Împrumuturile de Stat

Curs
9/10 (9 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 46 în total
Cuvinte : 21743
Mărime: 71.51KB (arhivat)
Cost: Gratis

Cuprins

Capitolul 1. Împrumuturile de stat

1.1. Continutul economic al creditului public

1.1.1. Împrumutul de stat: trasaturi caracteristice

1.1.2. Destinatia si rolul împrumuturilor de stat

1.2. Tehnica împrumuturilor de stat

1.2.1. Elemente tehnice ale împrumuturilor de stat

1.2.2. Operatiuni prilejuite de împrumuturile de stat

Capitolul 2. Datoria publica

2.1. Notiuni generale

2.2. Continutul si formele datoriei publice

Capitolul 3. Datoria publica interna

3.1. Notiuni generale de datorie publica interna

3.2. Indicatori de apreciere ai datoriei publice interne

3.3. Mijloace de stingere sau de reducere ai datoriei publice interne

3.4. Datoria publica a României: cadrul juridic, structura si evolutia

Capitolul 4. Datoria publica externa

4.1. Particularitatiile împrumuturilor externe

4.2. Conceptul de datorie externa. Indicatori privind datoria externa

4.3. Indicatori de apreciere ai datoriei publice externe

4.4. Criza datoriei externe a tarilor în curs de dezvoltare

4.5. Strategia solutionarii crizei datoriei externe

Extras din document

Capitolul 1. Împrumuturile de stat

1.1. Continutul economic al creditului public

1.1.1 Împrumuturile de stat: trasaturi caracteristice

În economia de piata, veniturile procurate de stat din impozite si taxe precum si cele de la întreprinderile si proprietatile sale adesea nu acopera integral cheltuielile bugetare ordinare. In asemenea situatii autoritatile publice se adreseaza persoanelor fizice si juridice care dispun de mijloace banesti temporar libere, cerându-le sa le încredinteze o parte din acestea pentru acoperirea diferentei dintre cheltuielile si veniturile bugetare. Cu alte cuvinte, în caz de dezechilibru bugetar completarea veniturilor publice se face cu resurse de împrumut, adica pe calea cretului public. Bazat pe încrederea în solvabilitatea statului, creditul public se realizeaza fie pe calea contractarii directe de catre stat de împrumuturi cu persoanele fizice sau juridice detinatoare de.mijloace banesti libere fie prin intermediul unor institutii specializate - banci, case de economii si case de asigurari sociale si de pensii ,societati de asigurari si reasigurari etc. - care colecteaza disponibilitatile banesti de pe piata si pe care le încredinteaza apoi statului pe timp determinat.

În afara de autoritatile publice centrale si locale, apel la resurse de împrumut mai fac întreprinderile private, publice si mixte, organizatiile cooperatiste ca si unele categorii sociale, pentru asigurarea desfasurarii normale a activitatii lor economice (credite pe termen scurt), efectuarea de investitii (credite pe termen mijlociu sau lung) ori satisfacerea unor nevoi ale populatiei (credit de consum).Cererea de credit -public si privat-vine din partea autoritatilor publice ,a agentilor economici si a populatiei ,iar oferta de resurse de împrumut este alcatuita din capitaluri banesti temporar disponibile ale agentilor economici, capitalurile si rezervele libere ale bancilor si altor institutii financiare, veniturile rentierilor, economiile banesti ale micilor producatori de marfuri, liber-profesionistilor si celorlalte categorii sociale. Având aceleasi surse de formare, creditul public intra în competitie cu creditul privat. Oferta de capital de împrumut fiind limitata, satisfacerea de credite din partea agentilor economici limiteaza accesul la credite al autoritatilor publice si invers.

Resursele banesti care alcatuiesc oferta de capital de împrumut sunt puse la dispozitia acelor solicitanti care accepta conditiile de acordare a creditului: garantie, termen de rambursare, rata a dobânzii, precum si eventuale alte avantaje. Ajunse la dispozitia beneficiarilor, sumele împrumutate capata destinatii diferite, si anume: servesc drept capital productiv, sunt investite în bunuri de folosinta îndelungata sau sunt cheltuite în scopuri de consum, dupa caz. Indiferent de destinatie, orice împrumut trebuie sa produca împrumutatorului un anumit venit care constituie însasi ratiunea acordarii sale. Natura acestui venit difera însa în functie de destinatia data împrumutului.

Astfel, împrumutul contractat de un agent economic (societate comerciala cu activitate de productie) la o banca si utilizat de aceasta în calitate de capital, contribuie la sporirea masei profitului realizat. Din acest profit, el cedeaza bancii o anumita parte, sub forma de dobânda, ca pret al împrumutului acordat. Acest mecanism, specific creditului bancar, utilizat în scopuri productive de catre agentul economic, creeaza iluzia ca orice suma de bani acordata cu titlu de împrumut este capabila sa produca dobânda. Ca urmare, în practica s-a generalizat perceperea de dobânzi si la împrumuturile utilizate în scopuri neproductive, cu toate ca în asemenea cazuri, nefiind folosite în calitate de capital, ele nu produc valoare adaugata, din care sa se plateasca dobânda.

Asa stau lucrurile cu resursele banesti mobilizate de stat pe calea creditului public si utilizate pentru finantarea cheltuielilor militare, a celor pentru functionarea serviciilor publice, mentinerea ordinei interne, rambursarea datoriei publice ajunse la scadenta, plata dobânzilor aferente etc. Cu toate ca împrumuturile de stat folosite în mod neproductiv nu produc valoare, ele sunt totusi purtatoare de dobânzi. În acest caz, plata dobânzii si restituirea împrumutului se fac pe seama veniturilor bugetare, adica în principal pe seama impozitelor si a taxelor.

În legatura cu folosirea împrumuturilor, trebuie mentionat ca sunt si cazuri când sumele împrumutate de stat capata o destinatie productiva. În asemenea situatii, dobânda se suporta din valoarea adaugata în urma utilizarii productive a împrumuturilor respective.

Din destinatia diferita pe care o capata creditul bancar si cel public decurge deosebirea dintre actiunile si obligatiunile emise de societatile de capital (societati pe actiuni, în comandita pe actiuni etc.), pe de o parte, si obligatiunile împrumuturilor de stat, pe de alta parte.

Actiunile emise de catre o societate de capital reprezinta înscrisuri care certifica detinatorului lor calitatea de coproprietar al acelei societati. Ca titluri de proprietate, actiunile dau dreptul detinatorului lor la o cota-parte din profitul realizat, denumita divident, si care variaza de la un an la altul în functie de rezultatele obtinute.

Obligatiunile puse în circulatie de o societate de capital certifica detinatorului lor calitatea de creditor si-i dau dreptul sa primeasca o dobânda la sumele împrumutate, indiferent de rezultatele financiare obtinute de societatea care a emis obligatiunile. Actiunile, ca si obligatiunile societatilor de capital, n-au valoare proprie, ci reprezita numai o anumita valoare, si anume capitalul real concretizat în mijloace de munca, obiecte ale muncii si forta de munca, procurate cu banii primiti de la actionari sau de la diverse categorii de creditori pe baza de obligatiuni sau alte înscrisuri. Cu toate ca actiunile si obligatiunile emise de o societate nu au valoare proprie, ele circula totusi independent de capitalul real, adica se cumpara, se vând si se gajeaza, ca si cum ar avea o asemenea valoare. Aceste înscrisuri sunt, prin urmare, capitalul iluzoriu sau fictiv.

Preview document

Împrumuturile de Stat - Pagina 1
Împrumuturile de Stat - Pagina 2
Împrumuturile de Stat - Pagina 3
Împrumuturile de Stat - Pagina 4
Împrumuturile de Stat - Pagina 5
Împrumuturile de Stat - Pagina 6
Împrumuturile de Stat - Pagina 7
Împrumuturile de Stat - Pagina 8
Împrumuturile de Stat - Pagina 9
Împrumuturile de Stat - Pagina 10
Împrumuturile de Stat - Pagina 11
Împrumuturile de Stat - Pagina 12
Împrumuturile de Stat - Pagina 13
Împrumuturile de Stat - Pagina 14
Împrumuturile de Stat - Pagina 15
Împrumuturile de Stat - Pagina 16
Împrumuturile de Stat - Pagina 17
Împrumuturile de Stat - Pagina 18
Împrumuturile de Stat - Pagina 19
Împrumuturile de Stat - Pagina 20
Împrumuturile de Stat - Pagina 21
Împrumuturile de Stat - Pagina 22
Împrumuturile de Stat - Pagina 23
Împrumuturile de Stat - Pagina 24
Împrumuturile de Stat - Pagina 25
Împrumuturile de Stat - Pagina 26
Împrumuturile de Stat - Pagina 27
Împrumuturile de Stat - Pagina 28
Împrumuturile de Stat - Pagina 29
Împrumuturile de Stat - Pagina 30
Împrumuturile de Stat - Pagina 31
Împrumuturile de Stat - Pagina 32
Împrumuturile de Stat - Pagina 33
Împrumuturile de Stat - Pagina 34
Împrumuturile de Stat - Pagina 35
Împrumuturile de Stat - Pagina 36
Împrumuturile de Stat - Pagina 37
Împrumuturile de Stat - Pagina 38
Împrumuturile de Stat - Pagina 39
Împrumuturile de Stat - Pagina 40
Împrumuturile de Stat - Pagina 41
Împrumuturile de Stat - Pagina 42
Împrumuturile de Stat - Pagina 43
Împrumuturile de Stat - Pagina 44
Împrumuturile de Stat - Pagina 45
Împrumuturile de Stat - Pagina 46

Conținut arhivă zip

  • Imprumuturile de Stat.doc

Alții au mai descărcat și

Creditul și rolul sau în economia de piață - studiu de caz pe exemplul României

INTRODUCERE Relaţiile de credit au apărut pe o anumită treaptă a dezvoltării producţiei de mărfuri şi anume, atunci când această dezvoltare a...

Gestiunea și analiza riscului de țară

Accentul acestei analize cade pe riscul de ţară, componentă de bază a riscului general în afacerile internaţionale. Pentru reuşita în afaceri,...

Contribuția Creditului Public la Finanțarea Deficitului Bugetar în România anilor 90

1. CONŢINUTUL, FORMELE, TRĂSĂTURILE ŞI ROLUL CREDITULUI PUBLIC 1.1. DEFINIREA ŞI FORMELE DE ANGAJARE A CREDITULUI PUBLIC Apariţia termenului...

Sistemul Economic al Slovaciei

I GENERALITĂŢI Denumire oficialǎ : REPUBLICA SLOVACĂ Poziţie geograficǎ : este situatǎ în partea centralǎ a Europei având ca vecini : Austria...

Analiza Dinamicii Împrumuturilor Interne și Externe ale Statului

1. Împrumuturile de stat Împrumuturile de stat reprezintă obligaţiile generate de contractele de pe piaţa financiară internă şi/sau internaţională...

Finantarea Nemonetara a Deficitului Bugetar

I.Deficitul public-concepte si caracteristici Deficitele bugetare au devenit, in societatea moderna, un fenomen cvasiobisnuit, pe fundalul...

Sistemul Conturilor Naționale

1.Functiile si obiectul de cercetare al Sistemului Conturilor Nationale Sistemul Conturilor Nationale face posibila descrierea economiei nationale...

Gestiune Hotelieră

Curs 1 Gestiune hoteliera Cap. I Mediul intern si extern al întreprinderii hoteliere si de restauratie (I H R ) 1. 1 Mediul intern Mediul...

Te-ar putea interesa și

Contabilitatea Instituțiilor Publice

INTRODUCERE „Contabilitatea este una dintre cele mai sublime creaţiuni ale genului uman fiind o oglindă a trecutului şi o călăuză a viitorului”....

Particularități ale împrumuturilor de stat în economia de tranziție

Pe măsura amplificării şi diversificării sarcinilor şi atribuţiilor statelor contemporane s-a înregistrat în mod logic sporirea necesarului de...

Împrumuturile de stat

Împrumuturile de stat 1. Conţinutul economic al creditului public 1.1 Împrumuturile de stat: trăsături caracteristice În economia de piaţă,...

Finanțe publice

Capitolul 1-Deficit bugetar 1.1. Concept si caracteristici. In societatea moderna, deficitele bugetare au devenit un fenomen obisnuit, datorita...

Împrumuturile de Stat

INTRODUCERE În evoluţia finanţelor publice este remarcabilă apariţia bugetului generată de necesitatea de a reflecta nevoile publice sub forma...

Imprumuturile de Stat

1.Preliminarii In economia de piata, veniturile procurate de stat din impozite, taxe si contributii, precum si veniturile nefiscale adesea nu...

Împrumuturile de Stat

Bugetul general consolodat al astatului, alcatuit conform legislatiei financiar-fiscale reflecta conplexitatea legaturilor în procesul de forme si...

Finantarea Nemonetara a Deficitului Bugetar

I.Deficitul public-concepte si caracteristici Deficitele bugetare au devenit, in societatea moderna, un fenomen cvasiobisnuit, pe fundalul...

Ai nevoie de altceva?