Managementul și Marketingul Operațiunilor Logistice

Masterat în specializarea

„Managementul si marketingul

operatiunilor logistice”

Disciplina: Bazele teoretice ale elaborarii prognozelor economice

Titular disciplina: lector univ. dr. Marin Comsa

Tema 1. Previziunea – atribut esential al managementului marketingului. Concepte de baza. Curente si tendinte în gândirea previzionala.

Cresterea continua a complexitatii vietii economico-sociale, a mediului în care agentii economici îsi desfasoara activitatea a impus realizarea unor studii prospective care sa asigure un grad ridicat de certitudine eficientei activitatilor viitoare.

Cercetarile prospective realizate la toate nivelurile – organisme internationale, nationale, corporatii, firme – au la baza un solid fundament stiintific si un aparat matematic si informational bine puse la punct.

Studii cu caracter de prognoza au aparut înca din sec. XIX, dar de atunci au evoluat atât în ce priveste modul de punere a problemelor, cât si în ce priveste tehnicile folosite.

Astfel, studiile previzionale au plecat initial de la estimarea vânzarilor în perspectiva pentru unele produse agricole si industriale.

În continuare, analizele s-au extins la nivel de întreprindere, pentru a se trece apoi la prognoza evolutiei unor trusturi, ramuri si chiar a economiilor nationale. Utilitatea studiilor respective a condus la elaborarea de prognoze pentru un grup de tari, sub multiple aspecte: demografic, economic, social etc.

În prezent, organisme precum Banca Mondiala, Fondul Monetar International si altele, elaboreaza previziuni pe termen scurt, mediu si lung pentru ansamblul tarilor si pe tari, precum si pe probleme de interes general – mediu înconjurator, saracia etc. Activitati similare desfasoara organizatii non-guvernamentale si profesionale, precum Clubul de la Roma.

În tara noastra, primele studii cu caracter de prognoza au aparut tot în sec. XIX. În aceasta categorie pot fi cuprinse unele din lucrarile lui P.S. Aurelian (1833-1909), în special „Viitorul nostru economic” (1890), precum si cele ale lui A.P. Xenopol care în anul 1882 a publicat „Studii economice”, unde arata necesitatea trecerii la industrializare în România.

Între cele doua razboaie mondiale au aparut, de asemenea, lucrari stiintifice cu caracter de cercetare prospectiva, cum sunt studiile publicate de Mitita Constantinescu în „Economie politica aplicata” si în publicatiile Bancii Nationale, ele fiind axate cu deosebire pe valorificarea materiilor prime si cresterea comertului exterior.

Daca la început prognozele constituiau o prelungire mecanica a tendintelor din perioada anterioara, treptat procedeele si tehnicile utilizate s-au diversificat, azi dispunându-se de metode specifice atât unui anumit domeniu sau fenomen, cât si intervalului de timp pentru care se face prognoza (scurt, mediu, lung).

Evolutia favorabila a tehnicii de calcul a permis elaborarea unor modele economico-matematice din ce în ce mai complexe cu luarea în considerare a unui numar mare de variabile ca caracterizeaza interdependentele din economie, precum si dintre acest domeniu si altele (economie – ecologie, economie – social etc.).

Multitudinea deciziilor privitoare la politica de marketing a oricarei firme, presupune realizarea unor studii de prognoza asupra variabilelor de marketing, mergând pâna la segmente de beneficiari – ca purtatori ai cererii.

Aceste studii trebuie sa ofere firmei informatiile necesare pentru a estima evolutia volumului si structurii pietei, evolutia atitudinilor, nevoilor si motivatiilor consumatorilor, a comportamentului de consum, a aparatului de distributie, evolutia tehnologiei comerciale etc.

În esenta, previziunile de marketing reprezinta estimari ale nivelurile variabilelor de marketing în perioadele viitoare; altfel spus previziunile de marketing sunt încercari de prevedere a viitorului variabilelor de marketing pe baza examinarii trecutului acestora .

O serie de specialisti apreciaza ca în prezent asistam la o degradare a actualului, sub imperiul unui soc al viitorului, un soc al schimbarilor rapide si profunde, care trebuie anticipate, fie si în liniile sale mari, fundamentale, pentru a se reduce la minimum pericolele care pândesc societatea umana.