Istoria Economică a României

EVOLUTIA INSTITUTIONALA A AGRICULTURII ROMÂNESTI

ÎN PERIOADA INTERBELICA

AGRICULTURA ROMÂNIEI ÎN PERIOADA INTERBELICA

A fost dominata de efectele

reformei agrare din anul 1921 si ale

crizei agrare din perioada 1928-1936

REFORMA AGRARA DIN ANUL 1921

Premise

Continut

Consecinte

Premisele reformei agraredin anul 1921

Situatia economica si sociala a taranimii în urma razboiului din anii 1916-1918;

limitele si neajunsurile aplicarii reformei agrare din anul 1864;

contradictiile de interese dintre PNL si PNT;

unificarea României în anul 1918;

presiunea externa exercitata de:

iminenta pericolului bolsevizarii României;

reformele agrare efectuate în statele central si sud-est europene.

Continutul reformei agrare din anul 1921

Criteriile împroprietaririi taranilor;

conditiile împroprietaririi;

categoriile de terenuri alocate

suprafata expropriata, respectiv suprafetele distribuite taranilor;

numarul gospodariilor împroprietarite.

CRITERIILE ÎMPROPRIETARIRIRII

1. Participarea la razboi

2. Suprafata detinuta, în vederea completarii cu loturi pâna la asigurarea unei suprafete minime de 5 ha/gospodarie

Criteriile împroprietaririi taranilor prin legile de împroprietarire din anii 1918-1921

Au primit pamânt:

ostasii participanti la razboi;

vaduvele si orfanii de razboi;

taranii fara pamânt;

taranii proprietari ai unor terenuri pâna în 5 ha.

Care este semnificatia criteriilor împroprietaririi?

Prin ce se deosebesc criteriile din anul 1921 fata de cele din anul 1864?

Conditiile împroprietaririi în anii 1918-1921

Spre deosebire de reforma din anul 1864, în anul 1921 noii împroprietariti au platit contravaloarea pamântului, pretul reprezentând de 20 de ori arenda, dupa preturile din anul 1913, în functie de regiune.

Suma totala a ratelor de plata a împroprietaririi s-a ridicat la 6,2 mild. lei, din care pâna în anul 1939 s-au achitat doar 3,2 mild. lei.

Marii proprietari au primit ca despagubire obligatiuni de stat în valoare de cca 9 miliarde lei.

EVOLUTIA INSTITUTIONALA A AGRICULTURII ROMÂNESTI

ÎN PERIOADA INTERBELICA

AGRICULTURA ROMÂNIEI ÎN PERIOADA INTERBELICA

A fost dominata de efectele

reformei agrare din anul 1921 si ale

crizei agrare din perioada 1928-1936

REFORMA AGRARA DIN ANUL 1921

Premise

Continut

Consecinte

Premisele reformei agraredin anul 1921

Situatia economica si sociala a taranimii în urma razboiului din anii 1916-1918;

limitele si neajunsurile aplicarii reformei agrare din anul 1864;

contradictiile de interese dintre PNL si PNT;

unificarea României în anul 1918;

presiunea externa exercitata de:

iminenta pericolului bolsevizarii României;

reformele agrare efectuate în statele central si sud-est europene.

Continutul reformei agrare din anul 1921

Criteriile împroprietaririi taranilor;

conditiile împroprietaririi;

categoriile de terenuri alocate

suprafata expropriata, respectiv suprafetele distribuite taranilor;

numarul gospodariilor împroprietarite.

CRITERIILE ÎMPROPRIETARIRIRII

1. Participarea la razboi

2. Suprafata detinuta, în vederea completarii cu loturi pâna la asigurarea unei suprafete minime de 5 ha/gospodarie

Criteriile împroprietaririi taranilor prin legile de împroprietarire din anii 1918-1921

Au primit pamânt:

ostasii participanti la razboi;

vaduvele si orfanii de razboi;

taranii fara pamânt;

taranii proprietari ai unor terenuri pâna în 5 ha.

Care este semnificatia criteriilor împroprietaririi?

Prin ce se deosebesc criteriile din anul 1921 fata de cele din anul 1864?

Conditiile împroprietaririi în anii 1918-1921

Spre deosebire de reforma din anul 1864, în anul 1921 noii împroprietariti au platit contravaloarea pamântului, pretul reprezentând de 20 de ori arenda, dupa preturile din anul 1913, în functie de regiune.

Suma totala a ratelor de plata a împroprietaririi s-a ridicat la 6,2 mild. lei, din care pâna în anul 1939 s-au achitat doar 3,2 mild. lei.

Marii proprietari au primit ca despagubire obligatiuni de stat în valoare de cca 9 miliarde lei.