Extras din curs
1.1 Educatia într-o societate a învatarii - consideratii
teoretice
În decursul istoriei moderne, toate tarile lumii au pus
accentul pe dezvoltarea economica. Lumea contemporana se
reîntoarce la adevaratul scop al economicului, OMUL, asigurarea
bunastarii si securitatii lui, atât la nivel individual cât si social.
Apare astfel, în planul ideilor, o noua paradigma conceptuala,
aceea a dezvoltarii umane care o însoteste si o motiveaza pe cea
economica. Evident, aceasta noua paradigma nu s-a manifestat
instantaneu, ci s-a conturat ca un proces lent, dificil si deliberat.
Prin urmare, în prezent, se impune un nou mod de
dezvoltare sau alternativa la aceasta, care integreaza dimensiunea
umana dintr-o alta perspectiva – aceea a complexitatii si
diversitatii. Abordarea noua, impusa de contextul economic,
social si politic al începutului de secol XXI, nu poate ignora
educatia, acest bun câstigat pentru individ si colectivitate si nu
poate eluda viitorul si impactul acestuia sub aspect economic,
tehnologic, social, politic, cultural asupra fiintei umane.
Din perspectiva temporala, rolul pe care-l poate juca
educatia în general, educatia economica, în particular, în procesul
dezvoltarii umane este mult mai nuantat, derivând dintr-un alt
grad de implicare si valorificare a capacitatilor creatoare ale
oamenilor, precum si din orientarea manifesta a acestora spre
cererea de bunastare pentru generatiile prezente si viitoare si spre
o noua calitate a vietii, în care sa se reflecte cât mai bine si
trebuintele, dar si aspiratiile acestora.
Traim într-o lume intim dominata de schimbare, în care
bazele teoretice ale studierii comportamentului economic si social
în conditii de echilibru si stabilitate au devenit relativ
inconsistente. Se impune astfel o reconsiderare a premiselor
teoretico-metodologice de abordare – în stiintele educatiei si în
stiinta economica – a comportamentului uman în conditii de
dezechilibru, nonliniaritate si discontinuitate, cu accent pe
introducerea optimizarilor multicriteriale în procesele decizionale.
Dupa cum afirma A. Töffler, “traim un moment când se
dezintegreaza întreaga structura a puterii care a mentinut lumea
asamblata. Ia forma o structura de putere radical diferita, care
afecteaza toate nivelurile societatii omenesti: aceasta este
cunoasterea (informatia)”1. Cunoastere, care a devenit
componenta “number one” a dezvoltarii umane, în general, a celei
economice, în special. Tarile dezvoltate ale lumii …” evolueaza
rapid pe coordonatele unor economii postindustriale care sunt
percepute si catalogate ca economii ale cunoasterii2. Însusi
Winston Churcill a anticipat fericit noul mers al societatii,
considerând ca “imperiile viitorului vor fi imperii ale mintii”3 (ale
cunoasterii si învatarii).
Procesul trecerii spre economia cunoasterii a fost declansat
în S.U.A. la jumatatea celui de-al saselea deceniu al secolului XX
si a continuat, în mod fericit, în majoritatea tarilor dezvoltate
(Japonia, Canada, Germania, Marea Britanie, Franta etc). În aceste
tari, date fiind no ile conditii ale societatii bazate pe cunoastere si
învatare, se pune în discutie în mod curent “problema scopului
1 Toffler, Alvin – Powerschift / Puterea în miscare, Ed. ANTET, Bucuresti,
1995, pag.11
2 Suciu, M.C. – Investitia în educatie, Ed. Economica, Bucuresti, 2000, Pag.27
3Töfler, Alvin – op.cit, p.11
Educatie si contemporaneitate
social si a responsabilitatilor educatiei, conturându-se deja o serie
de solicitari/cerinte-cheie ale educatiei”:
Preview document
Conținut arhivă zip
- CAPITOLUL 1 - EDUCA TIE SI CONTEMPORANEITATE.pdf
- CAPITOLUL 2 - INVESTITIA IN EDUCATIA ECONOMICA.pdf
- CAPITOLUL 3 - CEREREA SI OFERTA DE EDUCATIE ECONOMICA IN ROMANIA.pdf
- CAPITOLUL 4 - CONSILIEREA SI ORIENTAREA SCOLARA SI PROFESIONALA, MODALITATE DE ARMONIZARE A CERERII SI OFERTEI EDUCATIONALE.pdf
- CAPITOLUL 5 - FORMAREA INITIALA SI CONTINUA A ECONOMISTULUI CONTEMPORAN.pdf