Geografie Economică Mondială

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 91 în total
Cuvinte : 38670
Mărime: 772.15KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: puscasu violeta
Universitatea “Dunarea de Jos”

Extras din document

CAPITOLUL I

NIVELE SPAIALE DE ANALIZA ÎN GEOGRAFIA ECONOMICA

Obiective specifice ale unitaii de învaare:

- cunoaterea ansamblurilor regionale geopolitice i geoeconomice;

- înelegerea mecanismelor de distribuie i configurare teritoriala a acestora.

Câmpul de studiu al geografiei economice îl constituie analiza repartiiei teritoriale a

produciei, consumului si schimbului, prin logica sistemica si a relaiilor cauza-efect. Prin

aceasta, coninutul ei devine relevant pentru stiinele economice si administrative,

procesele vizate fiind rezultatul unor iniiative proprii fiecarui grup uman condiionat de o

anumita conjunctura fizica sau politico-economica si istorica.

Producia, consumul si schimbul reprezinta subsisteme eseniale si determinani ai

activitaii economice, indiferent de natura bunurilor si serviciilor vehiculate.

Cuvintele cheie ale definiiei (repartiie teritoriala – producie, consum, schimb) ne

conecteaza implicit la repere intrinseci geografiei – spaiul si teritoriul – si apoi la coninutul

efectiv al acestei ramuri de stiina – analiza fiecarei componente din structura economica

(industrie, agricultura, transporturi, comer si turism) la nivel regional.

Structura oricarei analize geografico-economice trebuie sa includa întotdeauna

cele doua dimensiuni ale definiiei acestei ramuri de stiina, respectiv,

geografia economica – stiina care explica repartiia spaiala/teritoriala a

produciei, consumului si schimbului, prin prisma relaiilor cauza – efect.

Ca atare, se identifica necesitatea cunoasterii particularitailor spaiului analizat, pe care se

grefeaza coninutul concret al oricarei activitai economice, coninut privit prin prisma

subsistemelor producie – consum – schimb, sub aspect structural, la nivel de ramuri si

subramuri economice.

Spaiul la care se aplica analiza geografico-economica mondiala este spaiul

mondial, respectiv diversele decupaje care funcioneaza ca subspaii cu încarcatura

economica, politica sau mixta.

Realitatea contemporana si mai ales cea care se prefigureaza funcioneaza însa ca o

dimensiune ce trebuie obligatoriu integrata în demersul stiinific, ca atare o adevarata

geografie economica a lumii contemporane trebuie sa se raporteze la « decupajele » ce sau

conturat pe harta politica, geografia economica mondiala putând fi vazuta si ca o

geografie a marilor structuri geoeconomice.

DE LA GEOPOLITICA LA GEOECONOMIE

O serie de teoreticieni între care îl citam aici pe Immanuel Wallerstein au încercat

sa arate ca înca din timpurile moderne s-a constituit sub egida occidentului, în cadrul

imperiilor coloniale, o economie mondiala înlocuita astazi de zone de influena. Economia

mondiala mobilizeaza un ansamblu de infrastructuri - rute maritime, reele aeriene, reele

de telecomunicaii - si de instituii - FMI, Banca Mondiala, banci multi-naionale, companii

de asigurare, scoli de afaceri - care îi asigura meninerea si dezvoltarea.

Economia mondiala nu este numai un spaiu de competiie între actorii care o

domina (marile întreprinderi multinaionale) ci si un câmp geo-politic al conflictelor dintre

state: conflicte armate, tensiuni protecioniste, conflicte comerciale sau fiscale.

Capitolul I Nivele spaiale de analiza în geografia economica

Geografie economica mondiala

Organizarea si funcionarea economiei mondiale sunt strâns corelate conjuncturii

geopolitice. Totusi, spaiul economic mondial nu a devenit un spaiu politic si social.

Veritabilele spaii socio-politice se situeaza la scara inferioara.

Funcionarea economiei mondiale îsi exercita influena asupra economiilor si

societailor naionale sau locale. Totusi naiunile, colectivitaile locale, familiile, pastreaza

înca o indiscutabila autonomie faa de mecanismele economiei mondiale. Spaiul istoric

al naiunii sau regiunii, spaiul familial traduc alte procese si alte realitai decât logica

economiei mondiale.

Statul-naiune s-a impus în momentul în care începea sa se constituie o economie

mondiala, nefiind numai o forma perfecionata de organizare politica, ci vizând crearea

unei economii naionale prin integrarea si amenajarea diferitelor pari ale teritoriului sau.

Spaiul socio-economic al statului-naiune este un spaiu al interaciunilor nu

numai între actorii vieii naionale ci si între diversele comunitai locale, interaciuni de ordin

economic, etnic sau religios.

Între nivelul spaial al economiei mondiale si teritoriul de stat se interpune noiunea

de arie culturala sau arie de civilizaie.

Pentru indivizi, spaiul statal si cel al economiei mondiale ramân spaii puin

cunoscute, spre deosebire de spaiul trait, cel al interaciunilor reale ale indivizilor, spaiul

cotidian al orasului, al regiunii unde individul gaseste grupuri de referina si unde se

insereaza organizaiile care structureaza esatura economica, între-prinderea sau

administraia.

1.1. Spaiul geoeconomic – origini si stare

Cei ce vor parcurge rândurile de faa se vor gândi cu sigurana ca este imposibil sa-i

pastrezi echilibrul într-o abordare geoeconomica si sa nu aluneci pe panta consideraiilor

cu tenta geopolitica, mai ales ca grania dintre ele este adesea superflua. În fapt, atât

geoeconomia cât si geopolitca sunt categorii dinamice, ce implica o analiza si un

management al schimbarilor complexe cu reprezentare spaiala, deci o spaializare a

proceselor politice si economice, dar...

Geopolitica Geoeconomia

...îsi are originea în sfârsitul imperiilor

...urmareste cresterea autarhiei naionale

...reflecta lupta dintre statele hegemonice

...îsi are originea în sfârsitul razboiului rece

...urmareste descresterea autonomiei

naionale

...reflecta lupta pentru o poziie mondiala

într-un sistem hegemonic (în care SUA are

o dominana evidenta, dar nu imperialista)

(Walerstein, 2000)

Deschiderea frontierelor si liberalizarea schimburilor au favorizat apariia firmelor

multinaionale dotate cu strategii cu adevarat planetare. De cealalta parte, statele s-au

angajat alaturi de întreprinderile lor naionale, în politici ofensive de cucerire a pieelor

exterioare si de luare sub control a sectoarelor de activitate considerate strategice. Pentru

state, cautarea puterii si afirmarea rangului lor pe scena mondiala depind astazi de

sanatatea lor economica, de competitivitatea întreprinderilor si de locul pe care îl ocupa în

comerul mondial. Într-o lume din ce în ce mai globala interesele politice ale naiunilor se

supun definitiv intereselor economice. Aceasta glisare semnaleaza deschiderea unei noi

Capitolul I Nivele spaiale de analiza în geografia economica

Geografie economica mondiala

ere, aceea a geoeconomiei. Emergena acestui concept marcheaza o ruptura

fundamentala cu trecutul.

Utilizat înca din anii ’70 în formulari referitoare mai cu seama la micro-economie spaiala

(Perroux,1970), în intenia unei sinonimii cu polii de crestere, „spaiul geoeconomic” nu va

fi utilizat frecvent în literatura economica si geografica occidentala decât dupa 1990.

Fara sa i se suprime conotaiile micro-economice, spaiul geoeconomic devine nu doar o

aglutinare a „polilor de crestere” sau a „districtelor industriale” ci o structura calitativa noua

emersa din suprapunerea si combinarea succesiva a unor aciuni economice cu raza din

ce mai mare.

În abordari noi, atribute noi vin sa defineasca fenomenele si procesele dinamice. Se

vorbeste din ce în ce mai mult de modelul centru-periferie ca posibila paradigma a

înelegerii evoluiilor macro si mezo-regionale.

Folosirea termenilor de centru si periferie în economia mondiala, datorata lui Im.

Walerstein se refera în special la procesele complexe care au loc în aceste zone si nu la

areale. Statele centrale sau periferice sunt definite de procesele centrale sau periferice ce

au loc în interiorul lor. Spaiul nu poate fi central sau periferic, ci structurat de procese

centrale sau periferice, astfel ca în fiecare moment unul din cele doua procese este

dominant, determinând dezvoltari economice inegale, ceea ce conduce la zone centrale si

zone periferice. Procesele centrale constau în relaii de producie complexe, salarii mari,

tehnologie avansata, producie diversificata. Nivelele de aplicare sunt multiple, dar cele

mai utilizate ramân cele ale spaiului mondial, macro-regional si naional.

În aceeasi nota, a opoziiei forelor centrifuge si centripete, sunt concepute modelele

geografice ale diviziunii lumii între arile industriale si non-industriale, emergena

inegalitailor regionale în cadrul arilor în curs de dezvoltare si a centrelor urbane gigant,

care ar putea sa raspunda întrebarii mai vechi – cum se poate ca mici accidente ale

istoriei sa transforme o ara într-o poriune a „miezului” industrial în timp ce alta devine

parte a periferiei de producie primara? (Krugman, 1998)

Preview document

Geografie Economică Mondială - Pagina 1
Geografie Economică Mondială - Pagina 2
Geografie Economică Mondială - Pagina 3
Geografie Economică Mondială - Pagina 4
Geografie Economică Mondială - Pagina 5
Geografie Economică Mondială - Pagina 6
Geografie Economică Mondială - Pagina 7
Geografie Economică Mondială - Pagina 8
Geografie Economică Mondială - Pagina 9
Geografie Economică Mondială - Pagina 10
Geografie Economică Mondială - Pagina 11
Geografie Economică Mondială - Pagina 12
Geografie Economică Mondială - Pagina 13
Geografie Economică Mondială - Pagina 14
Geografie Economică Mondială - Pagina 15
Geografie Economică Mondială - Pagina 16
Geografie Economică Mondială - Pagina 17
Geografie Economică Mondială - Pagina 18
Geografie Economică Mondială - Pagina 19
Geografie Economică Mondială - Pagina 20
Geografie Economică Mondială - Pagina 21
Geografie Economică Mondială - Pagina 22
Geografie Economică Mondială - Pagina 23
Geografie Economică Mondială - Pagina 24
Geografie Economică Mondială - Pagina 25
Geografie Economică Mondială - Pagina 26
Geografie Economică Mondială - Pagina 27
Geografie Economică Mondială - Pagina 28
Geografie Economică Mondială - Pagina 29
Geografie Economică Mondială - Pagina 30
Geografie Economică Mondială - Pagina 31
Geografie Economică Mondială - Pagina 32
Geografie Economică Mondială - Pagina 33
Geografie Economică Mondială - Pagina 34
Geografie Economică Mondială - Pagina 35
Geografie Economică Mondială - Pagina 36
Geografie Economică Mondială - Pagina 37
Geografie Economică Mondială - Pagina 38
Geografie Economică Mondială - Pagina 39
Geografie Economică Mondială - Pagina 40
Geografie Economică Mondială - Pagina 41
Geografie Economică Mondială - Pagina 42
Geografie Economică Mondială - Pagina 43
Geografie Economică Mondială - Pagina 44
Geografie Economică Mondială - Pagina 45
Geografie Economică Mondială - Pagina 46
Geografie Economică Mondială - Pagina 47
Geografie Economică Mondială - Pagina 48
Geografie Economică Mondială - Pagina 49
Geografie Economică Mondială - Pagina 50
Geografie Economică Mondială - Pagina 51
Geografie Economică Mondială - Pagina 52
Geografie Economică Mondială - Pagina 53
Geografie Economică Mondială - Pagina 54
Geografie Economică Mondială - Pagina 55
Geografie Economică Mondială - Pagina 56
Geografie Economică Mondială - Pagina 57
Geografie Economică Mondială - Pagina 58
Geografie Economică Mondială - Pagina 59
Geografie Economică Mondială - Pagina 60
Geografie Economică Mondială - Pagina 61
Geografie Economică Mondială - Pagina 62
Geografie Economică Mondială - Pagina 63
Geografie Economică Mondială - Pagina 64
Geografie Economică Mondială - Pagina 65
Geografie Economică Mondială - Pagina 66
Geografie Economică Mondială - Pagina 67
Geografie Economică Mondială - Pagina 68
Geografie Economică Mondială - Pagina 69
Geografie Economică Mondială - Pagina 70
Geografie Economică Mondială - Pagina 71
Geografie Economică Mondială - Pagina 72
Geografie Economică Mondială - Pagina 73
Geografie Economică Mondială - Pagina 74
Geografie Economică Mondială - Pagina 75
Geografie Economică Mondială - Pagina 76
Geografie Economică Mondială - Pagina 77
Geografie Economică Mondială - Pagina 78
Geografie Economică Mondială - Pagina 79
Geografie Economică Mondială - Pagina 80
Geografie Economică Mondială - Pagina 81
Geografie Economică Mondială - Pagina 82
Geografie Economică Mondială - Pagina 83
Geografie Economică Mondială - Pagina 84
Geografie Economică Mondială - Pagina 85
Geografie Economică Mondială - Pagina 86
Geografie Economică Mondială - Pagina 87
Geografie Economică Mondială - Pagina 88
Geografie Economică Mondială - Pagina 89
Geografie Economică Mondială - Pagina 90
Geografie Economică Mondială - Pagina 91

Conținut arhivă zip

  • Geografie Economica Mondiala.pdf

Alții au mai descărcat și

Relatii Monetar Financiare Internationale

ACTIVITATEA MONETAR FINANCIARĂ INTERNAȚIONALĂ CONCEPT Relațiile monetar-financiare internaționale reprezintă ansamblul de operațiuni și procese...

Credit

1.1 Conceptul și funcțiile creditului 1.2 Elementele caracteristice raporturilor de creditare 1.3 Formele creditului 1.1 CONCEPTUL ȘI FUNCȚIILE...

Moneda

Tema 1 : CONTINUTUL SI FUNCTIILE MONEDEI 1.1 Conceptul de moneda 1.2 Functiile si rolul monedei 1.3 Clasificarea si caracteristicile monedei...

Geografia Economică

CAP.1. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVELE CURSULUI Obiectivul fundamental de studiu al cursului „Geografia economică mondială” este...

Piața de Capital

Tema 1 : Piața de Capital Piața financiară - reprezintă ansamblul mecanismelor și relațiilor prin care capitalurile disponibile în economie sunt...

Six Sigma - Nivel Green Belt

Acest material a fost pregătit pe baza specificațiilor ASQ (American Society for Quality) Simboluri Six Sigma Standard deviation (deviere...

Tehnici și Operațiuni Bancare

Capitolul 1 SISTEMUL SI INSTRUMENTELE DE PLATI INTERBANCARE Obiective: - Sisteme de plati - Instrumente de plati - Operatiuni bancare de plati...

Gestiunea Riscului

Capitolul 1 -Abordări teoretico-metodologice Noţiunea de risc Definirea riscului (în accepţiune generală) Definirea riscului economic...

Ai nevoie de altceva?