Extras din curs
Cap. 1. Noii determinaţi ai mediului global de afaceri
În ultima perioadă, economia internaţională este marcată de o diversitate de transformări de fond carere modelează arhitectura interdependenţelor pe baza cărora aceasta funcţionează. Două forţe principale, dinamice şi în bună măsură complementare îşi pun amprenta asupra noii dinamici a tabloului economic internaţional: adâncirea procesului de globalizare la scara economiei internaţionale şi apariţia şi maturizarea aranjamentelor comerciale regionale
În acelaşi timp, asistăm la redefinirea de fond a fundamentelor specializării internaţionale, la redesenarea arhitecturii actorilor participanţi la concertul economic şi comercial global şi la schimbarea de fond a determinanţilor competititivităţii la scară regională şi internaţională.
1.1. Globalizare – regionalizare un binom complex şi contradictoriu
Ca multe dintre dimensiunile actualei economii internaţionale confruntate cu tot mai numeroase provocări, cărora toate categoriile de actori economici (grupări economice regionale, economii naţionale, autorităţi regionale şi locale, companii, IMM-uri, organizaţii non-guvernamentale şi alţi actori ai societăţii civile, persoane individuale) încearcă să le facă faţă cât mai adecvat, globalizarea, regionalizarea şi interferenţele dintre aceastea sunt subiecte controversate începând cu dimensiunile terminologice şi continuând cu cele legate de conţinutul acestor două axe pe care evoluează economia internaţională.
Regionalizarea presupune ca statele naţionale să cultive raporturi integrative tot mai strânse între ele pe baze tot mai complexe şi multivalente. Valurile de regionalizare au cunoscut mai multe generaţii, au avut la bază o tot mai mare diversitate de determinanţi, au cunoscut numeroase redefiniri de vocaţie la nivelul şcolilor de gândire economică şi s-au dezvoltat formal sau informal prin adâncirea raporturilor comerciale, investiţionale sau economice generale.
Globalizarea se dovedeşte un proces mai dificil de definit, are numeroşi susţinători dar şi contestatari şi are ca latură modernă adâncirea şi expansiunea integrării corporative atât în interiorul cât şi între companiile multinaţionale.
Această evoluţie în care regăsim, în egală măsură, complementaritate dar şi antinomie a generat o economie internaţională tot mai interdependentă.
Numeroase studii şi-au propus, reuşind doar parţial, să determine dacă ne aflăm în faţa unei economii globale sau ceea ce denumim astăzi globalizare este de fapt o adâncire a procesului de internaţionalizare şi a interdependenţelor economice. Devine tot mai evident că actualul climat economic şi politic internaţional şi
2
regional este semnificativ diferit de la o etapă la alta. Dacă luăm în considerare doar procesele productive, creşterea interdependenţelor a făcut aproape imposibilă identificarea adevăratei origini a produselor şi serviciilor. Economia internaţională a sfârşitului de secol al XIX-lea în care pieţele naţionale erau conectate prin fluxuri comerciale şi de investiţii care tranzitau graniţele naţionale s-a transformat într-o economie aflată în reţea, pe baza unor noi conexiuni infrastructurale şi infostructurale care operează mai degrabă transfrontalier decât în interiorul graniţelor naţionale.
Un număr tot mai mare de studii care analizează tranziţia către o veritabilă globalizare, evidenţiază că aceasta are de parcurs mai multe etape, deşi pe parcursul secolului al XX-lea s-au făcut paşi importanţi prin internaţionalizarea progresivă a proceselor productive, sporirea forţei şi rolului companiilor transnaţionale, accentuarea mobilităţii fluxurilor de capital, sporirea rolului cunoaşterii şi a informaţiei, şi mai ales prin ceea ce putem numi, revoluţia tehnologică şi în domeniul comunicării.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Mediul International de Afaceri.pdf