si nu se termina cu UE)

- corpor trans-nat

2. Apar CONTRADICTIILOR, al caror rol se modifica de la o etapa la alta (doctrina Marxista – daca contradictia nu este antagonista, atunci este generatoare de progres), ca principala cauza a actualei arhitecturi/ asimetrii planetare.

3. Cresterea grd de INTERDEPENDENTA – ce formeaza un sistem, care sta la baza fct EM.

Odata cu tendinta de liberalizare, din dec VIII, al mil. trecut, se creeaza interdependenta intre fen (ec, pol, soc, etc):

Creste dinamica, dar creste si vulnerabilitatea – consecinte ce se regasesc la orice nivel, si in orice domeniu analizat.

4. Accent tend de REGIONALIZAREA PIETELOR.

5. Manifestarea diferita de CENTRU DE PUTERE, la niv planetar, conduce la tendinta de MULTIPOLARITATE.

Dupa sf. razb. rece (dec. XIX al mil trecut), multipolaritatea este tot mai pregnanta:

- manif. puterii militare det. ierarhii la scara planetara;

- progresul tehnologic – alte diferentieri.

Istoria nu se mai repeta: unic leader nu mai exista (un “carismatic” pol de putere, dar si mult atacat: USA).

Anii ’90 – prozeliti ai abordarii simpliste ale consec globalizarii la niv nat.

Natiunea si Statul – raman, in pofida tuturor tend de globalizare/ regionalizare, ca entitati distincte, cu atribute si car. proprii – ec, soc, pol, juridice, culturale, etc.