Economie rurală

ECONOMIE RURALÃ - SISTEMUL ECONOMIC

Sistemul economic este format din:

1) actorii economici;

2) persoanele economice .i veniturile fundamentale;

3) circuitul economic .i tehnologiile de productie.

Sistemul economic la nivel macroeconomic are ca centre de decizie, actorii economici ce determină fluxuri de bunuri (reale) .i fluxuri de monedă (monetare).

Sunt reprezenta.i de:

ACTOR ECONOMIC

FUNC.IA

SCOPUL

gospodăriile

consumul-distrugerea bunurilor economice

lini.tea indivizilor prin ob.inerea surplusului consumatorului - diferen.a dintre pre.ul pe care este dispus consumatorul să îl plătească .i pre.ul efectiv plătit pentru un bun

întreprinderile

produc.ia de bunuri economice

ob.inerea profitului

statul .i administratiile publice

regizează jocul celorlal.i actori economici, impune reguli

asigură lini.tea .i bunăstarea societă.ii

bancile .i institu.iile financiare

finan.area - creditarea activită.ii celorlal.i actori economici

încasarea unui profit numit dobânda

societă.ile de asigurări

protejarea produc.iei .i consumului de riscuri .i compensarea unor pierderi

încasarea unei prime de asigurare

organizatiile profesionale si organizatiile non-profit - sindicate, patronate

reprezentarea intereselor unor grupuri de oameni, din categorii vulnerabile sau nu -

asigurarea libertă.ii profesionale

mediul extern/ strainatatea

cuprinde oportunitati si pericole furnizate de conjunctura economica

de ex - preturi favorabile, subventii, piete in crestere, resurse economice abundente

Activitatea actorilor economici de la nivelul unei .ări se evaluează printr-o serie de indicatori macroeconomici, cum ar fi produsul intern brut PIB-ul.

PIB-ul cuprinde valoarea tuturor bunurilor și serviciilor produse pe teritoriul unei .ări într-o anumită perioadă de către to.i actorii economiei. La acestea se adaugă impozitele pe produse, taxele vamale .i se scad subven.iile pe produse. Valoarea PIB-ului se formează la nivelul tuturor sectoarelor economiei: agricultură, industrii extractive, industrii prelucrătoare, construc.ii, servicii etc.

Sistemul economic la nivel microeconomic are ca centre de decizie, persoanele economice reprezentate de proprietarii factorilor de produc.ie care depun un efort comun pentru ob.inerea bunurilor economice, pentru a ob.ine o bogă.ie.

Astfel, deosebim următoarele persoane economice:

1. proprietarul de pamant (latifundiarul) - pentru cedarea dreptului de folosinta prime.te rentă sau arenda pt teren agricol (venit pentru arendator, cheltuială pentru arenda.);

2. proprietarul de capital (capitalist) - pentru cedarea de capital banesc prime.te dobândă (venit pentru bancă sau altă institu.ie financiară, cheltuială pentru împrumutat), pentru capital tehnic (fizic) prime.te o chirie;

3. proprietarul de munca fizică (salariat) - pentru cedarea muncii prime.te salariu (venit pentru salariat, cheltuială pentru întreprindere);

4. proprietarul de muncă intelectuală - organizează .i conduce produc.ia .i prime.te un comision

5. proprietarul riscului (intreprinzatorul) - î.i asumă riscul produc.iei .i prime.te profitul sau pierderea.

Veniturile fundamentale sunt: renta, salariul, dobanda, profitul.

GOSPODÃRIILE .I INDICATORII DEMOGRAFICI

GOSPODÃRIILE sunt actori economici care au ca principala func.ie consumul iar ca scop - lini.tea individuală .i surplusul consumatorului (este diferen.a dintre pre.ul pe care este dispus să-l plătească un consumator pentru un bun economic .i pre.ul pe care-l plăte.te efectiv).

O gospodărie este formată în sens statistic din una sau mai multe persoane care au același domiciliu stabil.

Clasificarea gospodăriilor în statistica na.ională se realizează după următoarele criterii principale: după medii (rural/ urban); după numărul de membri; după profesie - statut ocupa.ional al capului gospodăriei (agricultori, comercian.i, medici, profesori); după sursa principală a veniturilor (salaria.i, antreprenori, pensionari, .omeri etc.) etc..

Mărimea gospodăriilor .i numărul acestora exprimă poten.ialul de consum dintr-o economie dată.

Analiza gospodăriilor popula.iei trebuie realizată împreună cu analiza principalilor indicatori demografici ce caracterizează popula.ia unei unită.i administrativ - teritoriale (comună, ora., jude., .ară). Ace.ti indicatori sunt:

. popula.ia totală - este rezultatul mișcărilor naturale determinate de fenomenele demografice (natalitate, mortalitate, sporul natural de creștere al populației) și al mișcărilor migratorii de la o zonă la alta și se exprimă prin indicatorul “număr de locuitori”;

. densitatea popula.iei - se măsoară în “număr de locuitori/ km2” .i exprimă distribuția populației pe teritoriul administrativ al unei zone, la un moment dat. Indicatorul permite distincția dintre diferitele modele de populare a teritoriului, identificând zonele de concentrare mare a populației și zonele cu populație rară, dispersată. Zonele rurale din România au densită.i mici ale popula.iei, de sub 100 locuitori pe kmp (43 loc/ kmp). Zonele urbane au densită.i mari, de peste 300 - 500 loc/ kmp. Prag minim pentru cre.tere .i dezvoltare - 115 loc/ kmp. Media nationala - 82 loc/ kmp;

. rata natalită.ii - reprezintă numărul mediu de născuți vii ce revin la 1000 locuitori. Rata natalității exprimă capacitatea populației unei UAT de a asigura propria regenerare. Declinul natalității - generalizat ca tendință la nivelul întregii țări - are repercusiuni negative asupra echilibrelor demografice ale vârstelor, în viitor (prag minim 10%0)

. rata mortalită.ii - reprezintă numărul mediu de decese ce revin la 1000 locuitori. Cea mai mare influență asupra mortalității o exercită vârsta populației; de aceea o rată înaltă a mortalității înseamnă un grad ridicat de îmbătrânire a populației.

. sporul natural de cre.tere a popula.iei - reprezintă diferența dintre rata medie a natalității și rata medie a mortalității. Un spor natural negativ are influen.ă nefavorabilă asupra poten.ialului de dezvoltare economică a comunită.ii .i determină cre.terea presiunii economice .i fiscale asupra noilor genera.ii.

. rata de emigrare interna.ională - reprezintă numărul de persoane care .i-au schimbat re.edin.a în străinătate în decursul anului (emigran.i), la 1000 locuitori;

. rata de imigrare interna.ională - reprezintă numărul de persoane care .i-au schimbat re.edin.a în .ară în decursul anului (imigran.i), la 1000 locuitori;

. rata migra.iei interna.ionale - diferenta dintre rata de imigrare .i cea de emigrare;

. speran.a de via.ă la na.tere - reprezintă numarul mediu de ani pe care îi are de trait un nou-nascut, în func.ie de statisticile perioadelor anterioare.