Cuprins
- AP.I. INTRODUCERE ÎN STUDIUL MACROECONOMIEI
- DESCHISE 6
- 1.1. Macroeconomia şi microeconomia – cele două componente
- ale economiei reale şi ale Economiei ca ştiinţă 6
- 1.2. Macroeconomia deschisă – parte intrinsecă a
- Macroeconomiei 9
- 1.3. Metode şi instrumente de analiză utilizate în Macroeconomia
- deschisă 14
- 1.3.1. Viziunea globală asupra economiei 14
- 1.3.2. Structurarea activităţii economice: sectoarele
- instituţionale 16
- 1.3.3. Operaţiunile şi fluxurile macroeconomice 19
- 1.3.4. Măsurarea în Macroeconomie: Contabilitatea
- Naţională 25
- 1.3.5. Principalele agregate macroeconomice 32
- 1.3.6. Identităţi macroeconomice de bază 36
- 1.3.7. Cererea globală şi oferta globală 39
- 1.4. Statul şi macroeconomia. Instrumente de politică
- macroeconomică 47
- CAP.II. PROCESE CARE STIMULEAZĂ DESCHIDEREA SPRE
- EXTERIOR A ECONOMIEI NAŢIONALE 51
- 2.1. Economia naţională şi economia internaţională 51
- 2.2. Procese la scară mondială şi regională care stimulează
- deschiderea economiilor naţionale 53
- 2.2.1. Internaţionalizarea pieţei firmei 53
- 2.2.2. Tranziţia la societatea cunoaşterii şi la noua
- economie 56
- 2.2.3. Globalizarea economiei 61
- 2.2.4. Integrarea regională a economiilor naţionale 66
- CAP.III. VECTORII DESCHIDERII SPRE EXTERIOR A
- ECONOMIEI NAŢIONALE 70
- 3.1. Diviziunea internaţională a muncii şi piaţa mondială 71
- 3.2. Comerţul internaţional cu produse şi servicii 73
- 3.3. Piaţa financiară internaţională 78
- 3.3.1. Piaţa monetară internaţională 80
- 3.3.2. Cursul de schimb 82
- 3.3.3. Piaţa internaţională a capitalurilor 87
- 3.4. Piaţa internaţională a muncii 89
- 3.5. Balanţa de plăţi externe – imagine a deschiderii spre
- exterior a economiei naţionale 91
- CAP.IV. ORGANIZAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE – ÎN
- SPRIJINUL DESCHIDERII ECONOMIILOR
- NAŢIONALE 97
- 4.1. Conţinutul organizaţiilor economice internaţionale 98
- 4.2. Tipuri de organizaţii economice internaţionale 101
- 4.3. Acordul general pentru Tarife şi Comerţ şi succesorul
- său Organizaţia Mondială a Comerţului 108
- CAP.V. INSTITUŢIILE FINANCIARE INTERNAŢIONALE ŞI
- DESCHIDEREA SPRE EXTERIOR A ECONOMIILOR
- NAŢIONALE 112
- 5.1. Trăsăturile de bază ale instituţiilor financiare
- internaţionale 112
- 5.2. Fondul Monetar Internaţional 114
- 5.3. Grupul Băncii Mondiale 122
- 5.4. Băncile regionale de dezvoltare 129
- CAP.VI. POLITICA ECONOMICĂ A GUVERNULUI ÎNTR-O
- ECONOMIE DESCHISĂ 133
- 6.1. Funcţiile şi instrumentele politicii economice a
- guvernului 133
- 6.2. Politica comercială 136
- 6.3. Politica monetară 139
- 6.4. Politica de ocupare a forţei de muncă 142
- 6.5. Politica fiscală a guvernului 145
- CAP.VII. FINANŢELE GUVERNULUI ÎNTR-O ECONOMIE
- DESCHISĂ 149
- 7.1. Bugetul public 149
- 7.2. Deficitul bugetar 153
- 7.3. Datoria publică internă şi externă 156
- 7.4. Datoria publică şi procesul de dezvoltare a economiei
- naţionale 159
- CAP.VIII. ECHILIBRUL MACROECONOMIC ÎNTR-O
- ECONOMIE DESCHISĂ 169
- 8.1. Echilibrul macroeconomic – aspecte teoretice generale 169
- 8.2. Echilibrul pe piaţa bunurilor şi serviciilor într-o
- economie deschisă 172
- 8.3. Echilibrul pe piaţa muncii într-o economie deschisă 174
- 8.4. Economia deschisă şi echilibrul monetar-financiar 181
- 8.5. Echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi piaţa
- monetară 185
- 8.6. Simultaneitatea echilibrului pe piaţa bunurilor, piaţa
- monetară şi piaţa capitalurilor 192
- BIBLIOGRAFIE 199
Extras din curs
CUVÂNT ÎNAINTE
Cursul de Macroeconomie deschisă se adresează masteranzilor de la Programul de studii Economie şi afaceri europene, precum şi doctoranzilor din domeniul Ştiinţelor economice.
Obiectul de studiu al cursului îl constituie ansamblul interdependenţelor care au loc între economia naţională şi economia mondială, în condiţiile integrării şi globalizării.
Importanţa şi semnificaţia cursului de Macroeconomie deschisă se desprind cu uşurinţă din obiectivele principale pe care şi le propune această disciplină, cum ar fi:
- Cunoaşterea în profunzime şi în mod explicit de către cursanţi a comportamentului de ansamblu al economiei deschise;
- Înţelegerea interdependenţelor dintre pieţele naţionale şi pieţele internaţionale de bunuri şi servicii, monetar-financiară şi de forţă de muncă;
- Cunoaşterea proceselor şi canalelor care stimuelază deschiderea economiei naţionale, precum şi a instituţiilor internaţionale care o promovează;
- Înţelegerea responsabilităţii guvernului şi a angajaţilor economici în susţinerea deschiderii eficiente a economiei naţionale;
- Cunoaşterea modului în care trebuie acţionat, prin politici economice şi instrumente şi tehnici adecvate, pentru menţinerea echilibrului macroeconomic dinamic într-o economie deschisă.
Nutresc speranţa că manualul va constitui un suport temeinic pentru procesul de pregătire a doctoranzilor şi masteranzilor economişti. Anticipat, aduc mulţumirile mele tuturor acelora care, lecturând cu atenţie cursul, vor face observaţii şi vor propune subiecte şi modalităţi noi prin care să fie îmbunătăţit.
Craiova, 1 octombrie 2008 Prof.univ.dr. Marin Băbeanu
CAPITOLUL I
INTRODUCERE ÎN STUDIUL MACROECONOMIEI DESCHISE
1.1. Microeconomia şi macroeconomia – cele două componente ale economiei reale şi ale Economiei ca ştiinţă
1.2. Macroeconomia deschisă – parte intrinsecă a Macroeconomiei
1.3. Metode şi instrumente de analiză utilizate în Macroeconomia deschisă
1.3.1. Viziunea globală asupra economiei
1.3.2. Structurarea activităţii economice: sectoarele instituţionale
1.3.3. Operaţiunile şi fluxurile macroeconomice
1.3.4. Măsurarea în Macroeconomie: Contabilitatea Naţională
1.3.5. Principalele agregate macroeconomice
1.3.6. Identităţi macroeconomice de bază
1.3.7. Cererea globală şi oferta globală
1.4. Statul şi macroeconomia. Instrumente de politică macroeconomică
Termenul de Economie are o dublă semnificaţie: pe de o parte, reliefează un domeniu concret al vieţii sociale, denumit economia reală, iar pe de altă parte, desemnează acel domeniu al ştiinţei care studiază economia reală, prin folosirea unor concepte specifice. Între economia reală şi economia ca ştiinţă trebuie să se manifeste fenomenul de congruenţă, încât transformările şi înnoirile din economia reală să fie reflectate cât mai exact şi rapid în teoria economică, tot aşa cum deciziile agenţilor economici în privinţa utilizării resurselor disponibile să se întemeieze pe cunoaşterea ştiinţifică.
1.1. Microecronomia şi macroeconomia – cele două componente ale economiei reale şi ale Economiei ca ştiinţă
Economia reală din zilele noastre se prezintă ca un complex de activităţi structurate, care relaţionează între ele şi funcţionează ca un sistem economic. Se cunosc numeroase structuri ale economiei reale, mai importante fiind:
a. structura tehnologică prin care se manifestă capacitatea unei economii naţionale de a genera, promova şi asimila progresul tehnico-ştiinţific. În funcţie de preponderenţa tipurilor de tehnici şi tehnologii în cadrul economiei naţionale (tehnologii de vârf sau avansate, tehnologii intermediare sau maşiniste şi tehnologii tradiţionale sau premaşiniste), se disting: economii cu structuri tehnologice avansate (moderne), economii cu structuri tehnologice în curs de modernizare şi economii cu structuri tehnologice perimate;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Macroeconomie Deschisa
- C II MACROEC DESC oct 2008.doc
- CAP III MACROEC DESC oct 2008.doc
- CAP IV MACROEC DESC oct 2008.doc
- CAP V MACROEC DESC oct 2008.doc
- CAP VI MACROEC DESC oct 2008.doc
- CAP VII MACROEC DESC oct 2008.doc
- CAP VIII MACROEC DESC oct 2008.doc
- Macroeconomie Deschisa.doc
Alții au mai descărcat și
Managementul datoriei externe . Viziune generală 1.1 Noţiunea de datorie externă 1.1.1 Apariţia şi evoluţia creditării internaţionale Datoria...
INTRODUCERE Criza economică ce a lovit economia mondială începând cu vara anului 2007, este fără precedent în istoria economică de după război....
INTRODUCERE Ne confruntăm cu cea mai gravă criză financiară din 1930 încoace. În câteva privinţe, ea se aseamănă cu alte crize apărute în ultimii...
INTRODUCERE Aproape în orice domeniu al activităţii umane există preocupări privind disfuncţionalităţile care pot să apară în interiorul lui şi,...
INTRODUCERE Criza financiară actuală este poate cea mai gravă criză ce a afectat pieţele mature şi din păcate ea nu se termină aici. În perioada...
1. INTRODUCERE Balanţa de plăţi reprezintă situaţia statistică ce prezintă, în mod sumar, tranzacţiile desfăşurate de o economie cu restul lumii....
1. ASPECTE GENERALE PRIVIND STRATEGIILE DE COMBATERE A EFECTELOR CRIZEI LA NIVEL DE UNIUNE EUROPEANĂ 1.1. Criza financiară în Uniunea Europeană –...
I. Introducere în economia mondială 1. Apariția economiei mondiale În evoluţia economiei mondiale de o importanţă crucială s-au dovedit a fi...
Te-ar putea interesa și
CAPITOLUL I DOBÂNDA ÎN DOCTRINA SI PRACTICA JURIDICA Conceptul de dobânda este o notiune controversata nu numai în doctrina economica, ci si...
Productia, piata si concurenta în domeniul autoturismelor din România se afla înca de la începuturile lor sub influenta exigentelor interne si,...
Introducere Echilibrul balanţei de plăţi externe constituie una dintre provocările actuale la nivelul macroeconomiei. În condiţiile în care...
Introducere Ultimii 100 de ani au adus o dezvoltare. economică fără precedent, o creştere a nivelului de trai şi a calităţii vieţii la care poate...
INTRODUCERE Sistemul de indicatori constituie partea principală a sistemului informa¬ţio¬nal al analizei macroeconomice; cu ajutorul acestora, pe...
1.Concepte fundamentale în comerţul internaţional Raţiunile comerţului Ţările lumii efectuează schimbări de bunuri din mai multe cauze : -...
ECHILIBRUL BALANŢEI DE PLĂŢI A. Mecanismele de ajustare ale balanţei de plăţi Ce se întâmplă atunci când, dintr-un motiv oarecare, balanţa de...
Numerosi analisti subliniaza frecvent cresterea formidabila a miscarilor de capital in economia mondiala in ultimele doua decenii; se mentioneaza...