Managementul Proiectelor

Curs
9/10 (4 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 88 în total
Cuvinte : 38701
Mărime: 189.47KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Marian Stoian
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE - DEPARTAMENTUL DE FORMARE PERMANENTA

Cuprins

SUMAR

Cap I. Administrația publicã în serviciul cetãțeanului

1.1. Serviciile publice; concept și câmp de aplicație 4

Cap. II. Abordare metodologicã a activitãților tip proiect

2.1. Delimitãri conceptuale privind activitãțile antreprenoriale 7

2.2. Domenii de aplicație ale activitãților tip proiect 10

2.2.1. Proiecte de investiții 10

2.2.2. Proiecte specifice colectivitãților teritoriale 17

Cap. III. Gestiunea ciclului de viatã al proiectului

3.1. Considerațiuni asupra ciclului de viațã al proiectului 21

3.2. Actori șI relații în cadrul proiectului 26

3.3. Opțiuni strategice de realizare a proiectelor 30

Cap IV. Metodologia de evaluare a proiectelor

4.1. Delimitãri conceptuale privind conceptul de eficiențã 34

4.2. Definirea șI analiza conceptului de eficiențã 41

4.3. Analiza riscului în exploatare a proiectului 47

4.4. Evaluarea – fundament al deciziei de investiții 52

4.5. ParticularitãțI în evaluarea proiectelor de investiții publice 63

4.5. Indicatori de fundamentare a eficienței economice a

proiectelor de investiții 69

Cap. V. Intrebãri test

Extras din document

Cap I. Administraţia publică în serviciul cetăţeanului

In prag de mileniu, colectivităţile urbane europene se găsesc într-un amplu proces de competiţie, declanşat în ultimele decenii ale secolului trecut, în cadrul căruia trebuie să facă faţă unui dublu set de exigenţe.

Pe de-o parte, în cadrul procesului de edificare a unei comunităţi europene unite, s-a declnşat o competiţie a ierarhiilor comunităţilor teritoriale. Oraşe, regiui întregi caută să ocupe o pziţie privilegiată în spaţiul european, cu îdeplinirea unorcriterii unanim recunoscute. Fiecare entitate caută şă-şi impună propia-I personalitate prin definirea identităţii şi spiritul locului. Aceasta înseamnă valorificarea atuurilor geografice, peisagistice, cultural istorice dar şi economice şi sociale. Afirmarea ambiţiilor proprii, vis a vis de localităţile rivale, presupune răspunsuri la întrebările “Cine suntem?” şi “Ce dorim să fim în viitor?”

Spiritul şi individualitatea unei localităţi trebuie să se bazeze, în primul rând, pe cunoaşterea şi valorificarea trăsăturilor specifice, în cadrul evoluţiei sale istorice. “Asa cum o persoană există pentru că are o identitate care o diferenţiază de altele, la fel se poate spune şi despre teritoriu, oraş sau regiune1) , iată deviza care corespunde cel mai bine actualei competiţii dintre localităţile şi regiunile Comunităţii Europene.

Pe de-altă parte, au crescut pretenţiile cetăţenilor faţă de calitatea serviciilor,a prestaţiei aleşilor locali în general. Ei refuză să mai fie trataţi ca simpli consumatori şi preferă să fie priviţi în postura de “clienţi” în cadrul binomului cerere –ofertă aplicat şi în sectorul serviciilor publice. Această poziţie modifică însăşi semnificaţia conceptului de serviciu public – pentru care fiecare cetăţean are obligaţia de a cotiza sub formă de impozite şi taxe locale, care se transformă în “servicii pentru public” care se pot cumpără ca orice marfă şi pe care aleşii au obligaţia să le ofere cetătenilor electori.

Se modifică însăşi menirea aleşilor comunităţii teritoriale. Primarul şi echipa sa – consiliul local – sunt puşi tot mai des în situaţii specifice întreprinzătorului privat, în contextul în care, datorită geografiei politice, eitrebuie să se supună şi uno constrângeri de natură politică sau socio-culturale. Colectivitatea locală devine o intreprindere originală cu logică proprie de funcţionare, bazată pe relaţii de parteneriat; pe de-o parte cu mandatarii săi care sunt cetăţenii electori – consumatori de servicii publice, iar pe altă parte cu prestatorii de servicii (funcţionari sau operatorii privaţi/publici) care constituie instrumentele de acţiune în îndeplinirea mandatului încrediţat.

Activitatea consiliului local capătă dimensiunea antreprenorială de tip “proiect” prin care se administrează un sistem de interese, de delegări de responsabilităţi (externalizarea serviciilor publice) precum şi impementarea unor programe de formare – dezvoltare.

Ca orice intreprindere privată, pentru a asigura succesul misiunilor sale, trebuie să se schimbe concepţia tradiţională despre serviciul public punându-se accentul pe calitate şi diversificare. Trebuie să se admită că cetăţeanul are maturitate civică şi nu mai acceptă noncalitatea şi mediocritatea. Ca atare şi funcţionarii publicii, agenţii prestatori de servicii publice, trebuie să adopte noi reguli de conduită în relaţiile cu cetăţèanul, inspirate din principiile moderne de gestiune ale setorului privat. Si nu în ultimul rând, trebuie să se manifeste exigenţă şi faţă de cetăţenii care, în mod voluntar, nu respectă condiţiile de regularitate bugetară în achitarea taxelor şi impozitelor fixate de edili.

Reuşita misiunilor depinde şâ de modulcum se pun în valoare atuurile teritoriului respectiv; patrimoniul peisagistic şi cultural, tradiţiile istorice, resursele locale,etc.

Gestionarea serviciilor publice, spre deosebire de producţia de bunuri este mai complicată datorită specificului realizării lor şi anume:

- serviciile publice sunt intangibile au expresie imaterială,

- serviciile publice nu sunt stocabile – existând deci simultaneitate între mometul producerii şi cel al consumului,

- serviciile publice au caracter interactiv, fiind necesară prezenţa actvă a cosumatorului în momentul producerii lor,

- serviciile publice au coeficient de capitalizare scăzut,

Deşi imaginea clasică a serviciilor publice prestate de către oameni cu o dotare tehnică restrânsă începe să fie tot mai rară totuşi, în raport cu producţia de bunuri materiale, în acest sector dotarea tehnică este maiscăzută, deci avem oslabă intensitate a capitalizării. Ca urmare, pentru acelaşi nivel de rentabilitate aici ne vom confrunta cu o productivitate şi o profitabilitate maiscăzută.De aceia în anlizele economice desfăşurate aceşti indicatori uneori nu au relevanţă sporită.

Consecinţele practice ale acestor trăsături specifice costau în dificultă ţile ce se întâmpină la definirea şi/sau standardizarea serviciilor publice. Deasemenea se întâmpină greutăţi la delimitarea costurilor pe baza criteriului de identificare pe unitate de activitate (cheltuieli fixe şi varialbile).

Cheltuielie în sfera serviciilor publice conţin multe elemente necorporale, mai ales sub formă de investiţii intelectuale (necorporale) în fazele iniţiale.

Nu tebuie să se neglijeze şi impactul riscurilor specifice domeniului asupra proiectelor de servicii publice, multe dintre acestea constituind o adevărată plagă socială pentru comunităţile urbane.

1.1. Serviciile publice; concept şi câmp de aplicaţie

La nivelul unei entităţi teritoriale, acţiunile umane formează două portofolii: portofoliul activităţilor comerciale (PLAC) şi portofoliul activităţilor de servicii (PLAS). Forţa economică este dată de portofoliul de activităţi comerciale, industriale, agricole, etc care formează fundamentul fiscal al veniturilor locale şi în consecinţă suportul forţei şi dinamismului celui de-al doilea portofoliu, cel al serviciilor puse în slujba cetăţenilor.

Preview document

Managementul Proiectelor - Pagina 1
Managementul Proiectelor - Pagina 2
Managementul Proiectelor - Pagina 3
Managementul Proiectelor - Pagina 4
Managementul Proiectelor - Pagina 5
Managementul Proiectelor - Pagina 6
Managementul Proiectelor - Pagina 7
Managementul Proiectelor - Pagina 8
Managementul Proiectelor - Pagina 9
Managementul Proiectelor - Pagina 10
Managementul Proiectelor - Pagina 11
Managementul Proiectelor - Pagina 12
Managementul Proiectelor - Pagina 13
Managementul Proiectelor - Pagina 14
Managementul Proiectelor - Pagina 15
Managementul Proiectelor - Pagina 16
Managementul Proiectelor - Pagina 17
Managementul Proiectelor - Pagina 18
Managementul Proiectelor - Pagina 19
Managementul Proiectelor - Pagina 20
Managementul Proiectelor - Pagina 21
Managementul Proiectelor - Pagina 22
Managementul Proiectelor - Pagina 23
Managementul Proiectelor - Pagina 24
Managementul Proiectelor - Pagina 25
Managementul Proiectelor - Pagina 26
Managementul Proiectelor - Pagina 27
Managementul Proiectelor - Pagina 28
Managementul Proiectelor - Pagina 29
Managementul Proiectelor - Pagina 30
Managementul Proiectelor - Pagina 31
Managementul Proiectelor - Pagina 32
Managementul Proiectelor - Pagina 33
Managementul Proiectelor - Pagina 34
Managementul Proiectelor - Pagina 35
Managementul Proiectelor - Pagina 36
Managementul Proiectelor - Pagina 37
Managementul Proiectelor - Pagina 38
Managementul Proiectelor - Pagina 39
Managementul Proiectelor - Pagina 40
Managementul Proiectelor - Pagina 41
Managementul Proiectelor - Pagina 42
Managementul Proiectelor - Pagina 43
Managementul Proiectelor - Pagina 44
Managementul Proiectelor - Pagina 45
Managementul Proiectelor - Pagina 46
Managementul Proiectelor - Pagina 47
Managementul Proiectelor - Pagina 48
Managementul Proiectelor - Pagina 49
Managementul Proiectelor - Pagina 50
Managementul Proiectelor - Pagina 51
Managementul Proiectelor - Pagina 52
Managementul Proiectelor - Pagina 53
Managementul Proiectelor - Pagina 54
Managementul Proiectelor - Pagina 55
Managementul Proiectelor - Pagina 56
Managementul Proiectelor - Pagina 57
Managementul Proiectelor - Pagina 58
Managementul Proiectelor - Pagina 59
Managementul Proiectelor - Pagina 60
Managementul Proiectelor - Pagina 61
Managementul Proiectelor - Pagina 62
Managementul Proiectelor - Pagina 63
Managementul Proiectelor - Pagina 64
Managementul Proiectelor - Pagina 65
Managementul Proiectelor - Pagina 66
Managementul Proiectelor - Pagina 67
Managementul Proiectelor - Pagina 68
Managementul Proiectelor - Pagina 69
Managementul Proiectelor - Pagina 70
Managementul Proiectelor - Pagina 71
Managementul Proiectelor - Pagina 72
Managementul Proiectelor - Pagina 73
Managementul Proiectelor - Pagina 74
Managementul Proiectelor - Pagina 75
Managementul Proiectelor - Pagina 76
Managementul Proiectelor - Pagina 77
Managementul Proiectelor - Pagina 78
Managementul Proiectelor - Pagina 79
Managementul Proiectelor - Pagina 80
Managementul Proiectelor - Pagina 81
Managementul Proiectelor - Pagina 82
Managementul Proiectelor - Pagina 83
Managementul Proiectelor - Pagina 84
Managementul Proiectelor - Pagina 85
Managementul Proiectelor - Pagina 86
Managementul Proiectelor - Pagina 87
Managementul Proiectelor - Pagina 88

Conținut arhivă zip

  • Managementul Proiectelor.doc

Alții au mai descărcat și

Comerțul Electronic între Provocări și Responsabilități

Vorbind despre comertul electronic ca despre o noua economie, ne referim la o lume în care oamenii lucreaza cu creierul în defavoarea mâinilor. O...

Tendințe în Evoluția Transporturilor Turistice Interne și Internaționale

Introducere Turismul a constituit la începutul secolului XX un privilegiu al claselor avute, pentru ca în ultimile decenii sa înregistreze o...

Bugetul public național - Principii bugetare

1. Bugetul public national Sistemul bugetelor publice reprezintă un ansamblu complex de bugete autonome şi independente, constituite conform...

Eficienta Investitiilor

1. Situatia economica si sociala a Romaniei la sfarsitul anului 1989 Economia romaneasca la sfarsitul anului 1989 se caracterizeaza printr-o: -...

Înființarea unei societăți comerciale

1. DESCRIEREA AFACERII Data inceperii afacerii: 10.12.2012 Stadiul actual al afacerii: faza initiala Faza in care se situeaza afacerea propusa:...

Marketingul Cultural in Romania - Sublim, dar Lipseste cu Desavarsire

Actiunile sporadice, proiectele izolate, eforturile chiar daca perseverente ale unor institutii culturale, în special private, sau ale unor...

Strategii Investitionale in Afaceri

CAP. 1. INVESTIŢIILE ŞI DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALĂ Rezumat Investiţiile reprezintă factorul primordial al dezvoltării economiei, iar...

Te-ar putea interesa și

Aplicarea Managementului Proiectelor pentru Îmbunătățirea Activității de Transport

1. Introducere Dezvoltarea economică deosebită a tuturor ţărilor europene - în a doua jumătate a secolului al XX-lea - precum şi inevitabila...

Comunicarea în Managementul Proiectelor

ARGUMENT Lucrarea de faţă doreşte să prezinte elementele comunicării în managementul proiectelor, tipurile acesteia, necesităţile care au dus la...

Managementul calității proiectelor - studiu de caz pe măsura 3.1

INTRODUCERE Managementul proiectelor, ca idee, datează de foarte mult timp Dacă ar fi să ne gândim la toate lucrurile care s-au realizat în...

Influențe organizaționale asupra managementului de proiecte

ÎNTRODUCERE Actualitatea temei. Afirmaţia că viitorul aparţine organizaţiilor orientate pe proiecte nu constituie o exagerare. Flexibilitatea şi...

Management Sanitar

Capitolul 1 ASPECTE PRIVIND CONCEPTUL DE MANAGEMENT 1.1. Etimologia conceptului de management Folosit iniţial în ţările anglo-saxone, conceptul...

Posibilități de Perfecționare a Managementului Proiectelor de Construcții

1. Utilizarea metodei de diagnosticare şi perfecţionare a managementului proiectelor MProPerf Pe baza experienţei dobândite prin realizarea...

Managementul Proiectelor

I. Ciclul de viata al proiectului 1. Programarea • Se stabilesc liniile directoare si principiile de cooperare a UE cu o anumita tara. • Se...

Managementul Proiectelor în Activitățile financiar-contabile

Introducere Cadrul de lucru este un teren de 100 x 80 m patrati pe care proprietarul vrea o piscina de10x10 m pe proprietatea sa. Scopul consta...

Ai nevoie de altceva?