Economie politică

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 82 în total
Cuvinte : 32309
Mărime: 840.95KB (arhivat)
Publicat de: Vasile G.
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lect.univ dr. Păun Oana
Facultatea de Stiinte Economice
Universitatea Andrei Saguna, Constanta

Cuprins

  1. Capitolul I INTRODUCERE ÎN MACROECONOMIE 3
  2. I.1. Macroeconomia. Probleme și politici macroeconomice
  3. Capitolul II PIAȚA MONETARĂ 8
  4. II.1. Banca Centrală - rol și atribuții. Băncile comerciale
  5. II.2. Oferta și cererea de monedă
  6. II.3. Moneda de cont; multiplicatorul monedei de cont
  7. II.4. Echilibrul pieței monetare
  8. Capitolul III PIAȚA CAPITALULUI 12
  9. III.1. Piața capitalului - definire, trăsături, funcții
  10. III.2. Titlurile financiare. Acțiuni. Obligațiuni
  11. III.3. Piața primară a capitalului. Piața secundară a capitalului
  12. Capitolul IV PIAȚA MUNCII. SALARIUL 18
  13. IV.1. Conceptul, trăsăturile și funcțiile pieței forței de muncă
  14. IV.2. Cererea și oferta de forță de muncă. Capitalul uman
  15. IV.3. Salariul. Formele salariului
  16. Capitolul V PIAȚA VALUTARĂ 23
  17. V.1. Piața valutară
  18. V.2. Balanța de plăți externe. Balanța comercială
  19. V.3. Indicatorii rentabilitate ai comerțului exterior
  20. V.4. Cursul valutar. Regimul valutar al unei țări.
  21. V.5. Operațiuni pe piața schimburilor valutare
  22. Capitolul VI VENITUL, CONSUMUL ȘI INVESTIȚIILE 28
  23. VI.1. Venitul
  24. VI.2. Consumul
  25. VI.3. Economiile și investițiile
  26. VI.4. Principiile multiplicatorului și amplificatorului
  27. Capitolul VII CREȘTEREA ECONOMICĂ ȘI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ 35
  28. VII.1. Indicatorii macroeconomici
  29. VII.2. Creșterea economică: concept și forme de exprimare.
  30. Capitolul VIII ECHILIBRUL ȘI DEZECHILIBRUL ECONOMIC 41
  31. VIII.1. Teoria echilibrului economic
  32. VIII.2. Formele dezechilibrului economic
  33. Capitolul IX FLUCTUAȚIILE ACTIVITĂȚII ECONOMICE 47
  34. IX.1. Ciclicitatea - formă a mișcării economice
  35. IX.2. Ciclurile lungi și ciclurile pe termen mediu
  36. IX.3. Criza și cauzele evoluției ciclice
  37. IX.4. Politicile anticiclice
  38. Capitolul X INFLAȚIA 55
  39. X.1. Geneza și natura inflației contemporane
  40. X.2. Cauzele inflației; spirala inflaționistă
  41. X.3. Măsurarea inflației
  42. X.4. Politici de combatere a inflației
  43. Capitolul XI OCUPAREA ȘI ȘOMAJUL 65
  44. XI.1. Șomajul și cauzele sale
  45. XI.2. Tipuri de șomaj
  46. XI.3. Măsurarea fenomenului de șomaj
  47. XI.4. Efectele șomajului
  48. XI.5. Măsuri de diminuare a șomajului și a efectelor sale
  49. Capitolul XII POLITICA BUGETARĂ ȘI POLITICA FISCALĂ 71
  50. XII.1. Bugetul de stat. Politica bugetară. Datoria publică
  51. XII.2. Politica fiscală. Impozitele - principiile și funcțiile lor
  52. Capitolul XII POLITICA MONETARĂ 79
  53. XIII.1. Politica monetară și instrumentele ei
  54. XIII.2. Efectele politicilor monetare de relansare economică
  55. 80

Extras din curs

CAPITOLUL I. INTRODUCERE ÎN MACROECONOMIE

I.1. Macroeconomia. Probleme și politici macroeconomice

În deceniile trei și patru ale secolului XX științța economicăă fundamentală, ca știință a administrării unor resurse și mijloace limitate și cu utilizări alternative pentru satisfacerea unor necesități nelimitate și variate ale oamenilor, s-a divizat în două: macroeconomia, care studiază economiile naționale ca entități proprii și microeconomia care studiază comportamentul uman la nivelul firmelor și gospodăriilor. Uneori, această delimitare, deși este întâlnită foarte frecvent este interpretată ca fiind eronată.

Microeconomia nu se limitează la studierea doar a comportamentului consumatorului și pe cel al producătorului. Pe baza acestor comportamente ale unităților economice elementare, microeconomia își extinde sfera preocupărilor, încercând să explice funcționarea generală a sistemului în ansamblul său. Deci, microeconomia și macroeconomia au, în ultimă instanță, același obiect de studiu. Ele diferă prin metoda de abordare și tratare a problemelor. Cele două optici - microeconomia și macroeconomia - sunt necesare pentru a înțelege economia în ansamblul ei.

Macroeconomia se concentrează cu prioritate către analiza calitativă a mecanismului de funcționare a economiei naționale, a corelațiilor dintre variabilele macroeconomice, punând un accent deosebit pe aspectele de măsurare a influențelor directe și indirecte dintre acestea în vederea fundamentării științifice a deciziilor de politică macroeconomică. De aceea, macroeconomia este o disciplină închegată într-o viziune sistemică și ne dă posibilitatea cunoașterii comportamentului economic în perioadele de avânt și recesiune, a consumului și investițiilor, a performanțelor economiei, a dinamicii producției de bunuri și servicii, a ratelor profitului și dobânzii, a ratei inflației și șomajului, a politicii fiscale și monetare, a balanței de plăți, a stocului de bani, a bugetului de stat, a datoriei publice, a echilibrului și dezechilibrului macroeconomic în general. De asemenea, macroeconomia abordează probleme de modelare economică a echilibrului și dezechilibrului static și dinamic, atât pe termen scurt cât și pe termen mediu și lung, precum și o integrare a componentelor economiei naționale într-o analiză cantitativă cu ajutorul modelelor clasice și neoclasice de creștere economică.

Știința economică este o reflectare a economiei reale care există și funcționează atât la nivelul agenților economici individuali cât și la nivelul agenților agregați (omogeni și eterogeni).

Macroeconomia (reală) exprimă procesele, faptele și comportamentele agenților economici agregați (ca relații multiple între cei elementari). Acest nivel al economiei se referă la mărimile și variabilele agregate ale intrărilor și ieșirilor unităților economice dintr-o țară.

Fluxurile de eforturi și de efecte social-economice sunt însă privite independent de comportamentele individuale ale participanților la activitățile economice.

Criteriul esențial al structurii acestor procese și comportamente îl constituie interesele generale, care se structurează pe temelia celor particulare (personale) și de grup. Sinonimia macroeconomie-economie națională este însă numai parțial valabilă.

Pe baza procesului de trecere de la interesele personale la cele generale are loc, în fond, și transformarea unei problemele microeconomice în una macroeconomică.

O anume problemă economică devine macroeconomică atunci când și acolo unde aceasta:

a) derivă din formarea și consolidarea unei anume economii naționale; - stimulează sau afectează realizarea intereselor generale ale agenților economici dintr-o țară;

b) antrenează măsuri concertate și acțiuni convergente din partea participanților în sensul încadrării uneia sau alteia dintre probleme în limite normale de desfășurare.

Orice manual de economie politică, de macroeconomie enumeră și tratează cel puțin șase probleme din acest gen (nivel). Care sunt acestea?

a) Prima dintre ele se referă la - asigurarea echilibrului, în progres, între cererea globală și oferta globală; creșterea economică, respectiv dezvoltarea economică durabilă (viabilă, sănătoasă etc.).

b) Ocuparea deplină a resurselor de muncă, deschiderea posibilităților de manifestare a caracterului activ, creator, al factorului uman, figurează ca a doua printre problemele arătate.

c) În al treilea rând, este vorba de asigurarea economiei naționale cu monedă - în cantitățile și structurile cerute de mersul normal al fluxurilor economice reale. Moneda fiind prin definiție națională, buna ei funcționare este în interesul tuturor participanților la viața economică.

d) Realizarea funcțiilor multiple bugetare și fiscale este o altă problemă macroeconomică. În funcție de multiple circumstanțe, guvernul și administrațiile publice locale exercită, pe bază de lege, dreptul de trezorier al finanțelor publice; prin aceasta se realizează marea redistribuire.

e) Asigurarea, pe termen mediu a unei balanțe comerciale și a unei balanțe de plăți externe echilibrate. Aceste instrumente economico-statistice trebuie echilibrate în măsura în care se dorește și se acționează pentru păstrarea independenței economice.

f) Integrarea problemelor macroeconomice în strategii globale de creștere și dezvoltare; asigurarea coerenței deciziilor macroeconomice. Programarea și prognozarea macroeconomică sunt căi prin care se înfăptuiește o astfel de funcție strategică.

Problemele macroeconomice arătate se regăsesc în forme și cu intensități diferite în toate țările. Ele se integrează în ceea ce specialiștii numesc probleme globale ale economiei mondiale. De regulă, asemenea probleme sunt grupate în comerciale și financiare, în reale și monetare, în interne și externe.

O problemă economică implică, se știe, una sau mai multe necunoscute. În cazul problemelor macroeconomice, necunoscutele sunt nu numai numeroase, dar și de tipuri diferite (sociale, politice, ecologice, funcționale).

Amploarea și complexitatea problemelor macroeconomice, mutațiile profunde care au loc în cadrul acestora, evitarea unor consecințe nedorite care pot să apară în timp, prin acutizarea unor laturi ale problemelor macroeconomice, fac necesară o anumită intervenție a statului în economia de piață.

Creșterea treptată a rolului statului în toate țările cu economie de piață este un proces ce trebuie să facă abstracție de refluxurile temporare și de tendințele de supralicitare a rolului statului, de existența temporară a unor state totalitare.

Cauzele implicării statului în economie.

1) Insuficiența inițiativei private într-o serie de domenii de interes general, pe baza căreia au apărut și există:

a) întreprinderi publice de producție, institute de cercetare în domenii care sunt de interes național;

b) organizarea pe baza resurselor bugetare a unor servicii sociale generale (învățământul public, apărarea națională etc.);

c) susținerea moderată și supravegherea economică a unor activități tradiționale cu pondere în satisfacerea nevoilor fundamentale ale oamenilor.

S-a demonstrat, teoretic și practic, că sistemul economic real de piață este, pretutindeni și dintotdeauna, mixt, că există deci în toate țările avansate un sector public. Față de acest sector, guvernele au mari răspunderi (nu neapărat drepturi).

2) Complexitatea problemelor care apar în perioadele dificile ale istoriei unei țări (războaie, crize); asemenea implicări au loc și atunci când există riscul unor tensiuni sociale.

3) Modificări în conjunctura economică internațională, care favorizează sau complică situația economică a unor țări; susținerea puterii de schimb a monedei.

4) Corijarea neajunsurilor economiei de piață și susținerea procesului de desfășurare normală a vieții economico-sociale.

Bibliografie

1. ANGHELESCU, C., DINU, M., GAVRILĂ, I., (2009) - Economie, Editura Economică, București,

2. IOVIȚU, M., (2014) - Microeconomie și Macroeconomie, Editura ASE, București

Preview document

Economie politică - Pagina 1
Economie politică - Pagina 2
Economie politică - Pagina 3
Economie politică - Pagina 4
Economie politică - Pagina 5
Economie politică - Pagina 6
Economie politică - Pagina 7
Economie politică - Pagina 8
Economie politică - Pagina 9
Economie politică - Pagina 10
Economie politică - Pagina 11
Economie politică - Pagina 12
Economie politică - Pagina 13
Economie politică - Pagina 14
Economie politică - Pagina 15
Economie politică - Pagina 16
Economie politică - Pagina 17
Economie politică - Pagina 18
Economie politică - Pagina 19
Economie politică - Pagina 20
Economie politică - Pagina 21
Economie politică - Pagina 22
Economie politică - Pagina 23
Economie politică - Pagina 24
Economie politică - Pagina 25
Economie politică - Pagina 26
Economie politică - Pagina 27
Economie politică - Pagina 28
Economie politică - Pagina 29
Economie politică - Pagina 30
Economie politică - Pagina 31
Economie politică - Pagina 32
Economie politică - Pagina 33
Economie politică - Pagina 34
Economie politică - Pagina 35
Economie politică - Pagina 36
Economie politică - Pagina 37
Economie politică - Pagina 38
Economie politică - Pagina 39
Economie politică - Pagina 40
Economie politică - Pagina 41
Economie politică - Pagina 42
Economie politică - Pagina 43
Economie politică - Pagina 44
Economie politică - Pagina 45
Economie politică - Pagina 46
Economie politică - Pagina 47
Economie politică - Pagina 48
Economie politică - Pagina 49
Economie politică - Pagina 50
Economie politică - Pagina 51
Economie politică - Pagina 52
Economie politică - Pagina 53
Economie politică - Pagina 54
Economie politică - Pagina 55
Economie politică - Pagina 56
Economie politică - Pagina 57
Economie politică - Pagina 58
Economie politică - Pagina 59
Economie politică - Pagina 60
Economie politică - Pagina 61
Economie politică - Pagina 62
Economie politică - Pagina 63
Economie politică - Pagina 64
Economie politică - Pagina 65
Economie politică - Pagina 66
Economie politică - Pagina 67
Economie politică - Pagina 68
Economie politică - Pagina 69
Economie politică - Pagina 70
Economie politică - Pagina 71
Economie politică - Pagina 72
Economie politică - Pagina 73
Economie politică - Pagina 74
Economie politică - Pagina 75
Economie politică - Pagina 76
Economie politică - Pagina 77
Economie politică - Pagina 78
Economie politică - Pagina 79
Economie politică - Pagina 80
Economie politică - Pagina 81
Economie politică - Pagina 82

Conținut arhivă zip

  • Economie politica.doc

Alții au mai descărcat și

Ciclicitatea în Afacerile Specifice Globalizării

Capitolul I EVOLUŢIA ECONOMIEI MONDIALE ÎN PERIOADA CONTEMPORANĂ Economia mondială se bazează pe un amplu sistem de interdependenţe economice...

Politică bugetar fiscală

Introducere Evoluţia economiei naţionale, din ultimii ani, poate fi considerată favorabilă pentru valorificarea întregului potenţial...

Cadrul Conceptual privind Întocmirea și Prezentarea Situațiilor Financiare

1. Introducere CONTABILITATEA reprezintă ansamblul ansamblul coerent al operaţiilor de consemnare, cuantificare, prelucrare şi comunicare al...

Șomajul și Șomerii

Prin amploarea îngrijorătoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin dinamicile ce îşi schimbă ritmurile şi sensurile, şomajul a devenit o...

Piața de capital

1.Trăsăturile şi rolul pieţii de capital. In orice economie indiferent de tipul ei si problemele cu care se confrunta , exista un anumit volum de...

Comportamentul Întreprinzătorului și Căi de Reducere a Costurilor

Comportamentul întreprinzatorului si cai de reducere a costurilor Un rol important în înfaptuirea combinarii factorilor de productie îl are...

Economie

Unitate de învățare 1. Formarea și dezvoltarea economiei politice Introducere, Obiective, Conținutul unității de învățare, Timp mediu necesar de...

Economie generală

1. ECONOMIA Economia reprezint o tiin social ce studiaz : produc ia, desfacerea, comer ul, consumul de bunuri i servicii. Potrivit defini iei...

Te-ar putea interesa și

Politică economică - obiective, concept

Introducere Cercetarile întreprinse asupra economiei reale au aratat ca atât economia unei tari, indiferent care ar fi aceasta, cât si economia...

Forme de Turism

INTRODUCERE Actualitatea temei. Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfăşurată în alte...

Politica de coeziune economică și socială

Capitolul I 1. Scurt istoric al politicii de coeziune economica si sociala a Uniunii Europene Cu exceptia unei referinte generale la...

Filozofia Științei Economice

1.Introducere Gândirea economică are o istorie îndelungată, cuprinzând idei si teorii economice care au apărut încă din antichitate. Sintagma...

Croația

CROAŢIA ISTORIC: Ţinuturile care astăzi reprezintă Croaţia au făcut parte din Imperiul Austro-Ungar până la sfârşitul Primului Război Mondial....

Politici fiscale de creștere economică și eficiența lor

1. Politica fiscală: concept, obiective şi rol 1.1 Conceptul de politică fiscală În abordarea politicii fiscale trebuie stabilit mai întâi,...

Politica Monetară - Factorul Activ al Tranziției în Țările Central și Est Europene

CAPITOLUL I. INTRODUCERE Puternicele evenimente manifestate la finele anului 1989 în plan social şi politic nu au avut ca finalitate numai...

Economia de Schimb

CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE Din categoria ştiinţelor sociale, adică acele ştiinţe care au ca obiect de studiu societatea, fie în ansamblul...

Ai nevoie de altceva?