Macroeconomie

Curs
10/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 163 în total
Cuvinte : 60310
Mărime: 208.77KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. Ion Bucur

Cuprins

CAP. 1 - PIAŢA MONETARĂ. 7

1.1 Natura, evoluţia şi funcţiile banilor. 8

1.2 Puterea de cumpărare a banilor. 14

1.3 Masa monetară şi structurile ei. 18

1.4 Cererea şi oferta de monedă. 20

CAP. 2 - PIAŢA CAPITALULUI (FINANCIARĂ). CREDITUL. 26

2.1 Obiectul pieţei capitalului. 26

2.2 Structura pieţei financiare. 29

2.3 Evaluarea activelor financiare. 32

2.4 Creditul. Caracteristici şi clasificare. 34

2.5 Cambia şi biletul la ordin – titluri de credit comercial. 41

CAP. 3 - PIAŢA MUNCII. 44

3.1 Cererea de muncă. 44

3.2 Oferta de muncă. Factorii care influenţează oferta de muncă. 47

3.3 Aspecte ale formării şi funcţionării pieţei muncii în România

în anii de tranziţie. 53

CAP. 4 - POLITICA ECONOMICĂ. 57

4.1 Politici favorabile creşterii economice. 57

4.2 Politica monetară, componentă a politicii economice. Principalele instrumente de intervenţie folosite în politica monetară. 62

4.3 Alte componente ale politicii economice. 69

4.4 Probleme specifice politicii de redistribuire a veniturilor. 74

CAP. 5 - INDICATORII MACROECONOMICI. CREŞTEREA ECONOMICĂ 82

5.1 Indicatorii macroeconomici. 82

5.2 Creşterea economică. Factorii de creştere economică. 88

5.3 Creşterea economică şi entropia. 94

CAP. 6 – ŞOMAJUL. 98

6.1 Nivelul şi formele şomajului. 98

6.2 Cauzele şomajului. 101

6.3 Consecinţele economico-sociale ale şomajului. Costul şomajului. 103

6.4 Diminuarea şomajului şi a efectelor sale. 104

CAP. 7 - INFLAŢIA – MALADIE A VREMURILOR CONTEMPORANE. 108

7.1 Măsurarea inflaţiei. 108

7.2 Cauzele inflaţiei. 111

7.3 Formele inflaţiei. 113

7.4 Efectele inflaţiei. 115

7.5 Măsuri anti-inflaţioniste. 118

CAP. 8 - RELAŢIILE VALUTAR-FINANCIARE INTERNAŢIONALE. 120

8.1 Concepte valutar – financiare. 120

8.2 Piaţa valutară şi mecanismele ei. 122

8.3 Balanţa de plăţi externe. Datoria externă. 124

8.4 Cursul de schimb. 131

8.5 Factorii care influenţează cursul de schimb al leului. 134

8.6 Organisme monetare şi financiare internaţionale. 136

CAP. 9 - COMERŢUL INTERNAŢIONAL. 142

9.1 Sursele câştigurilor din comerţ. Criterii de specializare internaţională 142

9.2 Balanţa comercială. Căi de diminuare a deficitului balanţei comerciale 150

9.3 Politici şi practici comerciale externe. 154

9.4 Instituţionalizarea comerţului internaţional. 160

Extras din document

CAPITOLUL 1 - PIAŢA MONETARĂ

Banii constituie obiectul tranzacţiilor pe piaţa monetară. Folosirea lor condiţionează funcţionarea tuturor pieţelor, în strânsă legătură între ele. Prin intermediul lor se exprimă cererea şi oferta de bunuri economice, toate veniturile, consumul, investiţiile. Ei mijlocesc derularea tuturor tran-zacţiilor.

Mulţi oameni cred că banii reprezintă unul din cele mai importante lucruri în viaţă şi că niciodată nu sunt bani destui. Totuşi, sporirea ofertei monetare, dacă nu este corelată cu evoluţia producţiei, în general a factorilor care o determină, nu ar face ca omul de rând să o ducă mai bine. Deşi banii permit celui care îi are să cumpere producţia altcuiva, cantitatea de bunuri şi servicii disponibilă pentru toată lumea este dependentă de producţia totală produsă, nu de cantitatea totală de bani de care dispun oamenii.

Banii însoţesc orice activitate economică de piaţă. Rolul lor în asistarea activităţii economice este “văzut” în mod diferit în teoria economică clasică şi în teoria economică modernă.

În teoria economică clasică se consideră că sectorul real al economiei (producţia şi consumul de bunuri şi servicii) ar putea fi analizat separat de sectorul monetar. În viziunea clasicilor, distribuţia resurselor, implicit determinarea venitului naţional real, este complet determinată în cadrul sectorului real. Ei au arătat că alocarea resurselor şi determinarea venitului naţional real depind de preţurile relative .

Economiştii clasici apreciau că nivelul preţurilor este determinat de sectorul monetar al economiei. Astfel dacă cantitatea de bani ar fi fost dublată, celelalte variabile fiind presupuse constante, atunci preţurile tuturor bunurilor şi, implicit, veniturile băneşti s-ar dubla. În virtutea unui astfel de raţionament, preţurile relative ar rămâne neschimbate şi sectorul real ar fi neafectat.

Conform economiştilor clasici, creşterea ofertei de bani determină creşterea proporţională a preţurilor băneşti, fără a afecta alocarea resurselor sau nivelul venitului naţional.

În literatura de specialitate, doctrina conform căreia cantitatea de bani influenţează nivelul preţurilor, dar nu are nici un efect asupra părţii reale a economiei, este desemnată prin termenul generic de neutralitate. Trebuie subliniat că, dacă punctul de vedere clasic ar fi fost corect, nu ar mai fi trebuit studiaţi factorii monetari pentru a se explica determinarea venitului naţional real.

În teoria economică modernă sunt acceptate unele idei ale eco-nomiştilor clasici. Astfel, majoritatea economiştilor moderni acceptă ideea conform căreia preţurile relative sunt un determinant major al alocării resurselor, cantitatea de bani influenţând doar nivelul absolut al preţurilor. Ei acceptă neutralitatea banilor, atunci când economia se află în echilibru pe termen lung (dacă economia nu se află în echilibru, neutralitatea banilor nu e acceptată).

Economiştii moderni apreciază că pe termen lung, banii afectează nivelul preţurilor, iar pe termen scurt acestea influenţează atât nivelul pre-ţurilor, cât şi nivelul venitului real.

1.1 Natura, evoluţia şi funcţiile banilor

Definirea banilor a ocazionat multe încercări de clarificări con-ceptuale. În economie, de obicei, ei au fost definiţi ca un mijloc de schimb general acceptat. Ca mijloc de schimb, banii sunt acceptaţi în societate pe scară largă în schimbul bunurilor şi al serviciilor.

Apariţia banilor precede apariţia economiei de piaţă. Punctul de ple-care al apariţiei banilor l-a constituit schimbul. Iniţial, schimbul s-a efectuat sub formă de troc – atunci când un bun se schimbă pe altul direct, fără nici un mijlocitor. Dificultatea majoră pentru utilizarea trocului ca formă de schimb este că fiecare tranzacţie necesită o coincidenţă a nevoilor şi a cantităţilor de schimb. Cel ce era specializat în producerea unui bun trebuia să cheltuiască mult timp căutând doritori care să fie satisfăcuţi cu acel bun şi care să fie, în plus, dispuşi să-şi ofere propriul lor bun. Aceasta, fireşte, dacă acel bun îl interesează pe celălalt individ. Realizarea coincidenţei de dorinţe este greu de realizat în practică. În plus, indivizibilitatea unor mărfuri (ca de exemplu vitele) îngreuna şi mai mult schimbul. Odată cu dezvoltarea şi diversificarea producţiei s-a amplificat şi schimbul de mărfuri. Din necesitatea facilitării actelor de schimb au apărut banii. Utilizarea banilor ca mijloc de schimb permite oamenilor să vândă producţia în schimbul banilor pe care îi poate folosi mai târziu pentru a procura alte bunuri. Dubla coincidenţă a dorinţelor, care era necesară în cazul trocului, devine inutilă atunci când se utilizează banii ca mijloc de schimb.

În evoluţia istorică, banii au parcurs mai multe etape. Prima etapă este cunoscută sub denumirea de bani marfă. Bunurile care la început au îndeplinit rolul de bani erau, de regulă, dintre cele mai căutate într-o anumită zonă: animale, piei, blănuri, peştele uscat etc.

Preview document

Macroeconomie - Pagina 1
Macroeconomie - Pagina 2
Macroeconomie - Pagina 3
Macroeconomie - Pagina 4
Macroeconomie - Pagina 5
Macroeconomie - Pagina 6
Macroeconomie - Pagina 7
Macroeconomie - Pagina 8
Macroeconomie - Pagina 9
Macroeconomie - Pagina 10
Macroeconomie - Pagina 11
Macroeconomie - Pagina 12
Macroeconomie - Pagina 13
Macroeconomie - Pagina 14
Macroeconomie - Pagina 15
Macroeconomie - Pagina 16
Macroeconomie - Pagina 17
Macroeconomie - Pagina 18
Macroeconomie - Pagina 19
Macroeconomie - Pagina 20
Macroeconomie - Pagina 21
Macroeconomie - Pagina 22
Macroeconomie - Pagina 23
Macroeconomie - Pagina 24
Macroeconomie - Pagina 25
Macroeconomie - Pagina 26
Macroeconomie - Pagina 27
Macroeconomie - Pagina 28
Macroeconomie - Pagina 29
Macroeconomie - Pagina 30
Macroeconomie - Pagina 31
Macroeconomie - Pagina 32
Macroeconomie - Pagina 33
Macroeconomie - Pagina 34
Macroeconomie - Pagina 35
Macroeconomie - Pagina 36
Macroeconomie - Pagina 37
Macroeconomie - Pagina 38
Macroeconomie - Pagina 39
Macroeconomie - Pagina 40
Macroeconomie - Pagina 41
Macroeconomie - Pagina 42
Macroeconomie - Pagina 43
Macroeconomie - Pagina 44
Macroeconomie - Pagina 45
Macroeconomie - Pagina 46
Macroeconomie - Pagina 47
Macroeconomie - Pagina 48
Macroeconomie - Pagina 49
Macroeconomie - Pagina 50
Macroeconomie - Pagina 51
Macroeconomie - Pagina 52
Macroeconomie - Pagina 53
Macroeconomie - Pagina 54
Macroeconomie - Pagina 55
Macroeconomie - Pagina 56
Macroeconomie - Pagina 57
Macroeconomie - Pagina 58
Macroeconomie - Pagina 59
Macroeconomie - Pagina 60
Macroeconomie - Pagina 61
Macroeconomie - Pagina 62
Macroeconomie - Pagina 63
Macroeconomie - Pagina 64
Macroeconomie - Pagina 65
Macroeconomie - Pagina 66
Macroeconomie - Pagina 67
Macroeconomie - Pagina 68
Macroeconomie - Pagina 69
Macroeconomie - Pagina 70
Macroeconomie - Pagina 71
Macroeconomie - Pagina 72
Macroeconomie - Pagina 73
Macroeconomie - Pagina 74
Macroeconomie - Pagina 75
Macroeconomie - Pagina 76
Macroeconomie - Pagina 77
Macroeconomie - Pagina 78
Macroeconomie - Pagina 79
Macroeconomie - Pagina 80
Macroeconomie - Pagina 81
Macroeconomie - Pagina 82
Macroeconomie - Pagina 83
Macroeconomie - Pagina 84
Macroeconomie - Pagina 85
Macroeconomie - Pagina 86
Macroeconomie - Pagina 87
Macroeconomie - Pagina 88
Macroeconomie - Pagina 89
Macroeconomie - Pagina 90
Macroeconomie - Pagina 91
Macroeconomie - Pagina 92
Macroeconomie - Pagina 93
Macroeconomie - Pagina 94
Macroeconomie - Pagina 95
Macroeconomie - Pagina 96
Macroeconomie - Pagina 97
Macroeconomie - Pagina 98
Macroeconomie - Pagina 99
Macroeconomie - Pagina 100
Macroeconomie - Pagina 101
Macroeconomie - Pagina 102
Macroeconomie - Pagina 103
Macroeconomie - Pagina 104
Macroeconomie - Pagina 105
Macroeconomie - Pagina 106
Macroeconomie - Pagina 107
Macroeconomie - Pagina 108
Macroeconomie - Pagina 109
Macroeconomie - Pagina 110
Macroeconomie - Pagina 111
Macroeconomie - Pagina 112
Macroeconomie - Pagina 113
Macroeconomie - Pagina 114
Macroeconomie - Pagina 115
Macroeconomie - Pagina 116
Macroeconomie - Pagina 117
Macroeconomie - Pagina 118
Macroeconomie - Pagina 119
Macroeconomie - Pagina 120
Macroeconomie - Pagina 121
Macroeconomie - Pagina 122
Macroeconomie - Pagina 123
Macroeconomie - Pagina 124
Macroeconomie - Pagina 125
Macroeconomie - Pagina 126
Macroeconomie - Pagina 127
Macroeconomie - Pagina 128
Macroeconomie - Pagina 129
Macroeconomie - Pagina 130
Macroeconomie - Pagina 131
Macroeconomie - Pagina 132
Macroeconomie - Pagina 133
Macroeconomie - Pagina 134
Macroeconomie - Pagina 135
Macroeconomie - Pagina 136
Macroeconomie - Pagina 137
Macroeconomie - Pagina 138
Macroeconomie - Pagina 139
Macroeconomie - Pagina 140
Macroeconomie - Pagina 141
Macroeconomie - Pagina 142
Macroeconomie - Pagina 143
Macroeconomie - Pagina 144
Macroeconomie - Pagina 145
Macroeconomie - Pagina 146
Macroeconomie - Pagina 147
Macroeconomie - Pagina 148
Macroeconomie - Pagina 149
Macroeconomie - Pagina 150
Macroeconomie - Pagina 151
Macroeconomie - Pagina 152
Macroeconomie - Pagina 153
Macroeconomie - Pagina 154
Macroeconomie - Pagina 155
Macroeconomie - Pagina 156
Macroeconomie - Pagina 157
Macroeconomie - Pagina 158
Macroeconomie - Pagina 159
Macroeconomie - Pagina 160
Macroeconomie - Pagina 161
Macroeconomie - Pagina 162
Macroeconomie - Pagina 163

Conținut arhivă zip

  • Macroeconomie.doc

Alții au mai descărcat și

Creditarea persoanelor fizice la BRD

În activitatea bancară o importanţă deosebită o are relaţia de încredere care se stabileşte între bancă şi clienţii ei. Când se vorbeşte de...

Datoria Externă a României

Managementul datoriei externe . Viziune generală 1.1 Noţiunea de datorie externă 1.1.1 Apariţia şi evoluţia creditării internaţionale Datoria...

Creditarea persoanelor juridice

CAPITOLUL I. CREDITUL ÎN ECONOMIA CONTEMPORANĂ 1.1 Necesitatea şi condiţiile apariţiei creditului Creditul a apărut pe baza dezvoltării...

Balanța Comercială

INTRODUCERE Scopul acestei lucrări este prezentarea unei analize asupra comerţului exterior al României, schimbul de mărfuri constituind una din...

Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană

INTRODUCERE Tema lucrării mele de licentă se intitulează „Decalaje economice la nivelul pieţei muncii România – Uniunea Europeană şi este...

Balanța Comercială a României

I. Balanţa comercială-componentă principală a balaţei de plăţi Balanţa de plăţi, ca parte ce integrează balanţa comercială, este unul dintre cele...

Piața Muncii și Formarea Salariului

I. PIAŢA MUNCII 1. Ce este piaţa muncii Piaţa muncii poate fi definită ca « loc de întîlnire, în spaţiu şi timp, pe total şi pe structură, a...

Analiza Balantei de Plati a Romaniei in Perioada 1990-2008

1. INTRODUCERE Balanţa de plăţi reprezintă situaţia statistică ce prezintă, în mod sumar, tranzacţiile desfăşurate de o economie cu restul lumii....

Te-ar putea interesa și

Modele de Fundamentare a Deciziilor de Politică Monetară de Stabilizare Macroeconomică

CAPITOLUL 1. CADRUL GENERAL AL ECONOMIEI ROM\NESTI ÎN CONTEXTUL ECONOMIC MONDIAL 1.1. Situaţia economiei pe plan mondial-privire de ansamblu...

Indicatorii Macroeconomici de Rezultate

1. Scurta introducere Economia oricarei tari reprezinta o realitate complexa a carei cunoastere necesita gruparea unitatilor economice in...

Dinamica indicatorilor macroeconomici de rezultate în perioada 2000 - 2013

INTRODUCERE Evidenţierea nivelului de dezvoltare economică, a tendinţelor acesteia şi a modului în care sunt utilizate resursele unei economii...

Implicatiile veniturilor bugetare în contextul politicilor macroeconomice

Introducere Ultimii 100 de ani au adus o dezvoltare. economică fără precedent, o creştere a nivelului de trai şi a calităţii vieţii la care poate...

Analiza Macroeconomica a Inflatiei

CAPITOLUL I Analiza macroeconomica a inflatiei I.1 Inflatia-dezechilibru macroeconomic complex Inflatia este un dezechilibru care atinge toate...

Model Previzional de Simulare Macroeconomica

Capitolul 1. Model previzional de simulare macroeconomica 1.1. Determinarea indicatorilor din tabelul input-output Pentru anul de previziune se...

Analiza indicatorilor macroeconomici ai României în intervalul 2013-2016

Potrivit literaturii de specialitate , indicatorii macroeconomici sunt date statistice care indică starea actuală a economiei unui stat, potrivit...

Principalele probleme macroeconomice

Analiza macroeconomică se concentrează asupra economiei naţionale, a elementelor de structură ale acesteia sau asupra economiei mondiale....

Ai nevoie de altceva?