Macroeconomie

INTRODUCERE ÎN MACROECONOMIE

5

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 1

INTRODUCERE ÎN MACROECONOMIE

Obiective de studiu

Unitatea de învăţare nr. 1 asigură:

- însuşirea problemelor economice teoretice fundamentale din perspectiva agenţilor economici agregaţi;

- analiza factorilor şi a elementelor de identificare a interdependenţelor existente între fenomenele macroeconomice cunoscute: echilibrul şi dezechilibrul economic; dezvoltare şi creştere economică; crizele etc.;

- asimilarea de cunoştinţe în legătură cu agenţii economici agregaţi, sistemul contabilităţii naţionale şi rolul acestora în caracterizarea economiei naţionale.

Complexitatea economiei contemporane, marcată de adâncirea, diversificarea şi multiplicarea fluxurilor dintre agenţii economici, de creşterea interdependenţelor dintre acţiunile lor, a generat necesitatea extinderii procesului de cunoaştere a fenomenului economic de la nivelul agentului economic, la cel al economiei naţionale, pentru a surprinde raporturile specifice ce se formează la acest nivel al economiei, caracteristicile şi tendinţele lor.

1.1. Probleme macroeconomice actuale

În timp ce microeconomia se ocupă cu studiul comportamentului diferiţilor agenţi economici individuali, macroeconomia are ca domeniu de analiză comportamentul unei economii naţionale în ansamblul său, precum şi relaţiile pe care ea le întreţine cu alte economii naţionale.

Macroeconomia este reprezentată de totalitatea relaţiilor, proceselor, fenomenelor ce caracterizează marile consumuri economice la nivelul unei zone, regiuni sau ţări.

Conceptul de macroeconomie a apărut mai târziu (deceniile 3-4 sec. ale secolului XX) în gândirea economică şi preocupările specialiştilor, şi anume atunci când a devenit evidentă dependenţa comportamentului firmelor şi agenţilor economici de fenomenele de ansamblu pe de o parte, iar pe de altă parte, influenţa exercitată de acţiunile diferitelor categorii de agenţi asupra vieţii economice la nivelul sistemului.

Variabilele care interesează macroeconomia sunt producţia şi venitul naţional, ocuparea şi neocuparea, consumului total, economiile totale, nivelul circulaţiei monetare, inflaţia, recesiunea, nivelul general al preţurilor etc. Situaţia la nivel macroeconomic la un moment dat şi evoluţia ei sunt puse în evidenţă prin intermediul indicatorilor agregaţi, care sintetizează fenomenele economice individuale de la nivel microeconomic.

Procesul prin care obiectele reale sunt combinate şi sintetizate într-o categorie macroeconomică este numit agregare. De exemplu, prin combinarea şi sintetizare produselor şi serviciilor create într-o economie naţională obţinem producţia naţională.

INTRODUCERE ÎN MACROECONOMIE

6

Obiectivele macroeconomiei sunt următoarele:

- determinarea principalelor agregate economice care să permită cunoaşterea activităţii agenţilor economici în ansamblul lor;

- studierea relaţiilor existente dintre principalele agregate monetare şi punerea în evidenţă a relaţiilor stabile (de exemplu, relaţia dintre venit şi consum, venit şi investiţii etc.);

- analiza principalelor dezechilibre care pot să apară între agregate: inflaţie, şomaj, deficitul balanţei de plăţi etc., pentru a evidenţia cauzele care le-au determinat şi stabilirii măsurilor pentru atenuarea sau înlăturarea lor;

- studierea modalităţilor de atingere a diferitelor obiective economice care ţin de domeniul politicii economice etc