Microeconomie

ECONOMIA DE PIATA.

RARITATEA SI STIINTA ECONOMICA

Resursele de care dispunem sunt limitate, iar nevoile oamenilor sunt nelimitate. Din cauza raritatii, orice ec-ie tb. sa rasp. în mod individual la urm. 3 întreb.:

1) ce urmeaza sa produca?

2) cum sa se produca?

3) cui sa repartizeze rezultatele Q-tiei?

STIINTA EC-CA = studiul modului în care oamenii si societatea trateaza probl. raritatii, adica

modul în care sunt folosite resursele rare în scopuri concurente.

MODELUL CURSULUI CIRCULAR

Consid. ec-ia ca fiind formata din numai 2 sectoare: gospodarii si firme. Gospodariile detin variate resurse productive: munca, pamânt si capital. Firmele utiliz. aceste produse ca factori pt. Q-tia de b-ri si serv. Gospodaria cumpara b-ri si serv. de la firma. Ele îsi obt. veniturile prin oferirea de factori de Q-tie firmelor.

Activit. ec-ca este circulara. Banii pe care gospodariile îi cheltuiesc pe b-ri si serv., le vin înapoi sub forma venitului obt. din vânzari.

Modelul consta în 2 cercuri:

- cercul interior ® arata fluxurile fizice care pot fi b-ri si serv. sau factori de Q-tie

- cercul exterior ® arata fluxurile monetare, ch-le pe care gospodariile la fac pt. b-ri si serv. si ch-le pe care firmele le fac pt. factori de Q-tie

A se observa ca fluxurile fizice si cele monetare merg în directii opuse. Când gospodariile îsi ofera forta de munca firmelor reprez. un FLUX DE MUNCA catre sectorul afacerilor, dar în acelasi timp si un FLUX DE VENITURI din salarii catre sectorul gospodariilor.

In acelasi mod, când firmele fz-za b-ri si serv. gospodariilor reprez. un FLUX DE B-RI FIZICE de la firme la gospodarii, dar si un FLUX DE CH-LI de la gospodarii la firme.

Modelul fluxului circular indica faptul ca pietele sunt cele care regleaza fluxurile între cele 2 sectoare. Gospodariile si firmele se întâlnesc pe piata b-lor. Rezultatul acestei întâlniri det. ce b-ri sunt produse. Ele se întâlnesc si pe piata fact-lor de Q-tie. Rezultatul det. ce inputuri sunt utiliz. In plus, piata fact-lor de Q-tie det. dimensiunea veniturilor pe care gospodariile le primesc pt. fz-rea inputurilor lor.

In ac. fel, ea det. de asemenea cui revin b-le si serv-le care sunt produse. Astfel modelul cursului circular ne arata cum rasp. o ec-ie de piata celor 3 întrebari fundamentale pe care le ridica existenta raritatii.

Modelul cursului circular nu include tot ce se întâmpla în ec. de piata din 3 motive:

- modelul nu include toate firmele într.un sector, formând astfel tranzactiile care au loc între firme

- presup. ca întreaga Q-tie se realizeaza în cadrul firmelor, dar de fapt importantele forme de Q-tie se realizeaza în cadrul gospodariilor

- ignora una din cele mai import. forte din ec-ie: Guvernul

MODELUL CERERII SI OFERTEI

Intr-un sist. de piata, coordonarile activit. se realizeaza în mod descentralizat prin intermed. preturilor.

Ex: sa presup. ca pretul crt. al pâinii este de 15.000 lei. La acest pret fabricile de pâine, brutarii produc, mai multa pâine decât doresc gospodariile individuale sa consume. Intr-un sist. de piata producatorii de pâine devin constienti de faptul ca produc prea mult daca pâinea ramâne nevânduta.

Exista deci un surplus de pâine. In consecinta pretul pâinii va scadea la 12.000 lei/buc. Aceasta scadere de pret are 2 efecte:

- având în ved. ca pâinea a devenit mai ieftina, consumatorii doresc sa cumpere mai mult

decât înainte

- la un pret mai scazut brutarii nu doresc sa mai produca la fel de mult ca înainte

Ambele efecte tind sa reduca surplusul. In cele din urma pretul scade destul de mult pt. ca cererea sa egaleze oferta. In acest fel pretul pâinii a fost elementul care a coordonat activit-le atât ale producatorilor, cât si ale consumatorilor.

In general, daca se produce prea mult dintr-un anumit produs într-un sist. de piata, pretul acestuia scade, iar daca se produce prea putin, atunci pretul creste. Pretul ramâne stabil numai atunci când se realizeaza echilibrul între cantitatea pe care doresc sa o produca firmele si cantit. pe care doresc sa o cumpere consumatorii.

Modelul ec-ic care se ocupa de modul în care preturile coordoneaza comportamentul atât al producatorilor, cât si al consumatorilor se numeste MODELUL CERERII SI OFERTEI.