Logistica si Distributia Marfurilor

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 2 fișiere: docx
Pagini : 41 în total
Cuvinte : 12934
Mărime: 231.91KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Comerţul de gros face legătura, în principal, între producător şi detailist. De altfel, grosistul are, faţă de detailist, într-o anumită măsură, acelaşi rol pe care acesta din urmă îl are faţă de consumator. Într-adevăr, asemenea clientului final, detailistul este departe de producător, această îndepărtare nefiind legată doar de distanţa spaţială, ci şi de imposibilitatea de a comanda în mari cantităţi, lipsa de informaţii cântărind destul de greu, dacă nu mai mult decât numărul de kilometri dintre fabrică şi magazin.

1. Definiţie şi caracteristici ale comerţului de gros

În canalul de distribuţie, grosistul se poziţionează în amonte de detailist, având rolul de a-l aproviziona în cantităţile şi în structura dorite de acesta, la momentul potrivit. Altfel spus, grosistul face legătura între producător şi detailist, separaţi în spaţiu şi timp, îndeplinind trei roluri de bază, care în esenţă dau conţinut funcţiei de gros (caracteristici), respectiv:

- a cumpăra produse în mari cantităţi;

- a stoca produsele în mari cantităţi;

- a revinde produsele în cantităţi mai mici.

Potrivit nomenclatorului activităţilor economice, uzitat în ţările Uniunii Europene (NACE), comerţul de gros este definit astfel: “unităţi angajate în exclusivitate sau în principal în revânzarea mărfurilor, în nume propriu, detailiştilor, altor grosişti, producătorilor şi altor utilizatori în vederea unei prelucrări ulterioare, condiţionării, ambalării sau dezasamblării. În general, rolul grosistului implică, pe de o parte, depozitarea mărfurilor şi, pe de altă parte, titlul de proprietate sau dreptul de a dispune de mărfurile respective”.

Această definiţie reflectă rolul tradiţional al comerţului de gros de a asigura depozitarea şi serviciile de transport, cu accent special pe furnizarea în mari cantităţi a bunurilor de consum către sectoarele industrial şi agricol. Totuşi, a devenit din ce în ce mai dificilă şi mai puţin utilă definirea graniţelor între comerţul de gros şi celelalte activităţi comerciale. În practică, definiţia NACE şi statisticile realizate în conformitate cu ea nu mai reflectă, în mod corespunzător, natura şi amploarea activităţilor comerţului de gros.

Vânzarea de gros trebuie să fie privită prin prisma funcţiei pe care o întreprindere o îndeplineşte în domeniul furnizării mărfurilor pe piaţă.

La nivelul fiecărei trepte a canalului de distribuţie, companiile adaugă valoare produsului, fără a îndeplini neapărat o funcţie de producţie, ci realizând funcţii de servicii: informaţii, sprijin tehnic, oferirea unei game largi de bunuri, servicii de livrare, instruire şi întreţinere.

O întreprindere specializată în comerţul de gros, pentru a fi profitabilă, trebuie să îndeplinească anumite condiţii de exercitare a celor trei activităţi specifice funcţiei de gros, şi anume:

- Dispunerea de mijloace băneşti destinate asigurării stocului de mărfuri, necesar demarării afacerii comerciale.

- Specializarea activităţii comerciale: întreprinderea de gros trebuie să se adapteze unei politici de produs bine definite (fie în funcţie de natura produsului sau a unei familii de produse, fie în funcţie de o anumită clientelă determinată).

- Existenţa unui spaţiu de depozitare dimensionat şi dotat tehnic corespunzător volumului şi naturii produselor stocate.

- Administrarea stocului - elementul principal al existenţei grosistului, ca atare - presupunând o asemenea organizare care să asigure o cadenţă optimă a desfacerii: serviciu de studiu şi de selecţie a produselor de comandat; birou de cumpărături şi urmărirea livrărilor de la furnizori; un fişier al stocurilor care să permită un sistem de inventariere permanentă a mărfurilor din depozit; o dotare tehnică adecvată a cerinţelor de manipulare şi stocaj; un sistem de pregătire rapidă a comenzilor de către clientelă.

- Prezenţa în organigramă a serviciului comercial - animatorul între-prinderii - în cadrul căruia un loc deosebit îl are biroul de vânzare cu: fişierul clienţilor; sala de expoziţie a principalelor produse (mostre); un contact permanent cu clientela şi prospectarea sa sunt asigurate de către reprezentanţii comerciali care au, de regulă, sarcina de a acoperi o regiune bine delimitată.

Preview document

Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 1
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 2
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 3
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 4
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 5
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 6
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 7
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 8
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 9
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 10
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 11
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 12
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 13
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 14
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 15
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 16
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 17
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 18
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 19
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 20
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 21
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 22
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 23
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 24
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 25
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 26
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 27
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 28
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 29
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 30
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 31
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 32
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 33
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 34
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 35
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 36
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 37
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 38
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 39
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 40
Logistica si Distributia Marfurilor - Pagina 41

Conținut arhivă zip

  • Logistica si Distributia Marfurilor
    • curs 10 si 11 logistica si distributia marfurilor.docx
    • Curs 9 logistica si distributia marfurilor.docx

Alții au mai descărcat și

Macroeconomie

Informaţii generale 0.1. Date de identificare a cursului Date de contact ale titularului de curs: Nume: Conf.univ.dr. Élthes Zoltán Birou:...

Analiza Sectorului Farmaceutic - Studiu de Caz Gedeon Richter România SA

1. PREZENTAREA FIRMEI Gedeon Richter este unul dintre cele mai importante nume de pe piaţa farmaceutică din Europa Centrală şi de Est, grupul...

Curs Uniunea Europeana

Construcţie sui generis: – Nu este un stat; – Nu este organizatie de cooperare internationala. -Familie de tari democratice -Entitate...

Antreprenoriat în Cadrul Economic și Social al Regiunii Sud-Est

1. Cadrul administrativ şi încadrarea în contextul naţional şi regional 1.1 Aşezare geografică, suprafaţă şi frontiere Regiunea Sud Est este...

Economie Mondiala

ECONOMIA MONDIALĂ (EM) : CONCEPT, COMPONENTE DEFINIŢIE: acel stadiu al schimbului reciproc de activităţi în care, pe baza diviziunii mondiale a...

Economia Întreprinderii

CAPITOLUL I ÎNTREPRINDEREA ŞI ECONOMIA NAŢIONALĂ 1.1. Complexul economic naţional Procesul de dezvoltare economică a unei naţiuni a condus la...

SPSS Analiza Financiara

SPSS PREZENTARE GENERALĂ SPSS (Statistical Package for the Social Sciences) este un pachet de programe specializat în analiza statistică a...

Elemente de Management Internațional

Funcţiile managementului internaţional Particularităţi Ştiinţa managementului îşi găseşte o largă aplicabilitate în domeniul tranzacţiilor...

Ai nevoie de altceva?

''