Elementele Sistemului de Salarizare la Nivelul Firme

7.1. Esenţa salarizării la nivelul firmei.

Administraţia salarizării cuprinde o activitate complexă care impune luarea în consideraţie a tuturor laturilor esenţiale ale salariului, a sarcinelor şi funcţiilor sale de bază, a corelaţiilor acestuia cu cele mai diverse variabile economice şi sociale. Pecum şi a implicaţiilor acestora din urmă asupra tuturor intereselor, în cele mai multe ori divergente.

Astfel, pentru posesorul de capital salariul constituie cel mai important element al costurilor de producţie, iar minimizarea acestuia constituie o cerinţă esenţială a menţionării şi chiar a creşterii competitivităţii, capacităţii şi a viabilităţii întreprinderii pe piaţă.

Pentru posesorul de forţă de muncă, salariul reprezintă un venit care este principalul mijloc de existenţă a sa şi a familii sale, iar reacţia acestuia va fi de a înceta să maximeze salariul numai pentru a obţine un minimum de existenţă, ci pentru a obţine o remuneraţie cît mai mare. De aceia, politica organizaţiei în domeniul salarizării nu trebuie să neglijeze nevoile şi scopurile fundamentale ale oamenilor, salariul fiind un mijloc de a satisface nu numai nevoile fizice, şi biologice de bază ale angajaţilor, ci şi un mijloc de a satisface nevoile sociale şi personale ale acestora. Aceasta, cu cît mai mult cu cît indivizii intră în organizaţii cu speranţa satisfacerii nevoilor personale. Organizaţiile au şi ele obiectivele lor, însă esenţa lui pentru a atinge aceste obiective constă, după cum afirmă De Cenzo, în a şti să cîştige serviciile angajaţilor sa-i motiveze pentru nivele înalte de performanţă, asigurinduse astfel că acstea vor continua săşi îndeplinească obligaţiunile faţă de organizaţie. Organizaţiile au, întradevăr, nevoie să administreze costurile de producţie dar au nevoie, mai ales, de motivarea oamenilor pentru muncă, ceia ce face ca atitudinea managerilor faţă de angajaţi şi reacţia acestora la această atitudine să capete o tot mai mare importanţă. În prezent organizaţiile încercă să elaboreze propriile politici în domeniul salarizării care stau la bază construirii sistemelor de salarizare. Astfel. dacă prin politica de salarii organizaţia se angajează în dezvoltarea unui sistem de salarizare vizînd performanţa în muncă, aceasta înseamnă că urmăreşte sporirea caracterului salariului, susţinerea prin nivelul şi evoluţia sa a calităţii, competitivităţii şi performanţei, ce presupune realizarea unei strînse legături între rezultatele muncii , pe de o parte şi plata acestuia, pe de altă parte.

Prin urmare, construcţia unui sistem de salarizare este fundamentală pe numeroase elemente de judecată şi corelaţii pe care acesta le presupune în funcţionarea sa , iar importanţa care se acordă unuia sau altuia din elementele respective este o problemă de politică socială. Indiferent de principiile pe care le are în vedere , sistemul de salarizare este unul din mijloacele care permite să se acţioneze asupra comportamentului angajaţilor unei organizaţii pentru asigurarea bunului mers al acestuia