Economie Monetară și Financiară Europeană

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 88 în total
Cuvinte : 56341
Mărime: 1.12MB (arhivat)
Cost: Gratis
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU FACULTATEA DE STIIN³E ECONOMICE

Cuprins

Capitolul 1. EVOLU³IA PROCESULUI DE UNIFICARE MONETARÃ EUROPEANÃ

1.1. Încercãri de creare a unei zone de stabilitate monetarã

1.2. Primii pasi spre unificarea monetarã în Europa

1.3. Sistemul monetar european

1.4. Piata unicã si spatiul financiar european

1.5. Coordonarea politicilor economice si monetare

Capitolul 2. TRATATUL DE LA MAASTRICHT SI RIGORILE MONEDEI UNICE

2.1. Obiective ale Tratatului de la Maastricht

2.2. Convergenta economicã - premisã a unificãrii monetare

2.3. Evenimente premergãtoare introducerii monedei unice europene

Capitolul 3. EXTINDEREA UNIUNII EUROPENE - PROVOCÃRI PENTRU ZONA EURO

Capitolul 4. ROLUL SI FUNC³IILE BÃNCII CENTRALE EUROPENE ÎN PROCESUL EMITERII

SI CIRCULA³IEI MONEDEI UNICE

4.1. Sistemul European al Bãncilor Centrale

4.2. Emisiunea de monedã

4.3. Obiectivele si strategia de politicã monetarã ale Bãncii Centrale Europene

4.4. Stabilirea politicii privind rata de schimb pentru zona euro

4.5. Administrarea rezervelor valutare

4.6. Sistemul de plãti în zona euro – TARGET/TARGET 2

Capitolul 5. EFECTE LA NIVEL MACROECONOMIC SI MICROECONOMIC ALE

INTRODUCERII EURO

5.1. Implicatiile economice ale introducerii euro

5.2. Costuri aferente introducerii euro

Capitolul 6. PIE³ELE FINANCIARE EUROPENE

6.1. Euro si pietele financiare europene

6.2. Integrarea pietelor financiare europene

Capitolul 7. ORGANISME MONETAR-FINANCIARE EUROPENE

7.1. Grupul Bãncii Europene pentru Investitii

7.2. Banca Europeanã pentru Investitii (BEI)

7.3.Banca Europeanã pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD)

Extras din document

Capitolul 1

EVOLU³IA PROCESULUI DE UNIFICARE MONETARÃ EUROPEANÃ

1.1. Încercãri de creare a unei zone de stabilitate monetarã

Pânã în anul 1914, circulatia monetarã din tãrile europene s-a bazat pe etalonul aur-monedã, care

presupunea convertibilitatea nelimitatã în aur a bancnotelor si fixitatea cursurilor de schimb, metalul monetar

circulând liber pe piata internã si internationalã. În epoca în care a existat etalonul aur-monedã (jumãtatea

secolului al XIX-lea - 1914), convertibilitatea integralã a bancnotelor a impus o disciplinã relativ riguroasã în

materie de emisiune monetarã, creând, astfel, sentimentul de încredere de care depinde buna functionare a

oricãrui sistem monetar. Bãncile centrale se supuneau acestei discipline deoarece, în cazul iesirii aurului din

tarã, îsi reduceau cantitatea de bancnote pusã în circulatie, iar în cazul intrãrii aurului, sporeau aceastã

cantitate. Efectul extern al mecanismului monetar aur-monedã a fost faptul cã raporturile de schimb dintre

diversele monede europene au rãmas practic nemodificate o lungã perioadã de timp.1

Sistemul monetar bazat pe etalonul aur-monedã si, în cadrul sãu, cursurile de schimb fixe, a

functionat satisfãcãtor într-o epocã în care miscãrile de capitaluri de la o tarã la alta, desi complet libere,

erau reduse ca volum, iar mijloacele de informare si de transfer de fonduri erau mai putin eficace decât cele

de astãzi.

În conditiile declansãrii primului rãzboi mondial, aurul a început sã fie înlocuit din ce în ce mai mult

în tranzactiile internationale si în rezervele valutare ale bãncilor centrale cu "monede de rezervã", respectiv

monede ale unor tãri dezvoltate din punct de vedere economic si financiar (Anglia, Franta si SUA) care

oricând puteau fi preschimbate în aur de bãncile de emisiune din tãrile de origine. Cambiile, biletele la ordin,

cecurile etc. denominate în lire sterline, franci sau dolari erau acceptate în plãtile internationale, bãncile

centrale din diferite tãri începând sã le detinã în rezervele lor, alãturi de aur. Deoarece utilizarea lor era mai

comodã decât folosirea aurului, acestea au început sã fie detinute în portofoliile lor si de nerezidentii tãrilor

emitente.

Începând cu anul 1914, convertibilitatea în aur a fost suspendatã aproape în toate tãrile, cu exceptia

SUA, care abia în 1933 a interzis bãncilor sale efectuarea plãtilor în aur si detinerea de aur de cãtre

particulari. Aceastã detasare a fost posibilã datoritã încrederii detinãtorilor de bani în banca centralã si fatã de

o anumitã guvernare, încredere care apoi s-a extins si asupra detinãtorilor strãini de monedã nationalã, care

au acceptat sã o pãstreze ca atare fãrã sã o converteascã în aur.

Dupã primul rãzboi mondial (1918), majoritatea tãrilor au încercat sã restabileascã principiile

sistemului bazat pe etalonul aur. Astfel, Anglia a reinstaurat în anul 1925 convertibilitatea în aur a monedei

sale, fãrã a devaloriza lira sterlinã. Însã, datã fiind reducerea stocului de aur al Bãncii Angliei în timpul

rãzboiului, mãsura respectivã ar fi implicat diminuarea considerabilã a masei mijloacelor de platã în

circulatie, fapt pe care economia englezã nu l-a putut suporta. Ca urmare, în anul 1931, Anglia a fost nevoitã

sã devalorizeze lira sterlinã si sã adopte si alte mãsuri de stabilizare monetarã. Franta, mai realistã, a procedat

mai întâi la o devalorizare a francului (1928), iar apoi la restabilirea convertibilitãtii în aur a monedei sale.

Desi aceastã convertibilitate a fost serios amputatã, în sensul cã era permisã numai pentru sume foarte mari,

echivalente cu valoarea unui lingou de aur (sistemul bazat pe etalonul aur-lingouri), ea nu a putut fi

mentinutã; Franta a intrat într-o adevãratã "cascadã" de devalorizãri (1936, 1937, 1939), care au fãcut ca, în

întreaga perioadã interbelicã, francul francez sã fie o monedã instabilã.2

Paralel cu eforturile depuse pe plan intern, statele lumii au încercat sã realizeze o anumitã cooperare

monetarã prin adoptarea unui set de principii monetare comune, care vizau, în esentã, oficializarea practicii

mai vechi de folosire a monedelor convertibile în aur ca monede de rezervã internationalã.3

Astfel, Conferinta Monetarã de la Genova (1922) a pus bazele unui nou sistem monetar bazat pe

etalonul aur-devize, care a fost adoptat de toate tãrile europene în forme asemãnãtoare, ceea ce, din punct

de vedere functional, a însemnat un pas important în directia uniformizãrii mecanismelor monetare. Acest tip

de etalon a reprezentat prima abatere majorã de la caracterul automat al etalonului aur clasic, datoritã

introducerii în depozitul bãncii centrale si în rezerva monetarã, alãturi de aur, a titlurilor de credit si a

1 Cerna, S. - "Unificarea monetarã în Europa", Ed. Enciclopedicã, Bucuresti, 1997, p. 19

2 Cerna, S. - op. cit., p. 21

3 Brociner, A. - "Uniunea monetarã europeanã: o trecere în revistã a literaturii teoretice", Observatii si diagnostice economice, nr.

43, 1993, p. 349-363

4

valutelor, acestea din urmã devenind treptat cel mai important instrument de rezervã.4 Statele Unite ale

Americii îsi fixau raportul de schimb al dolarului contra aur, în timp ce celelalte tãri, ale cãror monede erau

convertibile în moneda cheie, trebuiau sã-si defineascã o paritate fatã de dolar.

Conferinta de la Genova a prefigurat regulile unui viitor sistem monetar international. Anii care au

urmat acestei conferinte au fost plini de tensiuni ce au afectat serios sistemul monetar international.5

Încercãrile de cooperare monetarã internationalã au fost abandonate odatã cu izbucnirea marii crize

economice din anii ‘30, care a dus la o nouã suspendare a convertibilitãtii în aur a monedelor. Aceastã

mãsurã a marcat, de fapt, sfârsitul unei lungi perioade în care monedele nationale s-au putut preschimba una

în alta fãrã nici o restrictie si la un curs fix.

Preview document

Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 1
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 2
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 3
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 4
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 5
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 6
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 7
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 8
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 9
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 10
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 11
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 12
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 13
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 14
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 15
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 16
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 17
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 18
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 19
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 20
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 21
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 22
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 23
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 24
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 25
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 26
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 27
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 28
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 29
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 30
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 31
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 32
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 33
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 34
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 35
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 36
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 37
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 38
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 39
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 40
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 41
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 42
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 43
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 44
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 45
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 46
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 47
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 48
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 49
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 50
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 51
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 52
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 53
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 54
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 55
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 56
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 57
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 58
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 59
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 60
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 61
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 62
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 63
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 64
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 65
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 66
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 67
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 68
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 69
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 70
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 71
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 72
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 73
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 74
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 75
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 76
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 77
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 78
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 79
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 80
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 81
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 82
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 83
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 84
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 85
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 86
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 87
Economie Monetară și Financiară Europeană - Pagina 88

Conținut arhivă zip

  • Economie Monetara si Financiara Europeana.pdf

Alții au mai descărcat și

Moneda Euro în Contextul Integrării Monetare Europene

INTRODUCERE Ideea unei monede a apărut în contextul creşterii economice de la sfârşitul anilor ‘80, o dovedesc şi vestitele şi controversatele...

Moneda Euro

INTRODUCERE Moneda unica este unul din cele mai incitante proiecte economice realizate vreodata. De altfel, implicatiile introducerii unei monede...

Euro - Moneda Internationala

INTRODUCERE Instituirea monedei unice – Euro -, ca expresie sintetica a integrarii monetare europene, va fi semnul vizibil al acesteia, respectiv...

Riscurile în procesul creditării

1.1 Creditul. Abordări conceptuale Creditul este operaţiunea prin care se ia în stăpânire imediatǎ resurse, în schimbul unei promisiuni de...

Zona Euro

INTRODUCERE Se ştie foarte clar că moneda euro a fost creată pentru a contrabalansa puterea în creştere a dolarului. Înainte de primul război...

Integrarea Monetară Europeană și Problemele Monedei Unice

UNIUNEA EUROPEANĂ Tratativele pentru constituirea Uniunii Europene au început încă din 1951, cu 6 ţări: Belgia, Germania, Franţa, Italia,...

Racordarea economiei romanesti la circuitul comercial international

Introducere În condițiile unei lupte continue și asidue pentru supremație și recunoaștere internațională, economiile contemporane se află în...

Uniunea Economică și Monetară Europeană

INTRODUCERE În lucrarea de faţă am încercat prezentarea şi tratarea principalelor probleme monetare cu care se confruntă țările care nu intrat...

Ai nevoie de altceva?