Implications în improving the quality of training human services agritourist în south eastern region of România

Abstract

Reforms the last decades have changed practically all spheres of life și activity of the rural population. National trend recorded demși growth of rural tourism has led to some organizational problems, reflected in shortage of qualified staff. A hșiy solution was offered the allocation by the European Social Fund, funds to train și retrain the trades, tourism și agrotourism.

This research aims to identify the effects generated by investment in staff training, which is reflected in the quality of services offered agritourism

Key words: agritourism, human capital, quality of tourism services

JEL:R11, J24, Z3, O15

1. Introducere

Abordarea acestui subiect vine într-o periodă în care capitalul uman constituie elementul de căpătâi în realizarea unei afaceri responsabile în mediul rural.

În mod cert, în ultimi ani toate instituțiile și organismele europene s-au pronunțat în favoarea unei dezvoltări a turismului în general și, în mod special a turismului în mediul rural.

Dezvoltarea turismului rural în țările UE și nu numai, are două coordonate de bază: oferirea unui produs turistic specific unei zone anume și dezvoltarea unei rețele la nivel european, care să ofere o mai mare accesibilitate produselor de turism rural. [10, pp. 5]. Aceste două coordonate se afla în strânsă legătură cu elementul calitate, considerat a fi un mijloc de dezvoltare a turismului în zonele rurale după cum stipulează Decizia Consiliului Uniunii Europene 92/421. Însă calitatea, ca proces de sine stătător, nu poate fi abordată fără corelarea directă cu factorul său determinant, constituit din capitalul uman. Valoarea acestuia, capacitățile, deprinderile și abilitățile sunt elementele definitorii care contribuie nemijlocit la conturarea unui mecanism remarcabil, calitate-turism rural și responsabilitate, căci doar calitate și capital uman nu sunt elemente suficiente pentru desăvârșirea unui lucru „bine făcut”. Conștiința capitalului uman, legată de grija generațiilor viitoare, trebuie să fie punctul de plecare în orice afacere.

Reformele ultimilor decenii au modificat, practic, toate sferele vieții și activității populației. Tendința din ce în ce mai pregnantă de alocare a timpului liber, în vederea desfășurării unor activități de relaxare în mediul rural, a condus la apariția unei paradigme și anume a calității în turismul rural. Numeroase studii au încercat să rezolve această paradigmă mai mult sau mai puțin, însă majoritatea au convenit asupra necesității coroborării potențialului capitalului uman cu potențialul turistic, conlucrând astfel la înfăptuirea unei „lucrări meșteșugite”.

Abilitatea întreprinzătorilor din turismul rural, raportată într-un complex de principii, a condus la apariția managementul calității. Acesta presupune de altfel o strategie pe termen lung, care determină o îmbunătățire continuă a calității produselor și serviciilor turistice rurale, coroborată cu abilitatea conducerii de a satisface și depăși nevoile turiștilor, facilitând mărirea productivității muncii și profitului.

In condițiile actuale pentru România noțiunea de calitate, concepută doar ca o adaptare la standard, trebuie redimensionată astfel încât să se adapteze necesităților și așteptărilor clientului

Regiunea Sud-Est a României se dovedește a fi o regiune turistică relativ atractivă, de interes european și chiar internațional, potențialul turistic variat constituind punctul de plecare pentru multiplicarea activităților turistice și diversificarea produselor turistice. Agroturismul constituie pentru această zonă un valoros element de valorificat, astfel încât turismul să devină un sector economic important. Deși strategiile de dezvoltare elaborate subliniază existența unui potențial turistic valoros neexploatat, sau valorificat doar parțial, lipsesc măsurile concrete pentru dezvoltarea în profunzime a formelor de turism adecvate acestui potențial.

Una din problemele stringente cu care se confruntă sectorul turistic în general este capitalul uman. Implicațiile acestuia în atingerea unor parametri calitativi conduce la ideea că acesta reprezintă de fapt, alături de potențialul natural, cheia succesului într-o activitate turistică profitabilă, care urmărește satisfacearea la un nivel calitativ superior, a cerințelor turiștilor.

La nivelul Regiunii Sud-Est nivelul de competență din sectorul turistic este redus, ca urmare a lipsei standardelor de calitate actualizate, a standardelor adecvate de instruire și perfecționare. Chiar dacă la nivel regional există înstituții de învățământ care oferă pregătire în domeniul turism și alimentație, pregătirea personalului din industria ospitalității este încă slab dezvoltată, având implicații directe asupra calității serviciilor oferite turiștilor.

Pe lângă aceaste resurse de pregătire ocupațională există o serie de programe la nivelul UE care au în vedere asigurarea capitalului uman performant în toate domeniile. Astfel Programul Operațional Capital Uman (POCU) stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând astfel investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007‐2013 și contribuind, totodată, la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat (AP 2014‐2020) ‐ implicit al Fondurilor Europene Structurale și de Investiții din România, și anume, de a reduce disparitățile de dezvoltare economică și socială dintre România și Statele Membre ale UE. [14].