Eficienta Economica

Imagine preview
(8/10 din 5 voturi)

Acest curs prezinta Eficienta Economica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 61 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Economie

Cuprins

Cap 1 Eficienţa economică în ţările cu economie de piaţă 3
Obiective 3
1.1. Conceptul de eficienţă economică şi formele sale 3
1.2. Factorii de creştere ai eficienţei economice 4
1.3. Productivitatea factorilor de producţie 5
1.4. Productivitatea muncii şi formele sale 6
1.5. Factorii care influenţează productivitatea muncii 6
1.6. Căile de creştere a productivităţii muncii 7
Concepte cheie 7
Teste grilă 7
Titluri de referate şi de lucrări complexe 9
Cap 2 Creditul, instituţii financiar-bancare 10
Obiective 10
2.1. Conţinutul, formele şi funcţiile creditului 10
2.2. Sistemul bancar în România 11
Concepte cheie 13
Titluri de referate şi de lucrări complexe 13
Cap 3 Piaţa monetară şi componenţa masei monetare 14
Obiective 14
3.1. Componentele pieţei monetare 14
3.2. Cererea şi oferta de monedă 15
3.3. Politica monetară 16
Concepte cheie 18
Titluri de referate şi de lucrări complexe 18
Cap 4 Piaţa capitalului (financiară) 19
Obiective 19
4.1. Obiectul pieţei capitalului: hârtiile de valoare pe termen lung 19
4.2. Cererea şi oferta de hârtii de valoare pe termen lung 20
4.3. Instituţiile pieţei financiare. Bursa de valori şi mecanismele ei 21
Concepte cheie 23
Titluri de referate şi de lucrări complexe 23
Cap 5 Piaţa muncii – piaţă derivată în economia de piaţă 24
Obiective 24
5.1. Piaţa muncii şi structurile ei 24
5.2. Funcţii şi particularităţi ale pieţei muncii 24
5.4. Oferta şi cererea de muncă 25
Concepte cheie 27
Titluri de referate şi de lucrări complexe 27
Cap 6 Statul şi rolul său în economia de piaţă 28
Obiective 28
6.1. Rolul statului în economia de piaţă 28
6.2. Politica economică a statului; tipologia politicilor economice 29
6.3. Bugetul de stat – concept, structură, funcţii 30
6.4. Sistemul fiscal (de impunere) şi rolul său în economia de piaţă 31
Concepte cheie 32
Titluri de referate şi de lucrări complexe 32
Cap 7 Fluctuaţiile activităţii economice în ţările cu economie de piaţă 33
(crizele economice) 33
Obiective 33
7.1. Ciclicitatea – formă normală a mişcării economice 33
7.2. Ciclurile lungi şi trăsăturile lor 33
7.3. Ciclul economic pe termen mediu (ciclul decenal) 34
7.4. Programe statale de măsuri anticriză (politici anticiclice) 36
Concepte cheie 36
Titluri de referate şi de lucrări complexe 36
Cap 8 Inflaţia – fenomen negativ al economiei de piaţă 37
Obiective 37
8.1. Conceptul şi instrumentele de măsurare a inflaţiei (indicatori şi indici) 37
8.2. Cauzele inflaţiei contemporane şi tipuri de inflaţie 38
8.3. Efectele economice şi sociale ale inflaţiei 38
8.4. Politici şi măsuri antiinflaţioniste 39
Concepte cheie 40
Titluri de referate şi de lucrări complexe 41
Cap. 9.Ocuparea şi şomajul 42
Obiective 42
9.1. Şomajul: concept , cauze 42
9.2. Măsurarea şomajului în România 43
9.3. Efectele social-economice ale şomajului. Legea Okun 45
Legea Okun 45
9.10. Măsuri de diminuare a şomajului şi a efectelor sale. 45
Concepte cheie 46
Titluri de referate şi de lucrări complexe 46
Cap 10 România în circuitul economic internaţional 47
Obiective 47
10.1. Necesitatea participării economiei româneşti la piaţa mondială 47
10.2. Comerţul exterior mondial şi trăsăturile sale caracteristice 48
10.3. Cooperarea economică internaţională a României 49
10.4. Eficienţa comerţului exterior al României 49
Concepte cheie 50
Titluri de referate şi de lucrări complexe 50
Cap 11 Integrarea economică interstatală 51
Obiective 51
11.1. Uniunea Europeană (UE): Integrarea Europeană şi concretizarea ei 51
11.2. Evoluţia Integrării Vest Europene 52
11.3. Bugetul Uniunii Europene 55
11.4. Performanţele comunitare 56
Concepte cheie 59
Titluri de referate şi de lucrări complexe 59
Dicţionar 60
BIBLIOGRAFIE 61

Extras din document

Cap 1 Eficienţa economică în ţările cu economie de piaţă

Obiective

- Conceptul de eficienţă economică

- Factorii de creştere ai eficienţei economice şi formele sale

- Productivitatea factorilor de producţie

- Productivitatea muncii şi formele productivităţii muncii

- Factorii care influenţează productivitatea muncii

- Căile de creştere a productivităţii muncii

1.1. Conceptul de eficienţă economică şi formele sale

Eficienţa economică reprezintă una dintre categoriile cele mai generale ale economiei de piaţă. Ea exprimă forma concretă pe care o impune piaţa pentru relaţiile dintre rezultate (efecte) şi cheltuieli (eforturi) în cadrul activităţii fiecărui agent economic pe ansamblul economiei. De aceea, eficienţa economică este considerată o componentă principală a raţionalităţii acţiunii umane. Aceasta înseamnă că fiecare agent economic doreşte să-şi atingă scopul propus cu un efort cât mai mic. Astfel, activitatea agentului economic este considerată eficientă atunci când încasările obţinute prin vânzarea rezultatelor pe piaţă depăşesc cheltuielile care s-au făcut.

În expresia generală, eficienţa pune în relaţie rezultatele sau efectele unei activităţi cu cheltuielile (eforturile) depuse atât la un moment dat cât şi pe o perioadă de timp. Eficienţa economică poate fi interpretată sub două aspecte:

a) ca randament al utilităţii şi combinării forţei de producţie

b) sub forma consumului forţei de producţie unde eficienţa economică apare ca raport între veniturile realizate şi factorii de producţie consumaţi.

În raport de aceste două modalităţi de exprimare, sporirea randamentului factorului presupune fie mărirea efectelor utile la unitatea de efort depus, fie micşorarea cheltuielilor de resurselor pentru obţinerea rezultatelor utile scontate.

La o analiză mai aprofundată a corelaţiei Rezultate /Cheltuieli sau Efecte / Eforturi, ies în evidenţă următoarele aspecte de care agentul economic trebuie să ţină seama:

1) se impune ca rezultatul sau efortul util să fie apreciat din 3 puncte de vedere:

a) material

b) valoric

c) social

a) Efectele în expresie materială caracterizate în bunuri materiale şi servicii realizate din acest punct de vedere problemele esenţiale este ca acestea să răspundă cantitativ, structural şi calitativ trebuinţelor totale ale ţării respective;

b) Atât la nivel micro şi macro, aceste rezultate să se exprime prin mai mulţi indicatori ca de exemplu produsul naţional net, produsul intern brut sau produsul naţional brut, productivitatea netă, profit, etc.

c) Ca efect social, rezultatele sau efectul util trebuie să ducă la îmbunătăţirea nivelului de instruire, etc. Numai în măsura în care se iau în considerare şi se armonizează toate cele 3 aspecte se poate asigura un înalt efort util în activitatea economică.

2) determinarea efortului, adică a consumului de muncă de resurse naturale şi de capital pentru obţinerea unui anumit efect trebuie privit la rândul său sub două aspecte:

a) ca un consumator efectiv de muncă sub forma capitalului fix (amortizare), a capitalului circulant cât şi a salariilor

b) ca un consumator de resurse sub forma repartizării sau alocării lor într-un anumit sector de activitate

În practica optimizării activităţii economice principalele criterii de apreciere a eficienţei economice pot fi sintetizate în următoarele:

1) maximizarea atragerii populaţiei în vârstă aptă de muncă la desfăşurarea unor activităţi socialmente utile;

2) maximizarea productivităţii muncii;

3) maximizarea gradului de valorificare a resurselor naturale;

4) maximizarea efectelor nou create la fiecare unitate de efort integral depus;

5) minimizarea cheltuielilor de resurse pentru atingerea efectelor dorite.

În concluzie, rezultă că cerinţele eficienţei economice privesc maximizarea rezultatului concomitent cu minimizarea cheltuielilor, precum şi optimizarea folosirii resurselor de muncă, resurselor materiale şi băneşti. În literatura economică se arată că eficienţa economică poate fi analizată şi cercetată din următoarele puncte de vedere:

a) Din punct de vedere al fazelor reproducţiei sociale se disting următoarele forme:

1) eficienţa producţiei şi a cercetării ştiinţifice

2) eficienţa repartiţiei

3) eficienţa schimbului

4) eficienţa consumului

b) Din punct de vedere al diviziunii muncii pe ramuri există eficienţă activităţii în industrie, agricultură, construcţie, transporturi, turism, comerţ învăţământ

c) Din punct de vedere al forţei de producţie folosită în activitatea economico-socială:

1) eficienţa utilizării resurselor umane sau a forţei de muncă (W)

2) eficienţa utilizării sau a randamentului capitalului productiv (atât fix cât şi circulant)

3) eficienţa utilizării resurselor naturale sau a factorului pământ.

4) eficienţa investiţiilor productive sau a acumulărilor, a creşterii economice

d) Din punct de vedere al formei de exprimare a eficienţei economice poate fi:

1) în mărimi absolute

2) în mărimi relative

Eficienţa economică este o categorie complexă de largă aplicabilitate. Practic, toate activităţile şi procesele economico-sociale în care se consideră forţă de muncă, resurse naturale şi băneşti în scopul obţinerii unor rezultate economice şi sociale trebuie să fie analizată prin prisma eficienţei lor

1.2. Factorii de creştere ai eficienţei economice

Eficienţa economică constituie măsura valorificării resurselor disponibile în societate la un moment dat, dar în acelaşi timp şi premisa realizării unei creşteri economice intensive. La nivel macro există factori direcţi cât şi factori indirecţi care contribuie la creşterea eficienţei economice.

Factorii direcţi se prezintă sub forma unor măsuri tehnice concretizate în următoarele acţiuni: perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii, perfecţionarea calificării personalului lucrător.

La factori indirecţi sunt consideraţi dezvoltarea învăţământului şi a cercetării ştiinţifice, sporirea numărului de invenţii şi a cercetării ştiinţifice, sistemul de preţuri şi pârghiile financiar bancare cât şi aplicarea unor stimulente materiale. La nivel microeconomic acţionează:

a) cunoaşterea şi anticiparea cererii pe piaţă (studii de marketing);

b) promovarea tehnologiei moderne care au ca rezultat creşterea activităţii;

c) reducerea costurilor;

d) îmbunătăţirea calităţii producţiei;

e) alegerea celei mai bune metode de management de gestiune economică

1.3. Productivitatea factorilor de producţie

Expresia sintetică a raţionalităţii şi eficienţei în orice activitate economică este categoria denumită productivitate. Aceasta reprezintă rodnicia sau randamentul sau eficienţa de producţie utilizată în activităţi care au ca rezultat bunuri de producţie utilizaţi în activităţi care au ca rezultat bunuri economice. În sensul cel mai general, termenul de producţie apare ca o însuşire a unui lucru sau serviciu de a fi productiv. Potrivit acestui înţeles, considerând munca factor de producţie, proces conştient specific omului, această productivitate a muncii se deosebeşte de productivitatea resurselor naturale, de productivitatea sau randamentul capitalului care exprimă rodnicia acestora în producţia unor bunuri materiale. nivelul producţiei în general se determină ca raport între producţia obţinută într-o unitate economică, întreprindere ramură sau economie, factori simplificată în realizarea ei.

Fisiere in arhiva (1):

  • Eficienta Economica.DOC