Etică și Responsabilitate Socială Corporativă în Afacerile Internaționale

INTRODUCERE

EXISTĂ ETICĂ ÎN AFACERILE ECONOMICE INTERNAŢIONALE?

În contextul actual al globalizării vieţii economice, sociale şi chiar spirituale, nevoia de moralitate a oamenilor devine din ce în ce mai pregnantă; considerată, în special, un apanaj al dezvoltării, etica este un set de valori care nu lipseşte din nici o cultură a lumii. Progresul economic fulminant şi extinderea tehnologiilor la scară globală au dus la reafirmarea considerentelor de ordin etic. Pe măsură ce relaţiile dintre oameni sunt din ce în ce mai apropiate, depăşind barierele spaţiale, etica devine o problemă care nu mai poate şi nu mai trebuie să fie ignorată.

Etica în afacerile economice internaţionale este un subiect tot mai incitant al zilelor noastre şi suscită interesul unui număr din ce în ce mai mare de persoane, generând polemici susţinute la diverse niveluri. Aceste polemici sunt atât de natură teoretică, cât şi de natură practică; disputele stârnite de abordarea teoretică încearcă să găsească o legătură logică, raţională, care să unească pragmatica lume a afacerilor cu considerentele de ordin moral ale ştiinţei filozofice, în timp ce partea practică a problemei vizează modalitatea implementării acestor considerente morale în viaţa de zi cu zi. Pe de altă parte, etica în afacerile economice internaţionale trebuie să răspundă provocării pe care i-o adresează multiculturalismul, într-o lume cu atât mai bogată şi mai frumoasă cu cât este mai diversă, dar care tinde continuu spre o globalizare a activităţilor în plan economic şi spre o uniformizare a condiţiilor de viaţă.

Dat fiind faptul că aspectele de ordin etic caracterizează totalitatea activităţilor umane, rezultă că şi în activitatea economică trebuie să existe considerente de ordin etic şi un fundament moral fără de care societatea nu ar putea funcţiona şi s-ar autodistruge. De exemplu, angajatorii se aşteaptă ca angajaţii lor să nu fure din companie sau de la locul de muncă; părţile unui contract se aşteaptă ca fiecare dintre cei implicaţi să onoreze înţelegerea consimţită; cei care cumpără un produs se aşteaptă să corespundă reclamei sau publicităţii care i s-a făcut; indivizii care lucrează alături de colegii lor se aşteaptă ca aceştia să spună, în general, adevărul, să-i respecte, să nu le producă nici un fel de daune şi să îşi facă munca pentru care sunt plătiţi. În majoritatea cazurilor, aceste aşteptări sunt

3

îndeplinite. Dacă toţi cei implicaţi într-o afacere – cumpărători, vânzători, producători, management, muncitori, angajaţi şi consumatori – ar acţiona amoral sau chiar imoral, fără a ţine seama de rezultatele morale sau imorale ale acţiunilor lor, atunci afacerile nu ar mai exista. Pe de altă parte, nu se poate nega faptul că indivizii acţionează imoral în afaceri, aşa după cum o fac în orice altă sferă a activităţii umane; există numeroase cazuri de fraudă, de reprezentare incorectă a intereselor unui principal de către agentul său, precum şi conturi măsluite, dar nu există nici o dovadă care să ateste faptul că indivizii sunt mai imorali în afaceri decât în viaţa privată.

Există etică în afacerile economice internaţionale? Aceasta este o întrebare considerată, de mulţi, drept retorică, dar lucrarea care debutează sub semnul prezentei interogaţii intenţionează să demonstreze faptul că şi în afacerile economice internaţionale, ca şi în cazul altor domenii de activitate umană, există anumite reguli de conduită morală care sunt respectate de cei care participă la schimburi şi activităţi comerciale de orice tip.

Dezbaterea realizată pe parcursul acestei lucrări face trimitere doar la acele operaţiuni internaţionale din sfera producţiei şi comercializării (economia reală) şi nu vizează problematica moralităţii afacerilor financiare internaţionale. În ceea ce priveşte subiecţii relaţiilor economice internaţionale, lucrarea de faţă va lua în considerare, în mod deosebit, societăţile transnaţionale – ca principali actori ai mediului de afaceri internaţional, nu statele sau organizaţiile internaţionale; s-a optat pentru această abordare plecând de la premisa că, în perspectiva globalizării şi a uniformizării nivelului de dezvoltare tehnologică la nivel mondial, aceste firme multinaţionale vor reprezenta adevăraţii piloni de creştere economică, înregistrând cifre de afaceri fabuloase şi antrenând un număr impresionant de persoane aparţinând unor culturi diferite.