Metodologia de Creditare

Prelegere (2 ore):

1. Etapele procesului de creditare.

2. Etapa preliminară privind informarea – documentarea reciprocă banca – solicitant.

3. Etapa depunerii dosarului şi analiza documentaţiei prezentate.

4. Etapa determinării indicatorilor de apreciere a riscului de creditare. Constituirea garanţiilor.

5. Etapa aprobării creditelor şi încheierea contractului de credit.

1. Etapele procesului de creditare:

1) Examinarea cererii de creditare şi interviul cu solicitantul.

2) Evaluarea credibilităţii clientului (aspectele financiare şi nefinanciare) şi aprecierea riscului aferent operaţiunii date.

3) Pregătirea şi încheierea contractului de credit.

4) Acordarea creditului.

5) Controlul privind respectarea condiţiilor contractului şi a rambursării creditului.

6) Lucrul cu creditele problematice

2. Etapa preliminară privind informarea – documentarea reciprocă banca – solicitant.

În realizarea creditării banca se conduce de legislaţia RM de actele nomative emise de BNM. Creditele oferite trebuie să stimuleze:

- ridicarea nivelului tehnic şi thnologic al producţiei;

- sporirea producţiei mărfurilor de larg consum;

- procurarea materiei prime şi materialelor în scopul producerii mărfurilor de larg consum;

- procurarea produselor petroliere, cărbunelui, gazului etc.;

- dezvoltarea gospodăriilor auxiliare;

- achiziţionarea, procurarea şi desfacerea către gospodăriile şi cetăţenii din RM a meterialelor de construcţie, metalelor, articolelor din metal, lemnului de construcţie şi a articolelor din el;

- prestarea diferitor servicii populaţiei;

- îmbunătăţirea condiţiilor sociale, de trai şi alte probleme legate de îmbunătăţirea nivewlului de trai al populaţiei.

Creditele pot fi oferite în următoarele scopuri:

- crearea unor fonduri fixe noi;

- acumularea rezervelor sezoniere de valori materiale marfare;

- evidenţa cambiilor;

- răscumpărarea patrimoniului de stat;

- alte scopuri.

Procesul de primire a hotărârilor privind creditarea proiectelor şi afacerilor clienţilor are loc în câteva etape de bază, la fiecare etapă se precizează caracteristicile creditului, metodele de acordare, folosirea şi achitarea creditului precum urmează:

1.Evaluarea preliminară a cererii pentru primirea creditului şi interviul cu solicitantul.

2. Analiza posibilităţii de rambursare a creditului şi a solvabilităţii solicitantului, evaluarea asigurării creditului.

3. Primirea deciziei definitive a creditării de către Comitetul de Credit a Băncii.

4. Completarea documentelor care reglementează relaţiile între Bancă şi Debitor.

5. Acordara creditului.

6. Monitorizarea creditelor.

Solicitantul de credit depunere la bancă cererea conform formei stabilite şi anexează la cerere setul de documente necesare.

Cerera conţine date iniţiale prvind creditul: scopul, suma,termenul, acoperirea, tipul creditului.

Pachetul de documente pentru primirea creditului conţine mai multe tipuri de documente, care pot fi grupate în trei categorii:

I – acte care confirmă statutul juridic al solicitantului:

- statutul

- certificatul de inregistrare

- contractul de fondare

- licenţe

- informaţii despre conducerea firmei

II – acte ce caracterizează starea financiară a solicitantului:

- bilanţul pt 2-3 ani

- raporul financiar

- extrase din conturi

III – acte ce caracterizează credibilitatea solicitantului :

- business-planul

- cantracte

- certifcate

- garanţii, etc

În caz de necesitate banca poate solicita informaţii suplimentare.

Interviul cu solicitantul se efectuează în scopul aprecierii seriozităţii, credibilităţii, reputaţiei lui. Deasemenea se stabileşte fundamentarea cererii de credit, nivelul asigurării rambursării creditului şi corespunderea cererii de credit politicii creditare a băncii. În cadrul interviului solicitantului se pun un sir de intrebari, care au ca scop clarificarea unor momente mai specifice ale activităţii lui. Aceste intrebari pot fi grupate în felul următor:

- date despre client şi compania sa;

- despre creditul solicitat;

- cu privire la achitarea creditului;

- cu privire la asigurarea creditului;

- relaţiile clientului cu alte bănci;

În caz de necesitate se poate apela la surse suplimentare de informaţii despre solicitantul creditului. Aceste surse sunt:

- materialele arhivei băncii comerciale;

- informaţii de la clenţii solicitantului;

- informaţii de la diferite agenţii de cercetare;

- informaţii de la alte bănci, instituţii financiare, instituţii analitice;

- alte informaţii.

3. Etapa depunerii dosarului şi analiza documentaţiei prezentate.

În analiza dosarului de creditare, banca trebuie să răspundă următoarelor obiective:

1. Să decidă dacă va finanţa sau nu.

Din informaţiile furnizate băncii de către societatea comercială, analistul de credit trebuie să le selecţioneze pe acelea care îi permit să aprecieze; capacitatea de rambursare: ce volum de datorie poate suporta şi pe ce perioadă; capacitatea de a absorbi stocuri în perioada derulării împrumutului. Sunt cercetate eventualele ameninţări care planează asupra societăţii precum poate fî

marja de siguranţă, modalitatea de rambursare în situaţia apariţiei falimentului înainte de

scadenţa împrumutului.

2. Găsirea tipului de finanţare care să răspundă cel mai bine necesităţii debitorului.

Analiza financiară permite identificarea punctelor tari şi a celor slabe legate de ciclul de exploatare şi poate facilita luarea unei decizii privind tipul de finanţare propus. Sunt examinate:

- nevoile de finanţare pe termen scurt (nevoile de trezorerie);

- formele de credit cel mai bine adaptate investiţiilor pe termen lung;

- tipurile de garanţii solicitate şi gradul lor de acoperire.

3. Utilizarea informaţiilor obţinute pentru a face o propunere comercială completă şi personalizată nevoilor societăţii comerciale:

Este recomandabil ca documentele contabile să fie acceptate doar în cazul în care sunt certificate de un expert contabil sau de o societate cu activitate recunoscută de audit contabil şi financiar.

Observam că analiza riscului de credit nu se rezumă doar la calculul unor rate şi indicatori, ci este o evaluare completă a mediului intern şi extern al întreprinderii. Calculele financiare (rate, solduri intermediare de gestiune etc.) nu au nici un sens dacă nu există criterii care să permită analiza calităţii lor.

4.Etapa determinării indicatorilor de apreciere a riscului de creditare. Constituirea garanţiilor.

Riscul de credit este riscul neincasării valorilor scontate, determinat de incapacitatea debitorului de a acţiona în termenii şi condiţiile contractului încheiat cu banca. Sub acest aspect riscul de credit are doua componente: