Economie politică

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 82 în total
Cuvinte : 32309
Mărime: 840.95KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lect.univ dr. Păun Oana
Facultatea de Stiinte Economice
Universitatea Andrei Saguna, Constanta

Cuprins

Capitolul I INTRODUCERE ÎN MACROECONOMIE 3

I.1. Macroeconomia. Probleme și politici macroeconomice

Capitolul II PIAȚA MONETARĂ 8

II.1. Banca Centrală - rol și atribuții. Băncile comerciale

II.2. Oferta și cererea de monedă

II.3. Moneda de cont; multiplicatorul monedei de cont

II.4. Echilibrul pieței monetare

Capitolul III PIAȚA CAPITALULUI 12

III.1. Piața capitalului - definire, trăsături, funcții

III.2. Titlurile financiare. Acțiuni. Obligațiuni

III.3. Piața primară a capitalului. Piața secundară a capitalului

Capitolul IV PIAȚA MUNCII. SALARIUL 18

IV.1. Conceptul, trăsăturile și funcțiile pieței forței de muncă

IV.2. Cererea și oferta de forță de muncă. Capitalul uman

IV.3. Salariul. Formele salariului

Capitolul V PIAȚA VALUTARĂ 23

V.1. Piața valutară

V.2. Balanța de plăți externe. Balanța comercială

V.3. Indicatorii rentabilitate ai comerțului exterior

V.4. Cursul valutar. Regimul valutar al unei țări.

V.5. Operațiuni pe piața schimburilor valutare

Capitolul VI VENITUL, CONSUMUL ȘI INVESTIȚIILE 28

VI.1. Venitul

VI.2. Consumul

VI.3. Economiile și investițiile

VI.4. Principiile multiplicatorului și amplificatorului

Capitolul VII CREȘTEREA ECONOMICĂ ȘI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ 35

VII.1. Indicatorii macroeconomici

VII.2. Creșterea economică: concept și forme de exprimare.

Capitolul VIII ECHILIBRUL ȘI DEZECHILIBRUL ECONOMIC 41

VIII.1. Teoria echilibrului economic

VIII.2. Formele dezechilibrului economic

Capitolul IX FLUCTUAȚIILE ACTIVITĂȚII ECONOMICE 47

IX.1. Ciclicitatea - formă a mișcării economice

IX.2. Ciclurile lungi și ciclurile pe termen mediu

IX.3. Criza și cauzele evoluției ciclice

IX.4. Politicile anticiclice

Capitolul X INFLAȚIA 55

X.1. Geneza și natura inflației contemporane

X.2. Cauzele inflației; spirala inflaționistă

X.3. Măsurarea inflației

X.4. Politici de combatere a inflației

Capitolul XI OCUPAREA ȘI ȘOMAJUL 65

XI.1. Șomajul și cauzele sale

XI.2. Tipuri de șomaj

XI.3. Măsurarea fenomenului de șomaj

XI.4. Efectele șomajului

XI.5. Măsuri de diminuare a șomajului și a efectelor sale

Capitolul XII POLITICA BUGETARĂ ȘI POLITICA FISCALĂ 71

XII.1. Bugetul de stat. Politica bugetară. Datoria publică

XII.2. Politica fiscală. Impozitele - principiile și funcțiile lor

Capitolul XII POLITICA MONETARĂ 79

XIII.1. Politica monetară și instrumentele ei

XIII.2. Efectele politicilor monetare de relansare economică

80

Extras din document

CAPITOLUL I. INTRODUCERE ÎN MACROECONOMIE

I.1. Macroeconomia. Probleme și politici macroeconomice

În deceniile trei și patru ale secolului XX științța economicăă fundamentală, ca știință a administrării unor resurse și mijloace limitate și cu utilizări alternative pentru satisfacerea unor necesități nelimitate și variate ale oamenilor, s-a divizat în două: macroeconomia, care studiază economiile naționale ca entități proprii și microeconomia care studiază comportamentul uman la nivelul firmelor și gospodăriilor. Uneori, această delimitare, deși este întâlnită foarte frecvent este interpretată ca fiind eronată.

Microeconomia nu se limitează la studierea doar a comportamentului consumatorului și pe cel al producătorului. Pe baza acestor comportamente ale unităților economice elementare, microeconomia își extinde sfera preocupărilor, încercând să explice funcționarea generală a sistemului în ansamblul său. Deci, microeconomia și macroeconomia au, în ultimă instanță, același obiect de studiu. Ele diferă prin metoda de abordare și tratare a problemelor. Cele două optici - microeconomia și macroeconomia - sunt necesare pentru a înțelege economia în ansamblul ei.

Macroeconomia se concentrează cu prioritate către analiza calitativă a mecanismului de funcționare a economiei naționale, a corelațiilor dintre variabilele macroeconomice, punând un accent deosebit pe aspectele de măsurare a influențelor directe și indirecte dintre acestea în vederea fundamentării științifice a deciziilor de politică macroeconomică. De aceea, macroeconomia este o disciplină închegată într-o viziune sistemică și ne dă posibilitatea cunoașterii comportamentului economic în perioadele de avânt și recesiune, a consumului și investițiilor, a performanțelor economiei, a dinamicii producției de bunuri și servicii, a ratelor profitului și dobânzii, a ratei inflației și șomajului, a politicii fiscale și monetare, a balanței de plăți, a stocului de bani, a bugetului de stat, a datoriei publice, a echilibrului și dezechilibrului macroeconomic în general. De asemenea, macroeconomia abordează probleme de modelare economică a echilibrului și dezechilibrului static și dinamic, atât pe termen scurt cât și pe termen mediu și lung, precum și o integrare a componentelor economiei naționale într-o analiză cantitativă cu ajutorul modelelor clasice și neoclasice de creștere economică.

Știința economică este o reflectare a economiei reale care există și funcționează atât la nivelul agenților economici individuali cât și la nivelul agenților agregați (omogeni și eterogeni).

Macroeconomia (reală) exprimă procesele, faptele și comportamentele agenților economici agregați (ca relații multiple între cei elementari). Acest nivel al economiei se referă la mărimile și variabilele agregate ale intrărilor și ieșirilor unităților economice dintr-o țară.

Fluxurile de eforturi și de efecte social-economice sunt însă privite independent de comportamentele individuale ale participanților la activitățile economice.

Criteriul esențial al structurii acestor procese și comportamente îl constituie interesele generale, care se structurează pe temelia celor particulare (personale) și de grup. Sinonimia macroeconomie-economie națională este însă numai parțial valabilă.

Pe baza procesului de trecere de la interesele personale la cele generale are loc, în fond, și transformarea unei problemele microeconomice în una macroeconomică.

O anume problemă economică devine macroeconomică atunci când și acolo unde aceasta:

a) derivă din formarea și consolidarea unei anume economii naționale; - stimulează sau afectează realizarea intereselor generale ale agenților economici dintr-o țară;

b) antrenează măsuri concertate și acțiuni convergente din partea participanților în sensul încadrării uneia sau alteia dintre probleme în limite normale de desfășurare.

Orice manual de economie politică, de macroeconomie enumeră și tratează cel puțin șase probleme din acest gen (nivel). Care sunt acestea?

a) Prima dintre ele se referă la - asigurarea echilibrului, în progres, între cererea globală și oferta globală; creșterea economică, respectiv dezvoltarea economică durabilă (viabilă, sănătoasă etc.).

b) Ocuparea deplină a resurselor de muncă, deschiderea posibilităților de manifestare a caracterului activ, creator, al factorului uman, figurează ca a doua printre problemele arătate.

c) În al treilea rând, este vorba de asigurarea economiei naționale cu monedă - în cantitățile și structurile cerute de mersul normal al fluxurilor economice reale. Moneda fiind prin definiție națională, buna ei funcționare este în interesul tuturor participanților la viața economică.

d) Realizarea funcțiilor multiple bugetare și fiscale este o altă problemă macroeconomică. În funcție de multiple circumstanțe, guvernul și administrațiile publice locale exercită, pe bază de lege, dreptul de trezorier al finanțelor publice; prin aceasta se realizează marea redistribuire.

e) Asigurarea, pe termen mediu a unei balanțe comerciale și a unei balanțe de plăți externe echilibrate. Aceste instrumente economico-statistice trebuie echilibrate în măsura în care se dorește și se acționează pentru păstrarea independenței economice.

f) Integrarea problemelor macroeconomice în strategii globale de creștere și dezvoltare; asigurarea coerenței deciziilor macroeconomice. Programarea și prognozarea macroeconomică sunt căi prin care se înfăptuiește o astfel de funcție strategică.

Problemele macroeconomice arătate se regăsesc în forme și cu intensități diferite în toate țările. Ele se integrează în ceea ce specialiștii numesc probleme globale ale economiei mondiale. De regulă, asemenea probleme sunt grupate în comerciale și financiare, în reale și monetare, în interne și externe.

O problemă economică implică, se știe, una sau mai multe necunoscute. În cazul problemelor macroeconomice, necunoscutele sunt nu numai numeroase, dar și de tipuri diferite (sociale, politice, ecologice, funcționale).

Amploarea și complexitatea problemelor macroeconomice, mutațiile profunde care au loc în cadrul acestora, evitarea unor consecințe nedorite care pot să apară în timp, prin acutizarea unor laturi ale problemelor macroeconomice, fac necesară o anumită intervenție a statului în economia de piață.

Creșterea treptată a rolului statului în toate țările cu economie de piață este un proces ce trebuie să facă abstracție de refluxurile temporare și de tendințele de supralicitare a rolului statului, de existența temporară a unor state totalitare.

Cauzele implicării statului în economie.

1) Insuficiența inițiativei private într-o serie de domenii de interes general, pe baza căreia au apărut și există:

a) întreprinderi publice de producție, institute de cercetare în domenii care sunt de interes național;

b) organizarea pe baza resurselor bugetare a unor servicii sociale generale (învățământul public, apărarea națională etc.);

c) susținerea moderată și supravegherea economică a unor activități tradiționale cu pondere în satisfacerea nevoilor fundamentale ale oamenilor.

S-a demonstrat, teoretic și practic, că sistemul economic real de piață este, pretutindeni și dintotdeauna, mixt, că există deci în toate țările avansate un sector public. Față de acest sector, guvernele au mari răspunderi (nu neapărat drepturi).

2) Complexitatea problemelor care apar în perioadele dificile ale istoriei unei țări (războaie, crize); asemenea implicări au loc și atunci când există riscul unor tensiuni sociale.

3) Modificări în conjunctura economică internațională, care favorizează sau complică situația economică a unor țări; susținerea puterii de schimb a monedei.

4) Corijarea neajunsurilor economiei de piață și susținerea procesului de desfășurare normală a vieții economico-sociale.

Bibliografie

1. ANGHELESCU, C., DINU, M., GAVRILĂ, I., (2009) - Economie, Editura Economică, București,

2. IOVIȚU, M., (2014) - Microeconomie și Macroeconomie, Editura ASE, București

Preview document

Economie politică - Pagina 1
Economie politică - Pagina 2
Economie politică - Pagina 3
Economie politică - Pagina 4
Economie politică - Pagina 5
Economie politică - Pagina 6
Economie politică - Pagina 7
Economie politică - Pagina 8
Economie politică - Pagina 9
Economie politică - Pagina 10
Economie politică - Pagina 11
Economie politică - Pagina 12
Economie politică - Pagina 13
Economie politică - Pagina 14
Economie politică - Pagina 15
Economie politică - Pagina 16
Economie politică - Pagina 17
Economie politică - Pagina 18
Economie politică - Pagina 19
Economie politică - Pagina 20
Economie politică - Pagina 21
Economie politică - Pagina 22
Economie politică - Pagina 23
Economie politică - Pagina 24
Economie politică - Pagina 25
Economie politică - Pagina 26
Economie politică - Pagina 27
Economie politică - Pagina 28
Economie politică - Pagina 29
Economie politică - Pagina 30
Economie politică - Pagina 31
Economie politică - Pagina 32
Economie politică - Pagina 33
Economie politică - Pagina 34
Economie politică - Pagina 35
Economie politică - Pagina 36
Economie politică - Pagina 37
Economie politică - Pagina 38
Economie politică - Pagina 39
Economie politică - Pagina 40
Economie politică - Pagina 41
Economie politică - Pagina 42
Economie politică - Pagina 43
Economie politică - Pagina 44
Economie politică - Pagina 45
Economie politică - Pagina 46
Economie politică - Pagina 47
Economie politică - Pagina 48
Economie politică - Pagina 49
Economie politică - Pagina 50
Economie politică - Pagina 51
Economie politică - Pagina 52
Economie politică - Pagina 53
Economie politică - Pagina 54
Economie politică - Pagina 55
Economie politică - Pagina 56
Economie politică - Pagina 57
Economie politică - Pagina 58
Economie politică - Pagina 59
Economie politică - Pagina 60
Economie politică - Pagina 61
Economie politică - Pagina 62
Economie politică - Pagina 63
Economie politică - Pagina 64
Economie politică - Pagina 65
Economie politică - Pagina 66
Economie politică - Pagina 67
Economie politică - Pagina 68
Economie politică - Pagina 69
Economie politică - Pagina 70
Economie politică - Pagina 71
Economie politică - Pagina 72
Economie politică - Pagina 73
Economie politică - Pagina 74
Economie politică - Pagina 75
Economie politică - Pagina 76
Economie politică - Pagina 77
Economie politică - Pagina 78
Economie politică - Pagina 79
Economie politică - Pagina 80
Economie politică - Pagina 81
Economie politică - Pagina 82

Conținut arhivă zip

  • Economie politica.doc

Alții au mai descărcat și

Politica Bugetar Fiscala

Introducere Evoluţia economiei naţionale, din ultimii ani, poate fi considerată favorabilă pentru valorificarea întregului potenţial...

Cadrul Conceptual privind Întocmirea și Prezentarea Situațiilor Financiare

1. Introducere CONTABILITATEA reprezintă ansamblul ansamblul coerent al operaţiilor de consemnare, cuantificare, prelucrare şi comunicare al...

Șomajul și Șomerii

Prin amploarea îngrijorătoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin dinamicile ce îşi schimbă ritmurile şi sensurile, şomajul a devenit o...

Piata de Capital

1.Trăsăturile şi rolul pieţii de capital. In orice economie indiferent de tipul ei si problemele cu care se confrunta , exista un anumit volum de...

Analiza politicii monetare

1.Instrumentele Politicii Monetare: Pe parcursul trimestrului I, 2014 Banca Nationala a Moldovei a pastrat coduita prudenta a politicii monetare...

Economie generală

1. ECONOMIA Economia reprezint o tiin social ce studiaz : produc ia, desfacerea, comer ul, consumul de bunuri i servicii. Potrivit defini iei...

Cererea și ofertă de bunuri economice

Definirea cererii, elsticitatea cererii Teoria cererii stă la baza alocării veniturilor băneşti limitate de către consumatorii raţionali care se...

Managementul carierei profesionale

GHID DE STUDIERE A CURSULUI Bine ați venit la acest curs privind managementul carierei profesionale ! Scopul cursului Cursul își propune să...

Ai nevoie de altceva?