Economie Politică

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 98 în total
Cuvinte : 31136
Mărime: 910.47KB (arhivat)
Cost: Gratis
UNIVERSITATEA „ANDREI ŞAGUNA” CONSTANŢA FACULTATEA DE ŞTIINTE ECONOMICE ANUL UNIVERSITAR : 2012 – 2013 SPECIALIZAREA: CIG,FB,MK, MANAGEMENT AN I SEMESTRUL 1

Cuprins

Capitolul I ECONOMIA ŞI ŞTIINŢA ECONOMICĂ .4

I.1. Economia politică - obiectul şi metoda de studiu . 4

I.2. Nevoile umane – definire, clasificare şi trăsături . 6

I.3. Resursele economice – definire şi clasificare .7

I.4. Administrarea eficientă a resurselor . 8

I.5. Activitatea economică . 9

Capitolul II ECONOMIA DE PIAŢÃ: CARACTERIZARE GENERALĂ. 11

II.1. Economia naturală şi economia de schimb.11

II.2.Tipuri de sisteme economice : sistemul economiei de piaţă, sistemul economiei de comandă.13

II.3 Proprietatea în economia de piaţă.15

II.4 Agenţii economici, fluxurile economice şi circuitul economic.15

II.5 Banii în economia de piaţă.16

Capitolul III CONSUMATORUL. UTILITATEA ECONOMICĂ.20

III.1 Utilitatea economică.20

III.2 Legea utilitatea marginale descrescânde.22

III.3 Consumatorul rational.23

III.4 Alegerea consumatorului.23

III.5 Rata marginală de substituţie.25

III.6 Echilibrul consumatorului.25

III.6.1. Soluţia grafică a echilibrului consumatorului.26

III.6.2. Dinamica echilibrului consumatorului. Efectul modoficării venitului.27

Capitolul IV PRODUCĂTORUL .28

IV.1 Producătorul şi factorii de producţie.28

IV.2 Combinarea şi substiuirea factorilor de producţie.34

IV.3 Productivitatea factorilor de producţie.36

Capitolul V COSTUL DE PRODUCŢIE.41

V.1 Conceptul şi tipologia costului de producţie.41

V.2 Mărimea şi tipologia costului.44

V.3 Pragul de rentabilitate. .44

Capitolul VI CEREREA, OFERTA ŞI ELASTICITATEA LOR .46

VI.1 Cererea.46

VI.1.1. Cererea şi factorii ei de influenţă : preţul, veniturile populaţiei.46

VI.1.2. Elasticitatea cererii – definiţie, forme.48

VI.2 Oferta.52

VI.2.1. Oferta şi factorii ei de influenţă.52

VI.2.2. Elasticitatea ofertei.55

VI.3 Interacţiunea dintre cerere şi ofertă. Echilibrul pieţei.56

Capitolul VII CONCURENŢA ŞI FORMELE EI.57

VII.1. Concurenţa: conţinut, forme, funcţii.57

VII.2. Tipuri de concurenţă.59

VII.2.1. Concurenţă perfectă.59

VII.2.2. Concurenţă imperfectă.60

VII.2.2.1. Concurenţa monopolistică.61

VII.2.2.2. Concurenţa de tip monopol.62

VII.2.2.3. Concurenţa de tip oligopol.63

VII.2.2.4 Concurenţa de tip monopson.64

Capitolul VIII. TIPURI DE PIEŢE ŞI MECANISME DE FORMARE A PREŢURILOR.64

VIII.1.Piaţa cu concurenţă perfectă şi formarea preţului de echilibru.64

VIII.2. Piaţa cu concurenţă imperfect.71

VIII.2.1Monopolul şi preţul. Echilibrul monopolului.70

VIII.2.2.Piaţa monopolistică şi preţul.74

VIII.2.3.Oligopolul şi preţul.76

Capitolul IX. VENITURILE FUNDAMENTALE ÎN ECONOMIE.79

IX.1. Recompensarea factorilor de productie.79

IX.2. Salariul.79

IX.3. Dobânda.83

IX.4. Renta- mecanismul formării rentei.86

IX.5. Profitul.90

BIBLIOGRAFIE.97

Extras din document

ECONOMIE POLITICĂ

CAPITOLUL I

ECONOMIA ŞI ŞTIINŢA ECONOMICĂ - OBIECTUL ŞI METODA ECONOMIEI POLITICE

I.1. Economia politică - obiect de studiu, importanţa cunoştinţelor de economie

I.2. Trebuinţe – definire, clasificare şi trăsături

I.3. Resursele economice – definire şi clasificare

I.4. Administrarea eficientă a resurselor

I.5. Activitatea economică

Concepte de bază: nevoi umane, interese economice, resurse economice, legea rarităţii resurselor, costul de oportunitate, activitatea economică, ştiinţa economică.

I. 1. Economia politică - obiect de studiu, importanţa cunoştinţelor de economie

Pentru a se orienta în cadrul activităţilor economice din ce în ce mai complexe, oamenii au simţit nevoia desprinderii unor reguli şi legităţi. Ştiinţa care se ocupă cu studiul acestor legi şi legităţi este ştiinţa economică sau economia politică.

Evoluţia gândirii economice :

1. De la originile greco - romane până la Adam Smith, deci până la sfârşitul secolului al XVIII

Primele preocupări de a înţelege şi a explica economia reală apar din Antichitate. Aristotel definea economia ca pe un ansamblu de legi după care se conduce activitatea desfăşurată în gospodărie sau în ferme şi ateliere, în vederea producerii bunurilor de care oamenii au nevoie. Acesta este sensul etimologic al termenului de economie, care provine din limba greacă:

• - „oikos” – care înseamnă casă, gospodărie;

• - „nomos” – care reprezenta lege, rânduială;

• - „polis” – cetate, societate.

Termenul de economie politică a fost consacrat în anul 1615 de Antoine de Montchrestier prin tratatul său de economie politică scris pentru suveranul de atunci al Franţei Louis al XIII-lea.

Adam Smith în “Avuţia Naţiunilor” demonstrează că originea valorii, deci a bogăţiei naţionale, rezidă din munca socială.

2. A doua perioadă, sec XVIII – XIX – perioada este denumită Şcoala clasică engleza ai cărei reprezentanţi sunt: David Ricardo, T. Malthus, J. Mill.

David Ricardo explică că nu se poate confunda valoarea cu bogăţia, valoarea fiind privită ca un produs al muncii.

Malthus enunţă principiul populaţiei, conform căruia, în absenţa unor frâne sociale, populaţia are tendinţa să crească în progresie geometrică, iar mijloacele de subzistenţă, în proporţie aritmetică.

Economia clasică a constituit punctul de plecare pentru două direcţii opuse privind teoriile economice. Este vorba de o ramură care se dezvoltă începând cu lucrarea „Capitalul” a lui K.Marx şi o a doua ramură care, trecând prin gândirea neoclasică şi keynesiană, ajunge la economia modernă.

K. Marx, continuator al lui David Ricardo, a avut contribuţii importante în teoria valorii, a profitului, a rentei şi a producţiei.

3. A treia perioadă - 1870 şi marea recesiune economică mondială din anii 1930.

Gândirea neoclasică- susţinută de şcoala marginalistă - a mers pe ideea liberalismului economiei.

Conceptul esenţial al teoriei neoclasice este cel de raritate a resurselor şi de alegeri raţionale efectuate de indivizi în scopul obţinerii maximului de satisfacţie.

4. A patra perioadă în evolutia ştiinţei se încadrează între anii 1920 şi anii 1970.

Această perioadă a fost marcată pregnant de J.M. Keznes şi opera sa fundamentală „Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a banilor”. El este fondatorul curentului de gândire dirijist, de susţinere a intervenţiei statului în economie.

5. A cincea perioadă a început în 1980.

Se caracterizează prin trecerea la analiza economiei de la nivel micro, la cel macro şi mondoeconomic.

Economia, ca ştiinţă, îndeplineşte trei funcţii :

1. explică fenomene economice - exemplu: formarea preţurilor

2. prognozeaza producerea unor fapte şi fenomene economice - exemplu: creşterea consumului atunci cănd cresc veniturile

3. propune căi de influenţare a modului în care se desfăşoară faptele şi fenomenele economice – exemplu: căi de reducere a costului

Economia politică nu este decât o componentă din sistemul ştiinţelor economice. În structura acestuia sunt cuprinse următoarele:

a) ştiinţa economică fundamentală (economia politică, management, marketing, statistică)

b) ştiinţele economice teoretico-aplicative (contabilitate, finanţe)

c) ştiinţele economice de frontieră(econometria, informatică economică,matematică economică, sociologia economică, psihologie economică, etc.).

Sistemul ştiinţelor economice este dinamic şi deschis, îmbogăţindu-se de la o perioadă istorică la alta. În prezent, se impun discipline economice noi, cum ar fi: economia mediului înconjurător, economia urbană, economia investiţiilor în străinătate şi a întreprinderilor multinaţionale, etc.

Ca ştiinţă economică fundamentală, economia politică oferă baza teoretică şi metodologică generală ştiinţelor economice în ansamblul lor.

Ca orice ştiinţă, economia politică are obiect de cercetare propriu, limbaj specific, metode şi instrumente de cercetare proprii.

Economia poate fi privită ca microeconomie şi macroeconomie.

Microeconomia studiază comportamentele individuale ale subiecţilor economici (gospodării, firme de afaceri, agenţi economici individuali etc.), relaţiile acestora cu piaţa, relaţiile dintre ei, în procesul producerii, schimbului, distribuţiei şi consumului bunurilor şi serviciilor.

Macroeconomia cercetează economia naţională în ansamblul ei ca şi efectele globale care rezultă (şomaj, inflaţie, etc.).Variabilele macroeconomice sunt cele referitoare la produs naţional, masă monetară, rata şomajului ş.a.

Abordarea micro- şi macroeconomică este una de abstracţie ştiinţifică şi vizează numai nivelurile de analiză. Nu poate exista o separare între cele două abordări, cu alte cuvinte micro- şi macroeconomia sunt inseparabile.

Bibliografie

1) ANGHELESCU Coralia, DINU Marin, GAVRILĂ Ilie - Economie, Ed. Economică, Bucureşti, 2009;

2) ANGHELESCU Coralia, DINU Marin, GAVRILĂ Ilie – Economie Aplicaţii, Ed. Economică, Bucureşti, 2009;

3) COŞA Mircea, MĂRGINEANU Dragoş-Microeconomi Note de Curs,Editura Nomina Lex 2007

4) OPREA Alexandru, PAPARI George – Economie politică, Ed. Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa, 2008;

5) ŞARPE, A.D.; GAVRILĂ, E - Microeconomie – teorie şi aplicaţii, Ed. Economică, Bucureşti, 2002.

Preview document

Economie Politică - Pagina 1
Economie Politică - Pagina 2
Economie Politică - Pagina 3
Economie Politică - Pagina 4
Economie Politică - Pagina 5
Economie Politică - Pagina 6
Economie Politică - Pagina 7
Economie Politică - Pagina 8
Economie Politică - Pagina 9
Economie Politică - Pagina 10
Economie Politică - Pagina 11
Economie Politică - Pagina 12
Economie Politică - Pagina 13
Economie Politică - Pagina 14
Economie Politică - Pagina 15
Economie Politică - Pagina 16
Economie Politică - Pagina 17
Economie Politică - Pagina 18
Economie Politică - Pagina 19
Economie Politică - Pagina 20
Economie Politică - Pagina 21
Economie Politică - Pagina 22
Economie Politică - Pagina 23
Economie Politică - Pagina 24
Economie Politică - Pagina 25
Economie Politică - Pagina 26
Economie Politică - Pagina 27
Economie Politică - Pagina 28
Economie Politică - Pagina 29
Economie Politică - Pagina 30
Economie Politică - Pagina 31
Economie Politică - Pagina 32
Economie Politică - Pagina 33
Economie Politică - Pagina 34
Economie Politică - Pagina 35
Economie Politică - Pagina 36
Economie Politică - Pagina 37
Economie Politică - Pagina 38
Economie Politică - Pagina 39
Economie Politică - Pagina 40
Economie Politică - Pagina 41
Economie Politică - Pagina 42
Economie Politică - Pagina 43
Economie Politică - Pagina 44
Economie Politică - Pagina 45
Economie Politică - Pagina 46
Economie Politică - Pagina 47
Economie Politică - Pagina 48
Economie Politică - Pagina 49
Economie Politică - Pagina 50
Economie Politică - Pagina 51
Economie Politică - Pagina 52
Economie Politică - Pagina 53
Economie Politică - Pagina 54
Economie Politică - Pagina 55
Economie Politică - Pagina 56
Economie Politică - Pagina 57
Economie Politică - Pagina 58
Economie Politică - Pagina 59
Economie Politică - Pagina 60
Economie Politică - Pagina 61
Economie Politică - Pagina 62
Economie Politică - Pagina 63
Economie Politică - Pagina 64
Economie Politică - Pagina 65
Economie Politică - Pagina 66
Economie Politică - Pagina 67
Economie Politică - Pagina 68
Economie Politică - Pagina 69
Economie Politică - Pagina 70
Economie Politică - Pagina 71
Economie Politică - Pagina 72
Economie Politică - Pagina 73
Economie Politică - Pagina 74
Economie Politică - Pagina 75
Economie Politică - Pagina 76
Economie Politică - Pagina 77
Economie Politică - Pagina 78
Economie Politică - Pagina 79
Economie Politică - Pagina 80
Economie Politică - Pagina 81
Economie Politică - Pagina 82
Economie Politică - Pagina 83
Economie Politică - Pagina 84
Economie Politică - Pagina 85
Economie Politică - Pagina 86
Economie Politică - Pagina 87
Economie Politică - Pagina 88
Economie Politică - Pagina 89
Economie Politică - Pagina 90
Economie Politică - Pagina 91
Economie Politică - Pagina 92
Economie Politică - Pagina 93
Economie Politică - Pagina 94
Economie Politică - Pagina 95
Economie Politică - Pagina 96
Economie Politică - Pagina 97
Economie Politică - Pagina 98

Conținut arhivă zip

  • Economie Politica.DOC

Alții au mai descărcat și

Salariul - Venit Fundamental Stimulativ al Fortei de Munca

INTRODUCERE În multe ţări ale lumii, dezvoltarea managementului resurselor umane trece printr-o profundă schimbare, în conformitate cu strategiile...

Politici Anti-Somaj

1.Definirea conceptului. descrierea conceptului - implicatii economice, politice si sociale 1.2. Cauze şi tipuri de şomaj Deoarece fiecare cauză...

Costul de Producție

Introducere Costul de producţie constă din totalitatea cheltuielilor efectuate sau care urmează să fie efectuate, toate în expresie bănească, de...

Teoria comportării consumatorului

Introducere Analiza microeconomică este dedicată explicării comportamentelor individuale și interacțiunilor lor. În centrul atenției este situat...

Piața cu Concurență Perfectă

1. INTRODUCERE În acest referat ne propunem să analizăm modul în care comportamentul consumatorului şi cererea, comportamentul producătorului şi...

Economie Mondiala

Capitolul I Fundamentele economiei mondiale 1.1. Formarea economiei mondiale Condiţia esenţială a formării economiei mondiale o constituie...

Șomajul și Șomerii

Prin amploarea îngrijorătoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin dinamicile ce îşi schimbă ritmurile şi sensurile, şomajul a devenit o...

Dreptul la Proprietate

Experienta ultimilor ani ne demonstreaza ca ideea apararii drepturilor fundamentale ale omului În cadrul legislativ intern si În cadrul unei...

Ai nevoie de altceva?