Finanțele instituțiilor publice

CURS 1

Instituţiile publice centrale cuprind Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare al acestora.

Instituţiile publice locale cuprind comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora.

Din punct de vedere financiar, personalitatea juridică este obligatorie. În caz contrar vorbim de o structură ce face parte dintr-o persoană juridică

Din punct de vedere financiar autoritatea publică se asimilează instituţiilor publice

Instituţiile de interes public nu sunt considerate instituţii publice

TIPOLOGIE

Din punct de vedere al nivelului de organizare:

- Instituţii publice centrale

- Instituţii publice locale (inclusiv judeţene)

Din punct de vedere al domeniului de activitate:

- Instituţii publice din adiministraţie

- Instituţii publice de cercetare

- Instituţii publice din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale

- Instituţii publice de învăţământ

- Instituţii publice sanitare

- Instituţii publice de cultură

- Instituţii publice agricole

- ...

Din punct de vedere al finanţării:

- Instituţii publice finanţate integral de la buget

- Instituţii publice subvenţionate

- Instituţii publice finanţate integral din venituri proprii

ORDONATORII DE CREDITE

Există două abordări:

- Conducătorul instituţiei publice (cf. Lrgii finanţelor publice)

- Instituţia publică propriu-zisă

TIPURI DE ORDONATORI

- Ordonatorul principal – ministrul, conducătorul autorităţii autonome, primarul, preşedintele Consiliului Judeţean

- Deschide credite bugetare (dacă are finanţare de la buget)

- Repartizează credite bugetare (dacă este cazul)

- Ordonatorul secundar – conducătorul instituţiei publice subordonate ordonatorului principal, având obligatoriu cel puţin o instituţie în subordine

- Primeşte repartiţii de credite bugetare care acoperă nevoile proprii şi ale instituţiilor subordonate (dacă are finanţare de la buget)

- Repartizează credite bugetare ordonatorilor terţiari (dacă este cazul)

- Ordonatorul terţiar – conducătorul instituţiei publice subordonate ordonatorului principal sau secundar, fără a avea instituţii în subordine

- Primeşte repartiţii de credite bugetare care acoperă nevoile proprii (dacă are finanţare de la buget)

Finanţarea instituţiilor publice

- Alocaţii bugetare – pe baza încasărilor la bugetul de stat, bugetele locale, bugetului asigurărilor sociale de stat sau a fondurilor speciale

- Alocaţiile bugetare se fac periodic prin dispoziţii bugetare

- Neutilizarea alocaţiilor bugetare la sfârşitul anului duce la anularea acestora

- Subvenţioonarea – completează veniturile proprii în vederea finanţării plăţilor

- Subvenţiile se virează periodic prin ordin de plată

- Subvenţiile neutilizate la sfârşitul anului se restituie

- Autofinanţarea – se compune exclusiv din veniturile proprii obţinute de instituţiile publice pe bază contractuală (constituie venituri proprii şi veniturile plătite de bază contractuală din bugetul de stat sau local)

- Veniturile proprii neutilizate ale instituţiilor publice centrale se reportează de la un an la altul

- Veniturile proprii neutilizate ale instituţiilor publice locale se reportează de la un an la altul sau se preia la bugetul local