Cuprins
Cuvânt-înainte
Tema 1: Gândirea economică în antichitate și în Evul Mediu
1.1 Idei economice la vechii greci
1.2 Feudalismul și evoluția economică
1.3 Preocupări economice în opera scolasticilor medievali
Bibliografie
Tema 2: Mercantilismul
1.1 Introducere
1.2 Surse ale gândirii mercantiliste timpurii
1.3 Balanța comercială și dobândirea avuției
1.4 Analiza monetară
Bibliografie
Tema 3: Fiziocrații
3.1 Prezentare generală
3.2 Tabloul Economic al lui François Quesnay
3.3 Maximele politice ale lui François Quesnay
Bibliografie
Tema 4: Liberalismul economic clasic
4.1 Începuturile liberalismului clasic
4.2 Opera economică a lui Adam Smith
4.2.1 Prezentare generală
4.2.2 Caracterizare a epocii lui Adam Smith
4.2.3 Fundamentele filozofice și psihologice ale lucrării Avuția națiunilor
4.2.4 Teoria producției
3
4.2.5 Teoria valorii și a schimbului
4.2.6 Teoria distribuției
4.3 Gândirea economică a lui David Ricardo
4.3.1 Prezentare generală a operei și a epocii lui David Ricardo
4.3.2 Teoria valorii de schimb
4.3.3 Influența nivelului salariilor și profiturilor asupra valorii de schimb
4.3.4 Influența rentei funciare asupra valorii de schimb
4.3.5 Teoria distribuției
4.3.6 Comerțul internațional
4.3.7 Remarci finale
Bibliografie
Tema 5: Reacții sociale și naționale față de liberalismul economic clasic
5.1 Socialismul utopic
5.1.1 Scurt istoric al utopiilor și al ideilor socialiste
5.1.2 Forme îmbrăcate de socialism
5.2 Economia politică mic-burgheză sau romantismul economic
5.3 Reacții naționale și protecționiste față de liberalismul economic clasic
5.4 Radicalismul liberal, socialismul de stat și socialismul de catedră; instituționalismul nord-american
Bibliografie
Tema 6: Marxismul
6.1 Manifestul Comunist
6.2 Sursele teoriei economice marxiste
6.2.1 Gândirea socialistă
6.2.2 Filozofia lui Hegel
6.2.3 Gândirea economică a lui David Ricardo
6.3 Interpretarea economică a istoriei
6.4 Valoarea de întrebuințare și valoarea de schimb
Bibliografie
4
Tema 7: Școala economică austriacă
7.1 Prezentare generală
7.2 Bazele Școlii economice austriece
7.3 Teoria capitalului și a dobânzii a lui Böhm-Bawerk
7.4 F.A. Hayek și teoria monetară a investirii excesive
Bibliografie
Tema 8: Marginalismul în economie
8.1 Prezentare generală
8.2 Conceptele de cost marginal și venit marginal înainte de revoluția marginalistă
8.3 Teoria marginalistă a repartiției venitului național: teoria imputației și a productivității marginale a factorilor de producție
8.4 Teoria echilibrului general a lui Léon Walras
8.5 Repere ale gândirii economice a lui Alfred Marshall
Bibliografie
Tema 9: Gândirea economică a lui John Maynard Keynes
9.1 Detalii biografice
9.2 Evoluția lucrării Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii și a banilor
9.3 Modelul economic folosit de John Maynard Keynes pentru explicarea dezechilibrelor macroeconomice
9.4 Legile psihologice cu ajutorul cărora Keynes explică nivelul activității economice și relațiile dintre variabilele economice
Bibliografie
Tema 10: Școala de economie politică de la Chicago
10.1 Prezentare generală
10.2 Eficiența alocativă a gospodăriei
10.2.1 Moștenirea Menger-Knight
10.2.2 Problema căsătoriei
5
10.2.3 Problema nașterii copiilor
10.3 Drept și economie: drepturile de proprietate aplicate stabilirii prețurilor
10.3.1 Teorema lui Coase
10.3.2 Școala de la Chicago și reglementarea utilității publice
10.4 Remarci finale
Bibliografie
Tema 11: Monetarismul
11.1 Reafirmarea importanței banilor
11.2 Teoria cantitativă modernă
11.3 Ipoteza venitului permanent a lui Friedman
11.4 Efectul expansiunii monetare asupra ratelor dobânzii
11.5 Recomandările de politică monetară ale lui Friedman
Bibliografie
Tema 12: Provocarea lui John Kenneth Galbraith
12.1 Noul stat industrial
12.2 Atacul paradigmei neoclasice
12.3 Tehnostructura
12.4 Citate celebre din John Kenneth Galbraith
Bibliografie
Tema 13: James McGill Buchanan și doctrina public choice
13.1 Introducere
13.2 Rolul lui Buchanan în fondarea Școlii public choice din Virginia
13.3 Teoria jocurilor - instrument de lucru al abordării public choice
Bibliografie
Tema 14: Teorii cu privire la comerțul internațional
14.1 Mercantilismul
14.2 Teoria avantajului absolut a lui Adam Smith
6
14.3 Modelul lui David Ricardo
14.4 Modelul Heckscher-Ohlin-Samuelson al comerțului internațional și teoria proporției factorilor de producție
Bibliografie
Tema 15: Gândirea economică din România
15.1 Principalele curente de gândire economică din România în perioada interbelică
15.1.1 Curentul liberal și înnoirea lui sub denumirea de neoliberalism
15.1.2 Curentul țărănist
15.1.3 Gândirea economică socialistă
15.2 Personalități ce au marcat gândirea economică a timpului lor
15.2.1 Dimitrie Cantemir
15.2.2 Teodor Diamant
15.2.3 Nicolae Bălcescu
15.2.4 Ion Ghica
15.2.5 Dionisie Pop Marțian
15.2.6 Petre S. Aurelian
15.2.7 Ștefan Zeletin
15.2.8 Virgil Madgearu
15.2.9 Gromoslav Mladenatz
15.2.10 Victor Slăvescu
15.2.11 Mihail Manoilescu
15.2.12 Nicolae Georgescu Roegen
15.2.13 Anghel Rugină
Bibliografie
Extras din document
Obiective:
- Identificarea unor elemente de analiză economică la filozofii greci din antichitate
- Prezentarea unor aspecte cheie ale evoluției economice în feudalism și a preocupărilor economice din opera scolasticilor medievali
- Desprinderea unor judecăți economice cu caracter normativ și familiarizarea cu opere antice și medievale ce fac parte din zestrea culturală a omenirii
Cuvinte-cheie:
- lupta contrariilor
- chrematistica aristoteliană
- polis ideal
- stoicism
- dreptate comutativă
- camătă
9
1.1 Idei economice la vechii greci
Identificarea unor idei cu caracter economic în antichitate necesită o întoarcere la vechii greci căci, așa cum juristul englez Henry Maine afirma în 1875, exceptând forțele oarbe ale naturii, aproape tot ceea ce există pe lume are o origine din Grecia antică. Desigur, această remarcă era mult mai ușor de formulat în secolul al XIX-lea decât în timpurile noastre. Pe atunci însușirea literaturii clasice și a filozofiei antice grecești erau încă apanajul unei elite educate.
Dintre economiștii clasici, poate numai David Ricardo nu a studiat greaca veche. Celebra lucrare Avuția națiunilor a lui Adam Smith conține referințe la Pitagora, Democrit, Epicur, Zenon, Platon și Aristotel. John Stuart Mill a tradus și adnotat patru dialoguri ale lui Platon. Karl Marx și-a scris dizertația doctorală asupra filozofiei naturale a lui Democrit și Epicur. Ferdinand Lassalle a semnat două volume ce tratează filozofia lui Heraclit.
Până târziu în secolul XX experiența Greciei antice a stat în atenția oamenilor educați. Cei care i-au studiat pe anticii clasici au descoperit un fior moral și estetic unic după care lumea nu a mai părut niciodată la fel.
Spre deosebire însă de performanțele grecilor antici în alte domenii ale cunoașterii, cele aparținând analizei economice sunt rudimentare, reprezentând un element minor în moștenirea intelectuală pe care au lăsat-o. Trebuie să recunoaștem opinia lui J.A. Schumpeter:
ideile lor economice au eșuat în a dobândi un statut independent sau chiar o etichetă distinctivă: conceptul grec de oeconomicus (oikos - casă, gospodărie și nomos - lege, regulă) a însemnat doar înțelepciunea practică a administrării gospodăriei; chrematistica aristoteliană (posedarea de avere) se referă în principal la aspectele pecuniare ale activității de afaceri. Grecii și-au combinat raționamentele economice cu filozofia lor generală privind statul și societatea și rar au tratat un subiect economic în sine (Schumpeter, 1972, p. 53-54).
În același timp, cum majoritatea ideilor filozofice sunt de sorginte grecească, multe dintre ele, deși fără a avea o semnificație directă pentru analiza economică propriu-zisă, au influențat modul economic de gândire. De exemplu, noțiunea de lupta contrariilor se trage
10
de la Heraclit, un filozof presocratic, care a privit universul ca pe o neîncetată și schimbătoare luptă a ideilor opuse, toate lucrurile aflându-se într-un proces armonios de constantă schimbare:
din cele mai diferite umbre apare o minunată armonie și totul se naște din discordie (Heraclit în Bagdasar, Bogdan și Narly, 1995, p. 20).
Lupta contrariilor generează echilibru, armonie - aceasta este o idee antică asumând o mulțime de forme în istoria intelectuală. În domeniul gândirii economice, conceptul de piață ce se auto-reglează își are rădăcinile în filozofia lui Heraclit. La fel și idea darwinismului social din secolul al XIX-lea, potrivit căreia lupta concurențială asigură supraviețuirea celui mai puternic.
Acest concept a fost reînviat două mii de ani mai târziu în dialectica lui Hegel, potrivit căreia un concept, teza, se va transforma inevitabil în opusul său, antiteza, iar interacțiunea celor două generează o sinteză, care, la rândul său, va fi prima formă a unei alte triade. Idealismul dialectic al lui Hegel a condus la materialismul dialectic al lui Karl Marx care, ca și Sistemul contradicțiilor economice al lui Proudhon (1846) - un alt socialist, prezintă afinități cu gândirea lui Heraclit.
Idei economice în germene pot fi găsite și în gândirea lui Democrit, de al cărui nume se leagă în principal teoria atomului.
Teoria valorii formulată de Democrit a fost de natură subiectivă:
Același lucru este bun și adevărat pentru toți oamenii, dar plăcerea diferă de la un om la altul1.
Nu numai că utilitatea a fost astfel interpretată în termeni subiectivi, dar a fost recunoscut și caracterul său relativ:
Cele mai plăcute lucruri devin cele mai neplăcute dacă nu prevalează moderația.
1 Sursa acestui citat și a următoarelor din Democrit este Spiegel (1971), p. 13-14.
11
Această concepție anticipează legea utilității marginale descrescătoare și legea saturației a lui Gossen.
Democrit a explicat poate mai judicios decât unii autori moderni preferința oamenilor pentru valorile prezente. Spre deosebire de Pigou, de exemplu, care interpretează înclinația noastră de a atribui o valoare mai mare bunurilor prezente decât celor viitoare ca rezultat al unei “defectuoase viziuni telescopice”, Democrit spune:
Bibliografie
Bălcescu, N. (1940), Opere, tomul I: Scrieri istorice, politice și economice, partea I-II, îngrijită și introducere de George Zane, București.
Cantemir, D. (1987), Descrierea Moldovei, Editura Minerva, București.
Cantemir, D. (1901), Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, publicat sub auspiciile Academiei Române, București.
202
Georgescu-Roegen, N. (1971), The Entropy Law and the Economic Process, Harvard
University Press, Cambridge.
Ghica, I. (1879), Convorbiri economice, Editura Librăriei Socecu and Comp.
Historia.ro (6 iunie 2016), disponibil la
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/falansterul-sc-ieni-un-experimentsocial-
uitat
Manoilescu, M. (1929), Théorie de protectionnisme et de l’échange international,
Marcel Girard éditeur, Paris.
Mladenatz, G. (1926), Der Begriff der Genossensschaft. Eine Dogmenkritische
Unersuchung, Chișinău, Tipografia Centralei Cooperativelor de Producție și Consum.
Mladenatz, G. (1931), Istoria doctrinelor cooperative, București, Oficiul Național al
Cooperației Române.
Murgescu, C. (1987), Mersul ideilor economice la români, vol. I., Editura Științifică
și Enciclopedică
Păiușan, R. (2010), “Gromoslav Mladenatz: Professor and Rector of the Bucharest
Academy of Commerce, the Most Important Theorist of the Romanian Co-operative
Movement”, Amfiteatru Economic, vol. XII, no. 28, June, pp. 687-693.
Rugină. A.N. (1993), Principia Oeconomica, Editura Academiei Române, București.
Zeletin, Ș. (2005), Neoliberalismul. Studii asupra istoriei și politicii burgheziei
române, București, Editura Ziua.
Zeletin, Ș. (1925), Burghezia română. Originea și rolul ei istoric, Editura „Cultura
națională”, București, Biblioteca socială (îngrijită de Dimitrie Gusti).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Istoria gandirii economice.pdf
Alții au mai descărcat și
INTRODUCERE Prin cercetare, oamenii urmaresc sa-si sporeasca eficienta activitatilor desfasurate, sa se integreze tot mai benefic în mediul...
Capitolul I Bazele teretice ale comerțului internațional Începuturile comerțului internațional cu greu pot fi localizate în timp, el plecând din...
I. Protectionismul. Definitie si clasificare Statele lumii recurg, în afara taxelor vamale, la un mare numar de instrumente si masuri cu caracter...
1.Antichitate 1.1. Orientul Antic Pentru perioada de început, la toate popoarele Orientului antic (egiptenii, asiro-babilonienii, evreii) exista...
Sfarsitul primului razboi mondial,a adus importante prefaceri in planul vietii sociale,,economice,spirituale si politice. Cele mai evidente si cu...
1. Apariţia liberalismului clasic Perioada cuprinsă între secolele XVII-XVIII a fost marcată de importante schimbari în planul gândirii economice....
I. Introducere Protectionismul este un tip de politica comerciala general practicata care se caracterizeaza prin masuri de protectie ale...
I. Introducere Ludwig von Mises, un ilustru economist şi filozof politic, a fost cel mai de seamă repzrezentant al Şcolii austriece de drept şi...
Te-ar putea interesa și
1.Antichitate 1.1. Orientul Antic Pentru perioada de început, la toate popoarele Orientului antic (egiptenii, asiro-babilonienii, evreii) exista...
Curente de gândire în economie Primele consemnari de economie, astfel prezentate încât sa corespunda unor standarde azi denumite stiintifice, sunt...
1. Biografie Adam Smith s-a nascut la 5 iunie 1723, a fost un economist, om politic si filozof scotian. Lucrarea sa, Avutia natiunilor, cercetare...
1. Generalităţi Reacţiile epocii premarxiste nu s-au putut constitui înt-o alternativă la liberalismul clasic, iar contribuţia lui Karl Marx a...
Sportul este un fenomen social care are ca trăsătură fundamentală competiţia şi prin aceasta are un caracter preponderent competitiv, dar şi un...
1. CONTINUT SI IMPORTANTA STUDIULUI DOCTRINELOR ECONOMICE Gandirea ecomica a ocupat un rol important in cultura spirituala a omenirii , rol...
1. Introducere David Ricardo este considerat unul dintre cei mai importanti economisti ai tuturor timpurilor, dacă nu cel mai mare dintre ei,...
ISTORIA GANDIRII ECONOMICE Activităţile economice contemporane în continuă schimbare şi diversificare formează obiectul de studiu al sistemului...