Metode Intuitive

METODELE INTUITIVE

Metodele intuitive permit formarea de ipoteze pe baza valorificãrii creativitãţii individuale sau de grup a unor experţi.

Acest tip de metode permit estimarea strategiilor posibile privitoare la rezolvarea unor probleme valorificând experienţa individualã a unui grup de experţi.

De şi soluţia apare ca „un punct de vedere“ general acceptat, ca urmare a intuiţiei unui expert sau grup de experţi, ea are în spate un întreg proces de cunoaştere a fenomenului studiat, bazat nu în puţine cazuri pe o explorare minuţioasã atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ.

Se poate spune cã intuiţia nu este altceva decât explorarea mintalã a faptelor şi generalizarea datelor acumulate în acel domeniu, pe baza informaţiilor avute la dispoziţie astfel încât sã se descopere soluţia.

Rezultã deci, cã metodele intuitive nu se întemeiazã numai pe deducerea logicã a soluţiei ci şi pe analize cantitative, iar transpunerea ei în practicã necesitã utilizarea unor metode matematice, care pe baza informaţiilor avute la dispoziţie sã se obţinã previziunea. Cele mai utilizate metode intuitive sunt: metoda discuţiilor în grup (Brainstorming) şi metoda anchetelor iterative (Metoda DELPHI).

METODA DISCUŢIILOR ÎN GRUP (BRAINSTORMING)

Metoda discuţiilor în grup permite obţinerea unor soluţii de perspectivã prin stimularea gândirii colective.

Metoda presupune organizarea unor reuniuni de experţi conduse de un preşedinte, care expune problema şi conduce lucrãrile, lucrãri care de regulã se desfãşoarã în mai multe runde.

Pentru buna desfãşurare a lucrãrilor trebuie îndeplinite urmãtoarele principii:

– conducãtorul discuţiilor (preşedintele) sã aibã un orizont larg de cunoştinţe şi sã încurajeze dezbaterea liberã a problemei;

– discuţiile sã se concentreze pe o problemã bine definitã, pe aspectele ei esenţiale;

– sã se ţinã seama de toate ideile exprimate (chiar şi de cele ce par inaplicabile);

– sã se încurajeze creativitatea, respectiv combinarea, asocierea sau modificarea ideilor formulate;

Modul de desfãşurare a lucrãrilor presupune parcurgerea urmãtoarelor etape:

– discuţiile se desfãşoarã în mai multe runde;

– în prima rundã se prezintã problema şi cadrul organizatoric şi se completeazã colectivul de specialişti la propunerea celor prezenţi în funcţie de specificul problemei analizate;

– în rundele urmãtoare se formuleazã idei pe marginea problemei puse în discuţie, se fac asociaţii şi combinãri de idei;

– în final se evalueazã ideile şi se precizeazã soluţia problemei.

Avantajul metodei constã în faptul cã fundamenteazã ştiinţific toate deciziile luate prin faptul cã ţine seama de o multitudine de idei.

Metoda prezintã şi unele dezavantaje, ce nu trebuie neglijate, precum: pericolul inhibãrii unor participanţi de cãtre cei cu personalitate mai puternicã, favorizeazã şi lansarea unor idei superficiale, nerealiste, ceea ce conduce la un consum inutil de timp şi resurse pentru verificare lor.

Soluţia obţinutã are totuşi valoarea unui punct de vedere a cãrui pertinenţã trebuie verificatã şi prin alte metode.

METODA ANCHETELOR ITERATIVE (DELPHI)

Metoda anchetelor iterative cautã sã înlãture dezavantajele discuţiilor în grup şi are la bazã principiul izolãrii experţilor pentru a înlãtura riscul influenţãrii reciproce a experţilor.

Metoda presupune consultarea în mai multe runde a unui grup de experţi izolaţi unul de altul în vederea obţinerii unor rãspunsuri obiective şi folosirea sistematicã a opiniilor acestora.

Etapele metodei:

I. Pregãtirea lucrãrilor, etapã ce presupune urmãtoarele aspecte:

– stabilirea problemei ce urmeazã a fi previzionatã. Este necesarã formularea clarã atât din punct de vedere al beneficiarului cât şi din punct de vedere al expertului dat fiind faptul cã posibilitatea dialogului este limitatã;

– elaborarea chestionarului ce urmeazã a fi completat de expert şi punerea la dispoziţie a eventualelor date de care se dispune referitor la fenomenul ce urmeazã a fi previzionat;

– constituirea grupului de experţi;

– informarea fiecãrui expert asupra obiectivului şi a modului de desfãşurare a lucrãrii.