Economie Mondiala Curs

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 42 în total
Cuvinte : 15870
Mărime: 90.33KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ovidiu Puiu
Univ. C. Brancoveanu, Pitesti, Curs, 2008-2009

Extras din document

1. ORIGINILE, CONTINUTUL, CARACTERISTICILE SI DIMENSIUNILE EM

Intr-o acceptiune f. larga, EM, sau sch. reciproce de activ. = ansamblul de actiuni ale unei comunitati umane, care are drept scop producerea si consumul bunurilor

Peste timp mai apar si alte activ: sch, repartitii pe oriz si vertic, etc

Fen. Ec. = social/uman – consecinte dinamice de structura si arie de extindere

O per. relat. indelungata (incep. soc. omenesti – inceputul primei rev. Ind.): sch. reciproce de activ. se desfas. cu preponderenta la niv. micro–ec.

Consecinta in grd de dezv. al unei economii – car. inchis; iar scopul principal era auto-consumul.

(de regasit, pana in sec XV – sf sec XV)

Incep. Sec. XVI = si inceputul unei noi etape/ epoci pt. economie, in general, dat., in principal:

- descop geo produse;

- cuc coloniale rezultate.

In circ ec. intra noi si vaste teritorii de pe glob.

In consecinta – comertul cuprinde o arie geo din ce in ce mai mare – sec. XVI = sec. apar pietei mondiale.

1. Piata Mondiala - nu este o notiune geo, ci economica

2. “ “ - reprez. un ansamblu format din mai multe segmente/ sub-piete

3. “ “ - preturile se form. sub impactul unor factori ec., dar si extra – ec.

4. “ “ si sub-pietele ce o formeaza, nu fct. intotdeauna perfect

5. De-a lungul timpului – interventii la niv anumitor segmente/ sub-piete (fiecare = piata unui produs: mat prima, manufactura, servicii, piete financiare), sau la “cartelizari”, in cadrul acesteia (ex. OPEC).

6. Eterogenitate/ diversitate.

Dpdv al dinamicii fen. in ansamblu, Constituirea Pietei Mondiale a det o dinamica spectaculoasa, a activ la niv. Macro-ec.

Dpdv al org activ ec – asistam la apar. manufacturilor (I tip de org. la niv unei “companii” – un stramos al corpor. trans-nat.)

Fct. ac. manuf. imprumuta car actuale ale corpor trans-nat, pt ca regasim, desigur, la o alta scara, si cu alt instrumentar, dar cu elemente comune:

- dislocarea in spatii diferite;

- crearea unor marfuri in spatii terte (inafara infiintiatorilor/ colonii);

- desi justif. ec. fct. lor este destinata unor alte piete decat unde erau formate

- import de materii prime.

Apar si dezv marilor manufacturi a facut tot mai evident faptul ca ec inchisa/ orientata catre auto-consum, trebuia sa fie inlocuita de o ec deschisa, orientata catre piata.

Treptat, se acumul. cond./ premizele producerii saltului de la niv. micro- la niv. macro, al sch. reciproce de activ.

Regasim:

- o dinamica spectaculoasa;

- elemente ale conturarii EM, dar un putem inca vorbi de aceasta, pt ca,

Nu regasim:

- tipuri de raporturi comerciale specifice EM, si nici

- conturarea fen principal.

In pofida acestor elem de dinamica, in planul sch. recipr. de activ./ al ec. in ansamblu, la acel moment, in Europa – spatiul cel mai dezv de pe planeta, la acel moment, manuf. nu reusisera sa puna stapanire pe productia nat., decat fragmentat (nu exista o piata interna adevarata).

In plus, un alt obstacol – lipsa centralizarii puterii politice.

Marfurile care proveneu din alte spatii (de dincolo de ocean):

- nu se constituiau intr-un flux comercial

- nu erau generate de rel. marfa-bani, ci aveau la baza factori extra-ec: jaful de tip colonial.

Intr-o astfel de situatie, nu se putea vorbi de spre o diviz internat a muncii = despre formarea unor tendinte de specializare intr-un domeniu sau altul.

Prima Rev Ind (sf sec XVIII – incep sec XIX) avea sa devina adevaratul salt de la niv micro-ec la niv macro, si, ulterior mondo – ec.

Mecanismul: productiv. muncii creste – creste presiunea ofertei de produse manufacturate – principala problema: crearea/ orientarea catre noi piete, pt a desface respectiva oferta.

Rev. burgheze vor det. lichidarea faramitarii politice specifice feudalismului, si vor da nastere statelor centralizate; vor face posibila apar Ec Nat., ca entitate de sine statatoare.

Daca initial, puterea dominanta ec. era Olanda, acum, in per manuf., princip putere devine Anglia (ca mecanism de productie progresiva, si raspandire pe arie extinsa). Anglia, devenita “atelierul ind. al lumii capitaliste”, a fost direct interesata in promov., pe o arie cat mai extinsa, a rez. rev. ind.

Ec. Nat., deja formate, ofereau cadrul propice pt generaliz rev. Ind., sit./ fe.n care se va produce, insa, din pacate, intr-un mod total neuniform.

Fen. care contribuie la formarea si perpetuarea eterogenitatii, prin decalaje, este: Dezv = Industrializarea!

Diviz. Internat. a muncii si diversificarea si specializarea vor det. propagari neuniforme de dezv.

Nu un fen. sau altul au “stricat » o « ordine », ci, de la bun inceput, lucrurile au evoluat diferit, pe diverse zone.

Treptat, se contureaza dif tendinte de specializare in productie, care, la randul lor, vor det apar unui nou tip de diviz. a muncii: Diviz Mondiala/ Internat a Muncii.

Din acest moment, sch. reciproc de activ. nu se mai limiteaza la niv. micro sau macro ec., ci face saltul la niv. mondo-ec., iar EM devine un fapt (implinit).

EM = acel stadiu al sch. recipr. de activ., cand, in virtutea diviz. Internat. a muncii, sunt implicati maj. agentilor ec. de pe glob.

EM = un concept pluridimensional, cu 3 dimensiuni principale:

- tehnico-ec – det. de utiliz unei palete tot mai diversificate de factori de productie;

- geo-politica - det. de existenta statelor nationale, a gruparilor integrationiste/ regionale;

- politico-diplamotica – det. de capac de “negociere” a principalilor “protagonisti”, in arena internat, un rol deosebit revenindu-le instit./ org cu car. internat.

Pe mas. evol., se accent. tend. de institutionalizare (acorduri: bilat, multi nat., trans-nat., spatiu geo)/ reglementare a regulilor ce gestioneaza relatiile intre instit. internat. (cu sfere de interese dif.).

EM, asa cum se prezinta astazi, constituie un ansamblu de Ec. Nat., de entitati/ grupuri regionale si de societati trans-nat., care au ajuns la un grd f. ridicat de interdependenta.

Indiferent de structura : ec nat, gr reg, corpor trans-nat, toate sunt elemente ale globalizarii.

Globalizarea = disparitia ec nat, ca celula de baza a EM, si la dispar statului

Principalele Caracteristici ale EM :

1. ETEROGENITATEA

- diversitate de ec nat

- diversitate de entitati regionale (Fen de regionalizare/ integrationism, nu incepe si nu se termina cu UE)

- corpor trans-nat

2. Apar CONTRADICTIILOR, al caror rol se modifica de la o etapa la alta (doctrina Marxista – daca contradictia nu este antagonista, atunci este generatoare de progres), ca principala cauza a actualei arhitecturi/ asimetrii planetare.

3. Cresterea grd de INTERDEPENDENTA – ce formeaza un sistem, care sta la baza fct EM.

Odata cu tendinta de liberalizare, din dec VIII, al mil. trecut, se creeaza interdependenta intre fen (ec, pol, soc, etc):

Creste dinamica, dar creste si vulnerabilitatea – consecinte ce se regasesc la orice nivel, si in orice domeniu analizat.

4. Accent tend de REGIONALIZAREA PIETELOR.

5. Manifestarea diferita de CENTRU DE PUTERE, la niv planetar, conduce la tendinta de MULTIPOLARITATE.

Dupa sf. razb. rece (dec. XIX al mil trecut), multipolaritatea este tot mai pregnanta:

- manif. puterii militare det. ierarhii la scara planetara;

- progresul tehnologic – alte diferentieri.

Istoria nu se mai repeta: unic leader nu mai exista (un “carismatic” pol de putere, dar si mult atacat: USA).

Anii ’90 – prozeliti ai abordarii simpliste ale consec globalizarii la niv nat.

Natiunea si Statul – raman, in pofida tuturor tend de globalizare/ regionalizare, ca entitati distincte, cu atribute si car. proprii – ec, soc, pol, juridice, culturale, etc.

Preview document

Economie Mondiala Curs - Pagina 1
Economie Mondiala Curs - Pagina 2
Economie Mondiala Curs - Pagina 3
Economie Mondiala Curs - Pagina 4
Economie Mondiala Curs - Pagina 5
Economie Mondiala Curs - Pagina 6
Economie Mondiala Curs - Pagina 7
Economie Mondiala Curs - Pagina 8
Economie Mondiala Curs - Pagina 9
Economie Mondiala Curs - Pagina 10
Economie Mondiala Curs - Pagina 11
Economie Mondiala Curs - Pagina 12
Economie Mondiala Curs - Pagina 13
Economie Mondiala Curs - Pagina 14
Economie Mondiala Curs - Pagina 15
Economie Mondiala Curs - Pagina 16
Economie Mondiala Curs - Pagina 17
Economie Mondiala Curs - Pagina 18
Economie Mondiala Curs - Pagina 19
Economie Mondiala Curs - Pagina 20
Economie Mondiala Curs - Pagina 21
Economie Mondiala Curs - Pagina 22
Economie Mondiala Curs - Pagina 23
Economie Mondiala Curs - Pagina 24
Economie Mondiala Curs - Pagina 25
Economie Mondiala Curs - Pagina 26
Economie Mondiala Curs - Pagina 27
Economie Mondiala Curs - Pagina 28
Economie Mondiala Curs - Pagina 29
Economie Mondiala Curs - Pagina 30
Economie Mondiala Curs - Pagina 31
Economie Mondiala Curs - Pagina 32
Economie Mondiala Curs - Pagina 33
Economie Mondiala Curs - Pagina 34
Economie Mondiala Curs - Pagina 35
Economie Mondiala Curs - Pagina 36
Economie Mondiala Curs - Pagina 37
Economie Mondiala Curs - Pagina 38
Economie Mondiala Curs - Pagina 39
Economie Mondiala Curs - Pagina 40
Economie Mondiala Curs - Pagina 41
Economie Mondiala Curs - Pagina 42

Conținut arhivă zip

  • Economie Mondiala Curs.doc

Alții au mai descărcat și

Economia Uniunii Europene

Stadiile integrarii: 1. Zona de liber schimb - pp. eliminarea completa a barierelor tarifare si netarifare din calea comertului 2. Uniunea vamala...

Istoria și Politicile Uniunii Europene

T E M A III UNIUNEA EUROPEANĂ – ACTOR SAU SPECTATOR ÎN PROCESUL DE GLOBALIZARE ? 1. Ce este globalizarea ? 2. Principalele caracteristici ale...

Negocierea Internațională

Contractul este finalizarea normală a contactului stabilit cu partenerul potenţial şi a negocierilor purtate cu acesta. Totodată, el reprezintă...

Riscurile in Afacerile Internationale

1 Riscul în afacerile internaţionale 1.1 Definiţia riscului În termeni generali, riscul exprimă ”posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, de a...

Operațiuni de Plăți în Tranzacțiile Internaționale

1. Mijloace şi instrumente de plată În timpul negocierii contractelor comerciale, aspectele financiare ale acestora au o importanţă primordială....

Economie Politica

1. Introducere La începutul noului mileniu, omenirea încearca sa proiecteze o anume imagine a viitorului sau. Aceste eforturi pornesc de la...

Mijloace Fixe ale Intreprinderii

1. Mijloacele fixe: esenţa economică, componenţa şi structura. 2. Evaluarea mijloacelor fixe. 3. Uzura mijloacelor fixe. 4. Indicatorii...

Produsul Național ca Rezultat al Activității Economice și Utilizarea Lui

Produsul naţional ca rezultat al activităţii economice şi utilizarea lui Planul temei 1. Avuţia naţională şi produsul naţional. 2. Consumul:...

Te-ar putea interesa și

Criza Economico-Financiara Actuala si Implicatiile Acesteia asupra Pietelor Emergente

INTRODUCERE ACTUALITATEA TEMEI LUCRĂRII Aproape în orice domeniu al activităţii umane există preocupări privind disfuncţionalităţile care pot să...

Locul și Rolul Uniunii Europene în Economia Mondială

INTRODUCERE Uniunea Europeană este o organizaţie bine cunoscută în întrega lume, cuprinzând numeroase ţări si politici comerciale comune, o putem...

Integrarea Europeană în Domeniul Energetic

INTRODUCERE Într-o economie din ce în ce mai globalizată, strategia energetică a unei ţări se realizează în contextul evoluţiilor şi schimbărilor...

Politici Monetare în România în Perioada 1990 - 2004

Introducere La începutul procesului de tranzitie, un numar mare de experti si organisme internationale specializate au vazut economia de...

Piete Financiar Globale - Piata Valutara

Capitolul I: ELEMENTE CONCEPTUALE Valutele şi monedele internaţionale Moneda unei ţări reprezintă unitatea de măsură care serveşte la evaluarea,...

Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe

CAPITOLUL I COMERŢUL INTERNAŢIONAL CU SERVICII PREZENTARE GENERALĂ 1.1. Serviciile – concept şi caracteristici 1.1.1. Conceptul de serviciu...

Locul si Rolul Tarilor Dezvoltate si al Tarilor in Curs de Dezvoltare in Cadrul Sistemului Comercial Multilateral

INTRODUCERE Lucrarea de faţă îşi propune o analiză a economiei şi comerţului intern şi extern a ţărilor dezvoltate şi a ţărior în tranziţie, şi...

Sistemul Monetar Internațional - Istoric și Perspective

INTRODUCERE Această lucrare argumentează că sistemul de economie internaţională Bretton Woods se cuvine să reflecte experienţele şi cunoştinţele...

Ai nevoie de altceva?