Cuprins
- CAPITOLUL 14 PIAŢA CAPITALULUI 4
- 1.1. Piaţa capitalului. Oferta de capital. Cererea de capital 4
- 1.2. Creditul: conţinut, funcţii, forme 5
- 1.3. Băncile şi rolul lor. Sistemul bancar 6
- 1.4. Tipuri de bănci 7
- 1.5. Piaţa monetară. Piaţa financiară 9
- 1.6. Bursa de valori 11
- CAPITOLUL 2 MACROECONOMIA. POLITICI MACROECONOMICE.
- INDICATORII MACROECONOMICI CALCULATI.IN SCN ŞI SPM 15
- 2.1. Macroeconomia 15
- 2.2. Politici macroeconomice 16
- 2.3. Planificarea macroeconomică 18
- 2.4. Indicatorii macroeconomici calculaţi în SCN şi SPM 18
- 2.5. Sistemul Conturilor Naţionale – SCN 18
- 2.6. Sistemul Producţiei Materiale – SPM 23
- CAPITOLUL 3 CREŞTEREA ECONOMICĂ 26
- 3.1. Creşterea economică şi dezvoltarea economică 26
- 3.2. Factorii care influenţează creşterea economică 27
- 3.3. Modele de creştere economică 30
- CAPITOLUL 4 VENITUL, CONSUMUL ŞI INVESTIŢIILE 34
- 4.1. Venitul 34
- 4.2. Consumul 35
- 4.3. Relaţia dintre venit şi consum 37
- 4.4. Influenţa venitului asupra nivelului şi dinamicii consumului 37
- 4.5. Influenţa venitului asupra structurii cheltuielilor de consum.
- Legea lui Engel 38
- 4.6. Economiile 38
- 4.7. Investiţiile 40
- 4.8. Raportul între venit, consum şi investiţii. Multiplicatorul
- investiţiilor şi acceleratorul 42
- CAPITOLUL 5 FLUCTUAŢIILE ACTIVITĂŢII ECONOMICE 46
- 5.1. Fluctuaţiile. Ciclicitatea 46
- 5.2. Ciclurile economice 47
- 5.3. Crizele economice şi formele lor 49
- 5.4. Politici anticiclice 50
- CAPITOLUL 6 ECHILIBRUL ŞI DEZECHILIBRUL 52
- 6.1. Formele echilibrului 52
- 6.2. Factorii ce determină dinamica echilibrului economic 53
- 6.3. Dezechilibrul 54
- CAPITOLUL 7 INFLAŢIA 56
- 7.1. Conţinutul şi cauzele inflaţiei contemporane 56
- 7.2. Măsurarea şi intensitatea inflaţiei. Formele inflaţiei 59
- 7.3. Costurile şi politicile de combatere a inflaţiei 62
- CAPITOLUL 8 ŞOMAJUL 65
- 3
- 8.1. Concept. Caracteristici 65
- 8.2. Tipuri de şomaj 66
- 8.3. Formarea şomajului. Factori de influenţă 66
- 8.4. Implicaţiile şomajului 67
- 8.5. Politici antişomaj 68
- CAPITOLUL 9 FLUXURILE ECONOMICE INTERNATIONALE 71
- TEORIA AVANTAJULUI COMPARATIV 71
- 9.1. Fluxurile economice internaţionale 71
- 9.2. Comerţul exterior sau internaţional 72
- 9.3. Trăsături caracteristice ale comerţului exterior (internaţional) 73
- 9.4. Eficienţa comerţului exterior 74
- 9.5. Schimbări în economia mondială 76
- 9.6. Avantajul comparativ şi schimburile 77
- economice internaţionale 77
- 9.7. Teorii moderne ale înzestrării cu factori de producţie 79
- CAPITOLUL 10 DEZVOLTAREA DURABILA 81
- 10.1. Concepte fundamentale de dezvoltare durabilă 81
- 10.2. Durabilitatea în relaţia dintre sistemul 83
- socio-economic şi capitalul natural 83
- CAPITOLUL 11 SUBDEZVOLTAREA 89
- 11.1. Subdezvoltare 89
- 11.1.1. Cauzele subdezvoltării 91
- 11.1.2. Politici şi strategii 91
- CAPITOLUL 12 INTEGRAREA ECONOMICĂ 93
- 12.1. Cauzele integrării economice 93
- 12.2. Principalele etape şi forme de integrare economică 94
- 12.3. Piaţa unică. Trăsătura esenţială a integrării economice 95
- 12.4. Uniunea Europeană (U.E.) 96
- BIBLIOGRAFIE 99
Extras din curs
CAPITOLUL 1
PIAŢA CAPITALULUI
1.1. Piaţa capitalului. Oferta de capital. Cererea de capital
Piaţa capitalului reprezintă relaţiile băneşti care se formează în procesul
atragerii şi plasării fondurilor băneşti, relaţii rezultate din confruntarea cererii şi
ofertei de capital, formându-se resursele financiare ale agenţilor economici.
Oferta de capital cuprinde totalitatea mijloacelor băneşti disponibile pentru
plasament la un moment dat sau într-o anumită perioadă de timp şi la un anumit preţ
(dobândă). Ea include economiile care se formează în perioada dată, capitalul eliberat
dintr-un împrumut sau dintr-o folosinţă anterioară, transformarea sumele inactive, a
imobilizărilor, în lichidităţi active, capitaluri băneşti care devin disponibile pentru un
interval de timp.
Cererea de capital reflectă totalitatea nevoilor de capital ale agenţilor economici la
un moment dat, ori într-o anumită perioadă, având în vedere şi nivelul dobânzii pe
care sunt dispuşi s-o suporte. Are drept componente capitalul solicitat pentru
investiţii, resursele suplimentare necesare pentru funcţionarea capitalului împrumutat.
Piaţa capitalului cuprinde toate posibilităţilor de procurare a capitalului, respectiv
atât pieţele de credit cât şi pieţele de titluri de valoare negociabile.
Dacă se are în vedere perioada de timp pentru care se solicită şi se oferă capitalul,
piaţa capitalului cuprinde două componente principale aflate în strânsă legătură:
- piaţa capitalului pe termen scurt cunoscută mai ales sub denumirea de piaţă
monetară;
- piaţa capitalului pe termen mijlociu şi lung cunoscută şi sub denumirea de piaţă
financiară.
Piaţa de capital pe termen scurt cuprinde relaţiile care se formează în domeniul
atragerii şi plasării fondurilor pe termen scurt, până la 1 an, având rol deosebit în
finanţarea pe termen scurt a activităţii economice. Este în esenţă o piaţă interbancară,
prin care băncile se împrumută între ele, cele care au un surplus de încasări îl
împrumută celor care au surplus de plăţi (pe termen de o zi până la un an), realizânduse
o funcţie de compensare a excedentului şi deficitului de lichidităţi bancare.
Piaţa de capital pe termen mijlociu şi lung cuprinde relaţiile ce se formează în
domeniul atragerii şi plasării fondurilor pe termen mijlociu (1 – 7 ani) şi lung, peste 7
ani. Are următoarele componente:
a) piaţa financiară, formată din piaţa acţiunilor, obligaţiunilor şi altor titluri
financiare pe termen lung;
b) piaţa împrumuturilor pe gaj de titluri pe termen lung (lombardul);
c) piaţa ipotecară.
5
1.2. Creditul: conţinut, funcţii, forme
Creditul este o relaţie bănească care se formează, odată cu acordarea de
împrumuturi băneşti sau sub formă de bunuri materiale şi servicii, unor persoane
fizice sau juridice, iar rambursarea urmează să se efectueze la o dată ulterioară numită
scadenţă.
Relaţia bănească de credit presupune:
a) un raport juridic contractual, prin care o persoană numită creditor pune la
dispoziţia altei persoane, numită debitor, o sumă de bani, un bun material sau servicii
evaluate în bani;
b) plata unui anumit preţ de către debitor, creditorului, se face sub forma dobânzii,
pentru folosirea împrumutului;
c) rambursarea sumei împrumutate (plus dobânda), de către debitor creditorului, se
face după o anumită perioadă, numită scadenţă.
Funcţiile şi rolul creditului:
a) Funcţia distributivă constă în aceea că mobilizează resursele băneşti disponibile
în economie, redistribuindu-le apoi, prin acordarea de împrumuturi;
b) Funcţia de creştere a acţiunii productive a capitalului, prin faptul că pune în
mişcare forţe economice latente;
c) Influenţează creşterea economică, ca urmare a rolului său în procesul
transformării economiilor în investiţii;
d) Contribuie la dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, stimulându-se
concurenţa, datorită libertăţii creditului în economia de piaţă;
e) Funcţia de emisiune monetară a banilor de cont;
f) Rolul important în desfăşurarea relaţiilor economice externe.
Printre elementele care asigură elasticitatea creditului în economia de piaţă, deci o
largă accesibilitate, sunt:
A. Consemnarea;
B. Transferabilitatea.
Consemnarea- raportul de credit, se materializează în consimţământul debitului
privind datoria, creându-şi înscrisul sau titlul de credit. Pe această bază creanţa poate
fi înstrăinată şi deci se poate transfera calitatea de creditor.
Transferabilitatea – creditorul nu este legat definitiv de raportul de credit
respectiv, ci poate renunţa la această calitate cedând-o de regulă prin vânzare, altei
persoane, interesată în valorificarea capitalului pe această cale.
Formele creditului
Criterii de clasificare:
I. După forma în care se acordă creditul poate fi:
Preview document
Conținut arhivă zip
- Macroeconomie.pdf