Economie rurală

Agricultura reprezintă o ramură economică de mare importanţă, menită să contribuie într-o măsură covârşitoare la relansarea creşterii economice a ţării noastre.

Pentru aceasta trebuie să se producă transformări fundamentale în următoarele domenii:

- structura agrară;

- baza tehnico-materială (tehnologii şi utilaje noi);

- organizarea exploataţiilor agricole, care să asigure practicarea unei agriculturi moderne.

Agricultura se bazează şi funcţionează cu resurse în continuă autoreînoire, spre deosebire de industrie care utilizează în majoritatea domeniilor de activitate resurse naturale care se epuizează pe măsura exploatării (petrol, cărbune, minereuri, etc.).

Agricultura prezintă următoarele particularităţi:

- pământul este principalul element al capitalului, fiind concomitent atât obiect al muncii cât şi mijloc de muncă;

- plantele şi animalele participă alături de pământ la obţinerea bunurilor materiale;

- activitatea de producţie este direct sau indirect influenţată de condiţiile pedoclimatice (reducerea influenţei nefavorabile a factorilor naturali asupra randamentului din agricultură se realizează prin introducerea progresului tehnic: mecanizare, chimizare, îndiguiri, desecări, irigaţii, etc.)

- există o neconcordanţă între timpul de muncă şi timpul de producţie (activitatea de producţie are un caracter sezonier);

- există o neconcordanţă între momentul realizării investiţiilor şi momentul recuperării acestora (la culturile de toamnă, cheltuielile se recuperează după o perioada mare de timp);

- alături de producţia principală se obţin mari cantităţi de produse secundare, care sunt în mare măsură valorificabile (furaje, materii prime, etc.).

- agricultura furnizează produse alimentare pentru consumul intern al populaţiei, asigurând securitatea alimentară a unei ţări;

- agricultura furnizează materii prime pentru o serie de industrii prelucrătoare (industria alimentară, industria uşoară, etc.);

- agricultura constituie o importantă piaţă de desfacere pentru mijloace de producţie realizate în industrie sau în alte domenii de activitate (tractoare, maşini agricole, chimicale, carburanţi, etc.);

- agricultura constituie o sursă importantă de creare a acumulărilor generale prin sistemul de taxe şi impozite;

- agricultura reprezintă o ramură a economiei furnizoare de forţă de muncă, îndeplinind în acest fel o funcţie socială de mare însemnătate pentru creşterea economică a celorlalte ramuri ale economiei naţionale;

- agricultura reprezintă o importantă sursă de valută, prin crearea unor surplusuri de produse agricole destinate exportului.

- agricultura îndeplineşte o importantă funcţie ecologică, contribuind la întreţinerea şi refacerea mediului înconjurător;

- agricultura participă la crearea, dezvoltarea şi împrospătarea periodică a rezervelor de stat de produse agricole, necesare pentru situaţii neprevăzute.