Economie Nationala

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 7 în total
Cuvinte : 2889
Mărime: 19.65KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

CONCEPTUL DE EC. NAT. – TEORII LA NIVEL MONDIAL

Ec. nat. s-a constituit tarziu, odata cu aparitia, dezv. si consolidarea relatiilor de produse si de piata de tip capitalist, de realizarea unei diviziuni interne si internat. a muncii cu character de permanenta.

Printre primii economisti care abordeaza problema formarii ec. nat. a fost germanul Fr. List., care a incercat sa explice diferentele dintre structurile de ramura dintre Anglia si Germania.

Primele teorii cu privire la posibilitatea angrenarii eficiente a circulatiei economice internat. au aparut in Anglia (teoria avantajelor abstracte – elaborate de A. Smith si D. Richard.` La sfarsitul sec. 19 inceputul sec. 20 Menger si Pareto dezvolta teoria utilitatii marginale, in opinia carora relatiile de piata reprez. Unul din factorii de constiotuire ale ec. nat. formate intr-un climat concurential.

In sec. 20 apar unele teorii ce pledeaza pt idea rolului deosebit de imp al acestor economii, altele ce previzioneaza lichidarea acestora in favoarea unor ec regionale, zonale sau chiar continentale. In ceea ce priveste aceste ultime teorii se mentine idea globalizarii regionale, accentuandu-se libera circulatie a capitalurilor, a fortei de munca.

2. GANDIREA ECONOMICA ROMANEASCA

In opera sa, N. Balcescu militeaza pt o ec nat complexa multilateral dezvoltata., cea mai importanta ramura urmand sa fie agricultura. In scrierile sale nu a ignorat nici dezvoltarea si modernizarea cailor de comunicatii, a instit de credit, infiintarea cadastrului.

A. Xenopol a militat in scrierile sale pt necesitatea dezvoltarii industriei nationale pledand pt necesitatea sprijinirii de catre stat a industriei nationale, pt inlaturarea ramasitelor feudale si asigurarea dezvoltarii unei agriculturi capitaliste, primejdia de a mentine Romania in sistemul de tara predominant agricola.

P.S.Aurelian a militat pt gasirea unor solutii pt realizarea pietei romanesti, a unei ec nat romanesti independente da nu rupte de ec mondiala, la o solidaritate intre industrie si agricultura a carui rezultat sa fie prosperitatea nationala.

Virgil Margeal a pledat pt idea formarii unei ec nat moderne, sustinand idea dezvoltarii unei agriculturi moderne dar si necesitatea industrializarii tarilor agrare. Fiind adept al “portilor deschise” este preocupat de valorificarea eficienta a resurselor nationale.

Mihai Manoilescu militeaza pt necesitatea dezvoltarii economice a tarii, conditie hotaratoare pt consolidarea statului national unitary, pt consolidarea independentei economice si politice, pt punerea in valoare a bogatiilor solului si subsolului.

Gandirea economica a lui Mihai Eminescu este, in cea mai mare parte, rodul cunoasterii directe a realitatii. In manuscrisele sale, autorul trateaza dezvoltarea ec nat pe doua cai: dezvoltarea si modernizarea agriculturii si crearea si consolidarea industriei nationale.

3. AGRICULTURA INTRE 1750-1850

Proprietatea asupra pamantului era concentrata in mainile marilor stapani laici si ecleziasti.

Munca salariata se extinde lent, odata cu raspandirea arendasiei. In 1883, 75% din mosiile din T.Rom. sunt exploatate in arenda, iar in Moldova si in Transilvania 50%. Treptat, incep sa fie aplicate tehnici moderne, sa fie importate soiuri de samanta. Astfel, in 1830 la grau se obtineau randamente de pana la 15-20 ori samanta, valori superioare celor din Europa de Vest.

Cultura de baza ramane porumbul cu o pondere de 80% din productia de cereale in T. Rom, si de 60% in Moldova.

4. INDUSTRIA INTRE 1750-1850

Aceasta perioada era dominate de bresle si de industria casnica. Principalele ramuri care s-au dezv au fost mineritul si metalurgia, in care devine majoritara munca salariata, deci relatii de tip capitalist. Semnificativa era si productia de metale pretioase, in Transilvania productia medie multianuala osciland intre 950-2.000 kg la aur si intre 17.000-300.000 kg la argint. In T. Rom., munca salariata a inceput sa fie utilizata mai intai la Baia de Arama.

Totodata, s-a extins si extractia sari, cu exploatatii la Ocna Sibiu, Ocna Mures, Praid, Tg. Ocna.

La sfarsitul sec. 18 incepe extinderea extractiei petrolului si apar primele forme primare de rafinare. Se amplifica volumul productiei industriei casnice (tesaturi, postav, aba, covoare, produse din lemn, apar foeme speciale datorita diviziunii muncii, produse vandute in special prin targuri.

Capitalul de stat s-a manifestat in siderurgie si in manufacturi. Incep sa apara primele forme ale industriei masiniste (prima masina cu abur a fost introdusa in exploatarea miniera de la Zlatna, prima tesatorie mecanica la Tunari in 1843, primele laminoase la Resita in 1846, iar in 1840 la Cluj se fabrica primele utilaje agricole).

5. FINANTELE SI COMERTUL INTRE 1750-1850

Cometul exprima amplificarea vietii economice, a diviziunii muncii, cresterea productivitatii muncii, dar si existenta relatiilor economico-culturale intre provinciile istorice.

Dupa incheierea pacii de la Adrianopole din 1829, T. Rom si Moldova si-au diversificat relatiile externe orientandu-si exportul de cereale si anim vii spre tarile din vestul Europei. Pana in 1850, doar in 2 ani balanta comerciala a fost deficitara (1834-1835), comertul exterior amplificandu-se an de an ajungand in 1850 la 47,2 milioane lei, iar importul la 28,3 milioane lei. Intr-un interval de 19 ani exportul a crescut cu 123% iar importul cu 57%.

Finantele. In timpul dominatiei otomane, T. Rom si Moldova nu dispuneau de monede proprii, insa nu s-a impus nici circulatia banilor turcesti. Astfel exista o deosebita varietate pe piata monetara. Principalele monede in circulatie erau galbenul olandez, galbenul austriac, galbenul turcesc, leul. In Transilvania circulau galbenul imperial, galbenul francez, galbenul belgian si techinul venetian.

Faptul ca in aproape toate provinciile circulau cam aceleasi monede a condus la favorizarea comertului interprovincial. Dpdv al creditului, desi se infiintasera “case de economii”, ramane predominant capitalul camataresc.

6. AGRICULTURA INTRE 1850-1914

In aceasta perioada sunt promulgate 2 legi: cea rurala si cea agrara, care au constituit surse de inspiratie pt legiuitori care, in 1866 au elaborate prima constitutie a statului roman modern.

Lg rurala (1864) viza atat improprietarirea taranilor cat si anumite principii de drept public, esentiala pt democratizarea tarii (dreptul de proprietate private). Sunt desfiintate dijma, claca, hrisoave, invoieli.

Preview document

Economie Nationala - Pagina 1
Economie Nationala - Pagina 2
Economie Nationala - Pagina 3
Economie Nationala - Pagina 4
Economie Nationala - Pagina 5
Economie Nationala - Pagina 6
Economie Nationala - Pagina 7

Conținut arhivă zip

  • Economie Nationala.doc

Alții au mai descărcat și

Riscul Afacerii

Capitolul 3 Riscul Întreprinderii (Afacerii) si Gestiunea (Managementul) acestuia 3.1 Introducere Tendinte recente în managementul corporatiilor...

Tranzactii Comerciale Internationale

Obiectivele capitolului: După ce veţi studia acest capitol, veţi fi în măsură să: • definiţi franciza şi să înţelegi caracteristicile şi...

Epistemologie

CURSUL 1INTRODUCERE ÎN EPISTEMOLOGIE ECONOMICĂ Cuvinte-cheie: epistemologie, ştiinţă, cunoaştere Ce sunt economiştii şi ce fac ei? „Economiştii...

Microeconomie

CAPITOLUL 1 ECONOMIA - FORMĂ A ACŢIUNII UMANE Nevoi şi resurse. Problema fundamentală a economiei –alegerea. Economia, că ştiinţă, studiază...

Finantele Institutiilor Publice

CURS 1 Instituţiile publice centrale cuprind Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale...

Economie Comerciala

Cap.1. Locul, rolul şi importanţa comerţului în economia naţională 1.1. Aspecte conceptuale privind comerţul; 1.2. Comerţul internaţional şi...

Istoria Economiei Nationale

Introducere Pentru întelegerea complexelor realitati economice de azi, dintre care multe sînt produsul unui trecut mai apropiat sau mai...

Probleme Economia Comertului

Propensiunea consumului • Propensiunea consumului reprezintă raportul dintre consumul total şi venituri (venit primar brut, venit disponibil brut,...

Ai nevoie de altceva?