Instituții și mecanisme comunitare

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 70 în total
Cuvinte : 24929
Mărime: 99.83KB (arhivat)
Publicat de: Lelia Dobre
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Avarvarei Simona

Cuprins

  1. CAPITOLUL 1 – REPERE ÎN CONSTRUCŢIA EUROPEANĂ
  2. 1.1. Premisele apariţiei Uniunii Europene
  3. 1.2. Construcţia europeană în perioada 1945-2007
  4. 1.2.1. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECA / CECO)
  5. 1.2.2. Comunitatea economică europeană (C.E.E.) şi Comunitatea europeană a energiei atomice (C.E.E.A. / Euroatom)
  6. 1.2.3. Succinte consideraţii privind evoluţia procesului de constituire a Uniunii Europene
  7. 1.3. Actul Unic European (AUE)
  8. 1.4. Tratatul de la Maastricht
  9. 1.5. Tratatul de la Amsterdam si lansarea monedei unice
  10. 1.5.1. Tratatul de la Amsterdam
  11. 1.5.2. Moneda Euro
  12. 1.6. Tratatul de la Nisa
  13. 1.7. Tratatul instituind o Constituţie pentru Europa
  14. 1.8. Tratatul de la Lisabona
  15. CAPITOLUL 2 - SUCCINTE CONSIDERAŢII PRIVIND INSTITUIREA UNIUNII EUROPENE ŞI PERSONALITATEA SA JURIDICĂ
  16. 2.1. Noţiuni generale despre cei trei piloni ai Uniunii Europene
  17. 2.2. Personalitatea juridică a Uniunii Europene
  18. ANEXE
  19. ANEXA 1- Evoluţia instituţiilor Uniunii Europene
  20. ANEXA 2 - Evidenţierea diferenţierii dintre trei noţiuni diferite (Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene sau Consiliul de Miniştri şi Consiliul Europei)
  21. ANEXA 3 - Evoluţia instituţiilor comunitare
  22. ANEXA 4 - Extinderea Uniunii Europene
  23. ANEXA 5 – Principalele tratate comunitare
  24. ANEXA 6 – Instituţii şi organe comunitare
  25. BIBLIOGRAFIE

Extras din curs

Capitolul 1 – Repere în construcţia europeană

1.1. Premisele apariţiei Uniunii Europene

Din cele mai vechi timpuri societăţile din spaţiul geografic european au evoluat nu doar în sensul constituirii şi consolidării statelor, ci şi în vederea stabilirii unor relaţii de solidaritate, colaborare şi cooperare între acestea, ideea de unitate a Europei este considerată ca fiind foarte veche.

Un prim exemplu de organizare politică apare în lumea vechii Elade, unde statele-cetăţi greceşti au format o uniune cu caracter militar pentru a-şi uni forţele în faţa pericolului extern.

Un alt exemplu de organizare politică îşi are originea în perioada Antichităţii, când cuceririle romane au fost considerate ca manifestări ale unei astfel de tendinţe

De asemenea, în acest sens, putem aminti şi încercările nereuşite ale lui Carol cel Mare de refacere a graniţelor fostului imperiu al cezarilor. Aceasta va fi prima încercare de construire politică a Europei – prin cucerire sub semnul crucii, încercare incompletă şi lipită de stabilitate

Astfel de tentative unificatoare prin tendinţe de lărgire prin cuceriri continentale au mai înregistrat în istorie Otto I cel Mare , Henric al III-lea , Carol Quintul care urmărea crearea unei „Europe creştine”, dar şi Napoleon care prin crearea imperiului său urmărea să facă „din toate popoarele Europei un singur popor”.

Pe toată perioada Evului Mediu şi până în secolul XX remarcăm constituirea mai multor alianţe, fondate din nefericire pe interese contradictorii şi bazate pe un echilibru precar, caracterizate prin modificarea lor în funcţie de circumstanţele politice

Conştiinţa europeană va fi exprimată de o serie de personalităţi care prin promovarea a diferite proiecte vor anticipa tentative de unificare a Europei. În acest sens Dante Alighieri în lucrarea sa „De monarhia” preconiza o soluţie de tip federalist pentru pacea Europei, Pierre Dubois propunea în „De recuperatione Terrae Sanctae” organizarea unei federaţii europene cu un organism central, Hugo Grotius arăta în „De jure belli ac pacis” necesitatea înfiinţării unor adunări care să judece litigiile care vor apărea între state, William Penn în „Eseu asupra păcii prezente şi viitoare a Europei” preconiza instituirea unei diete europene, Irenee de Castel în „Proiectul pentru a face pacea permanentă în Europa” scria că pentru evitarea războaielor, asigurarea păcii şi dezvoltarea comerţului toţi suveranii ar trebui să încheie o alianţă perpetuă şi să se supună unui „senat european”, J.J. Rouseau vedea crearea unei republici europene dacă monarhii îşi vor abandona natura lor lacomă, filosoful Immanuel Kant propunea în „Proiectul filozofic al păcii permanente” o federaţie a statelor libere organizată în baza unei constituţii, contele de Saint-Simon a susţinut utilitatea instituirii unui „parlament european”

Astfel putem vorbi despre o continuitate istorică prin contribuţiile teoretice ale acestora în ceea ce priveşte construcţia viitoarei Uniuni Europene, deoarece chiar dacă aceste proiecte reprezentau vagi aspiraţii teoretice ele marchează preocupări timpurii spre acelaşi ţel.

Multe minţi luminate ale începutului de secol XX erau de părere că „Europa va prospera doar dacă europenii vor acţiona unit” O serie de personalităţi proeminente ale Europei şi ale lumii, precum Victor Hugo , Gissepe Garibaldi , Albert Camus etc. au promovat „proiectul constituirii unei Uniuni Europene”

Primele manifestări publice în favoarea unităţii europene din secolul XX datează chiar de la începutul secolului. În acest sens în 1900 s-a desfăşurat Congresul de Ştiinţe Politice de la Paris care a propus proiectul intitulat „State Unite Europene”

În 1926, popoarele Europei, terifiate de experienţa primului război mondial, s-au întrunit la Congresul de la Viena pentru a examina viitorul continentului. Acest Congres şi-a propus lansarea unui Mesaj care a luat forma „Manifestului Pan-European”. Aristide Briand, în calitate de preşedinte al mişcării „Uniunea Pan-Europeană” şi ministru de externe al Franţei, a solicitat crearea unei Uniuni Federale Europene, din necesitatea de a stabili între statele europene „un fel de legătură federală”, un „oarecare federalism continental”.

Preview document

Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 1
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 2
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 3
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 4
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 5
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 6
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 7
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 8
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 9
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 10
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 11
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 12
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 13
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 14
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 15
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 16
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 17
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 18
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 19
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 20
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 21
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 22
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 23
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 24
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 25
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 26
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 27
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 28
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 29
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 30
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 31
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 32
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 33
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 34
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 35
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 36
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 37
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 38
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 39
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 40
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 41
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 42
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 43
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 44
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 45
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 46
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 47
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 48
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 49
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 50
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 51
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 52
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 53
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 54
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 55
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 56
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 57
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 58
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 59
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 60
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 61
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 62
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 63
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 64
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 65
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 66
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 67
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 68
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 69
Instituții și mecanisme comunitare - Pagina 70

Conținut arhivă zip

  • Institutii si Mecanisme Comunitare.doc

Alții au mai descărcat și

Economie Europeană

I. ECONOMIA MONDIALA OBIECTIVE: - cunoasterea modului de formare si dezvoltare a economiei mondiale; - cunoasterea continutului economiei...

Instituții de Credit

IC 1. Bilanţul bancar şi contul de profit şi pierdere 1.1 Bilanţul bancar ACTIV I. Operaţiuni de trezorerie şi interbancare Casa şi alte valori...

Cursuri achiziții și fuziuni

In general, in tarile actuale U.E. legislatia fuziunilor si achizitiilor a inceput sa devina coerenta incepand cu anii ’60, dar forma actuala a...

Economie europeană

Introducere Cursul « Economie Europeană » se adresează studenţilor din ciclul de licenţă, înscrişi la programele de studiu ZI si ID, organizat de...

Analiza diagnostică a întreprinderii

Curs 1 Elemente introductive. Generalitati De ce un diagnostic? Inainte de a incepe sa rasp la aceasta intrebare important este de a clarifica...

Economie europeană

CURS 1. CONCEPTUL DE INTEGRARE 1. INTEGRARE ÎN SENS GENERAL În sens general, integrarea reprezintă ajustarea reciprocă a elementelor...

Dezvoltarea umană

Tema 1. Introducere în dezvoltarea umană (2 ore) Noţiune de dezvoltare umană Premisele apariţiei conceptului dezvoltării umane Evoluţia...

Economia - Știință Teoretică și Fundamentală

1.1. ECONOMIA – ŞTIINŢĂ TEORETICĂ ŞI FUNDAMENTALĂ Ştiinţa economică constă din ansamblul coerent de noţiuni, idei, teorii şi doctrine prin care...

Te-ar putea interesa și

Uniunea Europeană - Federație sau Confederație

INTRODUCERE Dincolo de tratate şi de evoluţiile concrete care rezultă din semnarea acestora de către state, problema de fond a Uniunii Europene...

România și uniunea economică și monetară

1. UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ 1.1. PREMISELE UNIUNII ECONOMICE SI MONETARE EUROPENE Gândirea promotoare a unei Europe unite este veche şi a...

Mecanisme de decizie în Uniunea Europeană

INTRODUCERE Uniunea Europeană este o organizaţie unică. Ea nu este nici o federaţie, nici o confederaţie de state, nici o organizaţie...

Elemente Fundamentale de Drept

ELEMENTE FUNDAMENTALE DE DREPT 1. Definitia dreptului – dreptul reprezinta un ansamblu de norme stabilite sau recunoscute de stat in scopul...

Alternativele Europei

Europa se confrunta, actualmente, cu dificultati majore, precum un grav declin demografic, dublat de patrunderea pe continent a unor alte...

Tratatul de Instituire a unei Constituții pentru Europa

1. Aspecte introductive Dreptul comunitar, apărut iniţial ca un grup de norme juridice ce reglementau modul de organizare şi funcţionare a celor...

Economie europeană

CAP.I. 1.POLITICA COMERCIALA SI INTEGRAREA ECONOMICA 1.1.Politica comerciala si instrumentele de politica comerciala folosite pe plan...

Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale

1. Decretul despre pace şi bazele conceptuale ale politicii externe sovietice. De la început, o dată cu „Decretul asupra păcii", regi¬mul bolşevic...

Ai nevoie de altceva?