Extras din curs
Prezentare
generală
Pentru cunoaşterea modului de funcţionare a economiei naţionale ca un întreg,
o importanţă deosebită o reprezintă elaborarea, prin procedeele de agregare
specifice macroeconomiei, a modelului teoretic al circuitului economic de
ansamblu. Analiza lui în acest capitol are ca scop, cum rezultă şi din
obiectivele menţionate, fundamentarea unor concepte de bază ale
macroeconomiei, determinarea acelor agregate şi a relaţiilor dintre variabilele
respective care constituie o deschidere pentru capitolele următoare consacrate
teoriei şi politicii macroeconomice.
13.1. MACROECONOMIA - ABORDĂRI
Economie
naţională
Macroeconomie
Ansamblul activităţilor economice şi sociale, privite în unitatea şi
interdependenţele lor, care se desfăşoară în cadrul naţional statal,
istoriceşte constituit.
Parte a economiei care constă din procesele şi fenomenele care rezultă din
corelarea activităţilor economice, la nivelul economiei naţionale.
Echilibrul general al pieţelor (WALRAS)
Cererea şi oferta de pe o anumită piaţă i sunt definite astfel:
Ci = C(p1, p2, …, pn); Oi = O(p1, p2, …, pn)
Echilibrul pe piaţa i:
Oi = Oi
Condiţia existenţei echilibrului general:
Σ Σ
= =
=
n
i
i i
n
i
i i p O p O
1 1
Dificultăţile de formalizare matematică au făcut imposibilă determinarea unei
soluţii pentru problema echilibrului general al pieţelor, Walras mulţumindu-se cu
statuarea unei condiţii de suficienţă a echilibrului general:
Dacă n-1 pieţe sunt în echilibru, atunci şi a n-a piaţă se află în echilibru.
Σ Σ−
=
−
=
=
1
1
1
1
n
i
i i
n
i
i i p O p C ⇒ pnOn = pnCn ⇒ On = Cn.
13.2. FLUXUL CIRCULAR AL VENITULUI
Fluxul
circular al
venitului
Gruparea unităţilor economice pe sectoare instituţionale permite evidenţierea
fluxurilor dintre aceste sectoare şi oferă o imagine de ansamblu asupra
economiei naţionale, numită în literatura de specialitate.
Sectoare
instituţionale
SOCIETĂŢI ŞI CVASI-SOCIETĂŢI NEFINANCIARE, produc bunuri şi
servicii destinate pieţei nefinanciare şi ale căror resurse provin din vânzarea
producţiei. Ex.: SNCFR, Renault-Dacia ş.a.
INSTITUTII DE CREDIT, au ca funcţie principală finanţarea activităţii
economice (colectarea, transformarea şi redistribuirea disponibilităţilor
financiare). Fondurile acestor instituţii provin în principal din angajamentele
contractate (depuneri la vedere şi la termen, titluri de valoare etc.) şi dobânzi.
Ex.: BNR, BCR, SIF Muntenia ş.a.
ÎNTREPRINDERI DE ASIGURARI, îndeplinesc funcţia de asigurare, adică
de transformare a riscurilor individuale în riscuri colective şi se finanţează din
primele de asigurare. Ex.: Astra, Allianz, Interamerican ş.a.
ADMINISTRATIILE PUBLICE, produc servicii nemarfare şi efectuează
operaţii de redistribuire a veniturilor şi bogăţiei naţionale. Finanţarea lor se
face din vărsăminte obligatorii ale celorlalte instituţii, primite direct sau
indirect, prin redistribuire.
ADMINISTRATIILE PRIVATE, produc servicii nemarfare pentru grupuri
particulare de gospodării şi care se finanţează din contribuţii voluntare
efectuate de gospodării în calitate de consumatori şi din veniturile pe
proprietate. Ex.: Crucea Roşie Internaţională ş.a.
GOSPODARIILE, a căror funcţie principală este consumul şi ale căror
venituri provin din salarii, proprietate şi transferuri. O altă funcţie importantă a
gospodăriilor este producţia de bunuri şi servicii marfare, nefinanciare care
conduce la venituri prin vânzarea sa.
RESTUL LUMII, sector care grupează unităţile nerezidente în măsura în care
ele efectuează operaţiuni cu unităţile instituţionale rezidente. Unităţile
economice rezidente sunt acelea care au un centru de interes pe teritoriul ţării
respective.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Macroeconomie.pdf