Microeconomie

Curs
8.8/10 (4 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 7 în total
Cuvinte : 2069
Mărime: 21.95KB (arhivat)
Cost: Gratis

Cuprins

ECONOMIA DE PIATA. 2

RARITATEA SI STIINTA ECONOMICA 2

MODELUL CURSULUI CIRCULAR 2

MODELUL CERERII SI OFERTEI 3

CEREREA 3

OFERTA 4

ECHILIBRUL PIETEI 5

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI INDIVIDUAL 5

MODELAREA GUSTULUI SAU PREFERINTELOR CONSUMATORULUI 5

CONSTRUIREA UNEI CURBE DE INDIFERENTA 6

HARTA CURBELOR DE INDIFERENTA 7

TEORIA UTILITATII; ATRIBUIREA DE NR. CURBELOR DE INDIFERENTA 7

CONSTRANGERILE BUGETARE 7

Extras din document

ECONOMIA DE PIATA.

RARITATEA SI STIINTA ECONOMICA

Resursele de care dispunem sunt limitate, iar nevoile oamenilor sunt nelimitate. Din cauza raritatii, orice ec-ie tb. sa rasp. în mod individual la urm. 3 întreb.:

1) ce urmeaza sa produca?

2) cum sa se produca?

3) cui sa repartizeze rezultatele Q-tiei?

STIINTA EC-CA = studiul modului în care oamenii si societatea trateaza probl. raritatii, adica

modul în care sunt folosite resursele rare în scopuri concurente.

MODELUL CURSULUI CIRCULAR

Consid. ec-ia ca fiind formata din numai 2 sectoare: gospodarii si firme. Gospodariile detin variate resurse productive: munca, pamânt si capital. Firmele utiliz. aceste produse ca factori pt. Q-tia de b-ri si serv. Gospodaria cumpara b-ri si serv. de la firma. Ele îsi obt. veniturile prin oferirea de factori de Q-tie firmelor.

Activit. ec-ca este circulara. Banii pe care gospodariile îi cheltuiesc pe b-ri si serv., le vin înapoi sub forma venitului obt. din vânzari.

Modelul consta în 2 cercuri:

- cercul interior ® arata fluxurile fizice care pot fi b-ri si serv. sau factori de Q-tie

- cercul exterior ® arata fluxurile monetare, ch-le pe care gospodariile la fac pt. b-ri si serv. si ch-le pe care firmele le fac pt. factori de Q-tie

A se observa ca fluxurile fizice si cele monetare merg în directii opuse. Când gospodariile îsi ofera forta de munca firmelor reprez. un FLUX DE MUNCA catre sectorul afacerilor, dar în acelasi timp si un FLUX DE VENITURI din salarii catre sectorul gospodariilor.

In acelasi mod, când firmele fz-za b-ri si serv. gospodariilor reprez. un FLUX DE B-RI FIZICE de la firme la gospodarii, dar si un FLUX DE CH-LI de la gospodarii la firme.

Modelul fluxului circular indica faptul ca pietele sunt cele care regleaza fluxurile între cele 2 sectoare. Gospodariile si firmele se întâlnesc pe piata b-lor. Rezultatul acestei întâlniri det. ce b-ri sunt produse. Ele se întâlnesc si pe piata fact-lor de Q-tie. Rezultatul det. ce inputuri sunt utiliz. In plus, piata fact-lor de Q-tie det. dimensiunea veniturilor pe care gospodariile le primesc pt. fz-rea inputurilor lor.

In ac. fel, ea det. de asemenea cui revin b-le si serv-le care sunt produse. Astfel modelul cursului circular ne arata cum rasp. o ec-ie de piata celor 3 întrebari fundamentale pe care le ridica existenta raritatii.

Modelul cursului circular nu include tot ce se întâmpla în ec. de piata din 3 motive:

- modelul nu include toate firmele într.un sector, formând astfel tranzactiile care au loc între firme

- presup. ca întreaga Q-tie se realizeaza în cadrul firmelor, dar de fapt importantele forme de Q-tie se realizeaza în cadrul gospodariilor

- ignora una din cele mai import. forte din ec-ie: Guvernul

MODELUL CERERII SI OFERTEI

Intr-un sist. de piata, coordonarile activit. se realizeaza în mod descentralizat prin intermed. preturilor.

Ex: sa presup. ca pretul crt. al pâinii este de 15.000 lei. La acest pret fabricile de pâine, brutarii produc, mai multa pâine decât doresc gospodariile individuale sa consume. Intr-un sist. de piata producatorii de pâine devin constienti de faptul ca produc prea mult daca pâinea ramâne nevânduta.

Exista deci un surplus de pâine. In consecinta pretul pâinii va scadea la 12.000 lei/buc. Aceasta scadere de pret are 2 efecte:

- având în ved. ca pâinea a devenit mai ieftina, consumatorii doresc sa cumpere mai mult

decât înainte

- la un pret mai scazut brutarii nu doresc sa mai produca la fel de mult ca înainte

Ambele efecte tind sa reduca surplusul. In cele din urma pretul scade destul de mult pt. ca cererea sa egaleze oferta. In acest fel pretul pâinii a fost elementul care a coordonat activit-le atât ale producatorilor, cât si ale consumatorilor.

In general, daca se produce prea mult dintr-un anumit produs într-un sist. de piata, pretul acestuia scade, iar daca se produce prea putin, atunci pretul creste. Pretul ramâne stabil numai atunci când se realizeaza echilibrul între cantitatea pe care doresc sa o produca firmele si cantit. pe care doresc sa o cumpere consumatorii.

Modelul ec-ic care se ocupa de modul în care preturile coordoneaza comportamentul atât al producatorilor, cât si al consumatorilor se numeste MODELUL CERERII SI OFERTEI.

Preview document

Microeconomie - Pagina 1
Microeconomie - Pagina 2
Microeconomie - Pagina 3
Microeconomie - Pagina 4
Microeconomie - Pagina 5
Microeconomie - Pagina 6
Microeconomie - Pagina 7

Conținut arhivă zip

  • Microeconomie.doc

Alții au mai descărcat și

Microeconomie

MICROECONOMIA Definitie: Microeconomia consta in procesele, fatele, actele si comportamentele participantilor individuali la activitatea...

Costul de producție

Costul de productie reprezinta totalitatea cheltuielilor corespunzatoare consumului factorilor de productie, care se efectueaza pentru producerea...

Comportamentul consumatorului

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1 ORIENTAREA SPRE DEZVOLTAREA RELAŢIEI PERSONALIZATE CU CONSUMATORUL – PIATRA DE TEMELIE A MARKETINGULUI 1.1. OBIECTIVELE...

Grile Profil Merceologie

MERCEOLOGIE 1. Cercetarea merceologic a contemporan a consider a ca prime s i principale scoli de referin ta în domeniu: A – scoala ceh a ; B...

Microeconomie

3 - Piata. Cererea si Oferta - explicarea rolului pietei în mecanismul de functionare si dezvoltare economica; - analiza cererii si ofertei -...

Tipuri de Piețe

7 - Concurenta: continut, forme, functii - cunoasterea unor aspecte importante ale mecanismului de functionare a economiei capitaliste, ale...

Probleme Rezolvate - Microeconomie

1)Se consideră urmatoarele funcţii de producţie: Se cere să se definească în fiecare caz natura randamentelor. Rezolvare: Deci => randamente...

Te-ar putea interesa și

Studiu privind reducerea consumului de resurse materiale la nivel microeconomic agent economic, firma

1.1Resursele materiale şi necesitatea economisirii lor la nivel macro şi micro economic Obţinerea unei eficienţe cât mai înalte a activităţii...

Impactul Costului Capitalului asupra Procesului Dezvoltării Economice și Sociale la Nivel Microeconomic și Macroeconomic

I. Costul capitalului: conţinut şi mod de determinare Activele întreprinderii sunt finanţate prin următoarele modalităţi (mijloace) : 1)...

Microeconomie

LOCUL MICROECONOMIEI ÎN CADRUL STIINTEI ECONOMICE ACTUALE 1.1. ECONOMIA CA STIINTA Stiinta economica acorda o mare importanta banilor. Banii...

Microeconomie și Macroeconomie

Unitatea de învățare 1 ACTIVITATEA ECONOMICĂ ȘI ȘTIINȚA ECONOMICĂ Activitatea economică este o activitate umană complexă care se încadrează între...

Microeconomie

Cap 1. Economie – microeconomie – legi si principii economice Obiective: - formarea şi dezvoltarea economiei - microeconomia – ca ramură a...

Microeconomie

ADEVARAT SAU FALS 1. Problema fundamentala a tuturor economiilor o reprezinta raritatea resurselor. 2. Daca resursele ar fi nelimitate, costul de...

Microeconomie

TEMA NR. 1 1.PROBLEMELE FUNDAMENTALE ALE ECONOMIEI POLITICE 1.Întrebarile fundamentale pe care (si) le pune teoria economica 2.Nevoile economice...

Microeconomie

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ÎN OBIECTUL ŞI METODA ECONOMIEI CA ŞTIINŢĂ 1.1. Obiectul de studiu al economiei. Microeconomia şi macroeconomia,...

Ai nevoie de altceva?