Macroeconomie și Politici Macroeconomice

Introducere

Macroeconomia are functia instructiv educativa de a-i ajuta pe studenti, viitori specialisti în domeniu, sa-si formeze o gândire complexa, coerenta si critica cu privire la modul de functionare a economiei contemporane. Pe fundalul unui sistem notional adecvat, aceasta disciplina universitara îsi asuma misiunea civica de a contribui la analiza si evaluarea problemelor multiple si controversate ale tranzitiei României la o economie de piata eficienta, echilibrata si echitabila, menita sa asigure înscrierea tarii pe o traiectorie normala, ascendenta.

Domeniul de studiu al Macroeconomiei s-a conturat, în timp, într-un amplu proces de confruntare a diverselor curente de gândire economica. Macroeconomia cerceteaza economia nationala în ansambul ei, vizând agregarea comportamentelor individuale ale egentilor economici la nivelul întregii economii, ca si efectele globale care rezulta – somaj, inflatie,dezvoltare ciclica, dezechilibrul schimburilor economice externe, relatiile economice externe.

Fundamentele teoretico-metodologice si aplicative însusite la disciplina Macroeconomie reprezinta premise ale unei pregatiri superioare a studentilor prin celelalte discipline economice din planurile de învatamânt ale facultatilor. Numai în acest fel, se asigura formarea unor economisti cu profil larg, cu o gândire creativ-prospectiva, capabili sa se încadreze cu profesionalism la locurile de munca si sa contribuie la solutionarea problemelor economice. În acest context, se acorda atentia necesara întelegerii oportunitatilor de care pot beneficia unitatile economice individuale si raportarea lor la economia nationala precum si masuri si politici de crestere economica, de stabilitate economica, sustinerea investitiilor, etc

Lucrarea de fata este conceputa ca un material menit sa orienteze pe studenti în procesul de aprofundare a cunostintelor teoretice si practice si cuprinde:

Obiective: rolul lor este sa ghideze spre ceea ce este esential si asigura firul logic si cronologic în derularea activitatii economice, permitând însusirea cunostintelor de la simplu la complex.

Teste grila si probleme: au functia principala de a solicita gândirea si perspicacitatea studentului; unele teste grila sunt concepute ca instrumente de sistematizare a problemelor, altele sunt menite sa initieze si sa obisnuiasca studentii cu calculul economic.

Titluri de referate si de lucrari complexe: studentii sunt orientati, prin formularea titlurilor respective, sa cerceteze problemele teoretice fundamentale cuprinse în manual; unele titluri pot face obiectul referatelor la cercurile stiintifice studentesti sau pot fi adoptate ca subiecte orientative pentru lucrarile de licenta.

Cap 1 Eficienta economica în tarile cu economie de piata

Obiective

- Conceptul de eficienta economica

- Factorii de crestere ai eficientei economice si formele sale

- Productivitatea factorilor de productie

- Productivitatea muncii si formele productivitatii muncii

- Factorii care influenteaza productivitatea muncii

- Caile de crestere a productivitatii muncii

1.1. Conceptul de eficienta economica si formele sale

Eficienta economica reprezinta una dintre categoriile cele mai generale ale economiei de piata. Ea exprima forma concreta pe care o impune piata pentru relatiile dintre rezultate (efecte) si cheltuieli (eforturi) în cadrul activitatii fiecarui agent economic pe ansamblul economiei. De aceea, eficienta economica este considerata o componenta principala a rationalitatii actiunii umane. Aceasta înseamna ca fiecare agent economic doreste sa-si atinga scopul propus cu un efort cât mai mic. Astfel, activitatea agentului economic este considerata eficienta atunci când încasarile obtinute prin vânzarea rezultatelor pe piata depasesc cheltuielile care s-au facut.

În expresia generala, eficienta pune în relatie rezultatele sau efectele unei activitati cu cheltuielile (eforturile) depuse atât la un moment dat cât si pe o perioada de timp. Eficienta economica poate fi interpretata sub doua aspecte:

a) ca randament al utilitatii si combinarii fortei de productie

b) sub forma consumului fortei de productie unde eficienta economica apare ca raport între veniturile realizate si factorii de productie consumati.

În raport de aceste doua modalitati de exprimare, sporirea randamentului factorului presupune fie marirea efectelor utile la unitatea de efort depus, fie micsorarea cheltuielilor de resurselor pentru obtinerea rezultatelor utile scontate.