Cuprins
- INTRODUCERE 4
- CAP 1. ECONOMIE – MICROECONOMIE – LEGI SI PRINCIPII ECONOMICE 6
- OBIECTIVE: 6
- • LEGI ECONOMICE FUNDAMENTALE 6
- • PRINCIPII ŞI LEGITĂŢI ECONOMICE 6
- • METODELE DE STUDIU ALE ECONOMIEI 6
- 1.1 FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA ECONOMIEI 6
- 1.2. MICROECONOMIA – CA RAMURĂ A ŞTIINŢEI ECONOMICE 8
- 1.3. LEGI ECONOMICE FUNDAMENTALE 11
- 1.4. PRINCIPII ŞI LEGITĂŢI ECONOMICE 12
- 1.5. METODELE DE STUDIU ALE ECONOMIEI 13
- CONCEPTE CHEIE 14
- TESTE GRILĂ 14
- TITLURI ŞI REFERATE DE LUCRĂRI COMPLEXE: 16
- CAP 2. RESURSELE ŞI FACTORII DE PRODUCŢIE 17
- OBIECTIVE: 17
- 2.1. RESURSELE ECONOMICE 17
- 2.2 FACTORII DE PRODUCŢIE 19
- 2.2.1. Munca – factor determinant în producţie 19
- 2.2.2. Natura – factor originar de producţie 21
- 2.2.3. Capitalul – factor derivat de producţie. 23
- CONCEPTE CHEIE 25
- TESTE GRILĂ 26
- TITLURI ŞI REFERATE DE LUCRĂRI COMPLEXE: 28
- CAP 3. PROPRIETATEA ŞI FORMELE EI 29
- OBIECTIVE: 29
- 3.1. OBIECTUL ŞI SUBIECTUL PROPRIETĂŢII 29
- 3.2. STRUCTURA RAPORTULUI ECONOMIC DE PROPRIETATE. 31
- 3.3. PLURALISMUL FORMELOR DE PROPRIETATE. 32
- TESTE GRILĂ 34
- TITLURI ŞI REFERATE DE LUCRĂRI COMPLEXE: 35
- CAP 4. ECONOMIA NATURALĂ ŞI ECONOMIA DE SCHIMB 37
- OBIECTIVE: 37
- 4.1. GENEZA ECONOMIEI CONCURENŢIALE DE SCHIMB 37
- 4.2. ECONOMIA DE SCHIMB 39
- 4.3. PIAŢA - REALITATE COMPLEXĂ ŞI DINAMICĂ 41
- TESTE GRILĂ: 45
- TITLURI ŞI REFERATE DE LUCRĂRI COMPLEXE: 47
- CAP. 5. CEREREA ŞI OFERTA 48
- OBIECTIVE: 48
- 5.1. LEGEA CERERII 48
- 5.2. ELASTICITATEA CERERII 50
- 5.3. LEGEA OFERTEI 52
- 5.4. ELASTICITATEA OFERTEI 54
- TESTE GRILĂ 55
- TITLURI ŞI REFERATE DE LUCRĂRI COMPLEXE: 57
- CAP 6 CONCURENŢA ŞI FORMELE EI 58
- OBIECTIVE: 58
- 6.1. CONCURENŢA 58
- 6.2.TIPURI DE PIEŢE CONCURENŢIALE 59
- 6.2.1. Piaţa cu concurenţa perfectă sau pură 59
- 6.2.2. Piaţa cu concurenţă imperfectă 60
- TESTE GRILĂ 66
- TITLURI ŞI REFERATE DE LUCRĂRI COMPLEXE: 68
- CAP. 7 BANII ÎN ECONOMIA DE PIAŢĂ 69
- OBIECTIVE: 69
- 7.1. NATURA ŞI GENEZA BANILOR 69
- 7.2. ROLUL ŞI FUNCŢIILE BANILOR. 71
- TESTE GRILĂ 74
- TITLURI ŞI REFERATE DE LUCRĂRI COMPLEXE: 76
- CAP 8 PREŢURILE ŞI MECANISMELE PIEŢEI 77
- OBIECTIVE: 77
- 8.1. CONŢINUTUL ŞI FUNCŢIILE PREŢURILOR 77
- 8.2. FUNCŢIILE PREŢURILOR 79
- 8.3. MECANISMUL FORMĂRII PREŢURILOR. TIPURI DE PREŢURI. 80
- 8.4. POLITICI DE PREŢURI. 81
- TESTE GRILĂ 84
- TITLURI ŞI REFERATE DE LUCRĂRI COMPLEXE: 85
- CAP 9. ÎNTREPRINDEREA ŞI ÎNTREPRINZĂTORUL 86
- OBIECTIVE: 86
- 9.1. ÎNTREPRINDEREA - UNITATEA ECONOMICĂ DE BAZĂ 86
- 9.2. TIPURI PRINCIPALE DE ORGANIZARE A AFACERILOR 88
- 9.3. ÎNTREPRINZĂTORUL ÎN ECONOMIA MODERNĂ DE PIAŢĂ 91
- TESTE GRILĂ 94
- TITLURI ŞI REFERATE DE LUCRĂRI COMPLEXE: 96
- CAP 10. COSTURILE DE PRODUCŢIE 97
- OBIECTIVE: 97
- 10.1. COSTUL ROL, FUNCŢII. TIPOLOGIA COSTURILOR 97
- 10.2. MĂRIMEA, STRUCTURA ŞI DINAMICA COSTULUI 100
- 10.3. PROBLEMA MINIMIZĂRII COSTULUI. PRAGUL RENTABILITĂŢII ŞI OPTIMUL PRODUCĂTORULUI 102
- TESTE GRILĂ 104
- TITLURI ŞI REFERATE DE LUCRĂRI COMPLEXE: 107
- CAP 11. SALARIUL – VENIT FUNDAMENTAL 108
- OBIECTIVE: 108
- 11.1. GENEZA NOŢIUNII DE SALARIUL 108
- 11.2. MĂRIMEA ŞI DINAMICA SALARIULUI 112
- 11.3. FORMELE DE SALARIZARE 114
- TESTE GRILĂ 117
- TITLURI DE REFERATE ŞI LUCRĂRI COMPLEXE: 118
- CAP. 12. DOBÂNDA ŞI RATA DOBÂNZII 119
- OBIECTIVE: 119
- 12.1. TEORII CU PRIVIRE LA DOBÂNDĂ 119
- 12.2. FORMELE DOBÂNZII 120
- TESTE GRILĂ 124
- TITLURI DE REFERATE ŞI LUCRĂRI COMPLEXE: 125
- CAP. 13. PROFITUL 126
- OBIECTIVE: 126
- 13.1. CONTROVERSE TEORETICE PRIVIND SUBSTANŢA PROFITULUI 126
- 13.2. PROFITUL ECONOMIC ŞI SURSELE LUI 129
- 13.3. REPARTIŢIA PROFITULUI 132
- TESTE GRILĂ 134
- DICŢIONAR 138
- BIBLIOGRAFIE: 141
- RĂSPUNSURI TESTE: 144
Extras din curs
Introducere
Trecerea la economia de piaţă presupune elaborarea unei teorii microeconomice adecvate, care să abordeze comportamentul firmei în condiţiile mediului economic concurenţial.
Noua teorie economică a firmei, se bazează pe studiul aprofundat al cererii şi al ofertei, al comportamentului consumatorului, al adaptării producţiei la cerinţele pieţei.
Fundamentele teoretico-metodologice şi aplicative însuşite la disciplina Economie reprezintă premise ale unei pregătiri superioare a studenţilor prin celelalte discipline economice din planurile de învăţământ ale facultăţilor. Numai în acest fel, se asigură formarea unor economişti cu profil larg, cu o gândire creativ-prospectivă, capabili să se încadreze cu profesionalism la locurile de muncă şi să contribuie la soluţionarea problemelor economice.
Microeconomia, analizează acele principii şi reguli pe baza cărora se poate ameliora relaţia dintre nevoi şi resurse, dintre resursele economice limitate, rare, tot mai costisitoare şi greu de procurat, pe de o parte, şi nevoile umane nelimitate, în continuă diversificare şi rafinare, pe de altă parte. Economia are drept obiectiv tratarea conceptelor de bază şi a regularităţilor ce definesc activităţile economice contemporane, privite prin prisma comportamentelor individuale ale participanţilor. În acest context, se acordă atenţia necesară înţelegerii oportunităţilor de care pot beneficia unităţile economice individuale, precum şi restricţiile cu care acestea se confruntă.
Lucrarea este structurată în 13 capitole, care tratează probelmatica de bază a microeconomiei: analiza pieţei, a cererii şi a ofertei, factorii care influenţează nivelul cererii şi al ofertei, precum şi echilibrarea lor, elasticitatea cererii, comportamentul consumatorului, teoria aplicată a producţiei, piaţa factorilor de producţie, precum şi venituri ale factorilor de producţie.
Lucrarea de faţă este concepută ca un material menit să orienteze pe studenţi în procesul de aprofundare a cunoştinţelor teoretice şi practice şi cuprinde:
Obiective: rolul lor este să ghideze spre ceea ce este esenţial şi asigura firul logic şi cronologic în derularea activităţii economice, permiţând însuşirea cunoştinţelor de la simplu la complex.
Teste grilă şi probleme: au funcţia principală de a solicita gândirea şi perspicacitatea studentului; unele teste grilă sunt concepute ca instrumente de sistematizare a problemelor, altele sunt menite să iniţieze şi să obişnuiască studenţii cu calculul economic.
Titluri de referate şi de lucrări complexe: studenţii sunt orientaţi, prin formularea titlurilor respective, să cerceteze problemele teoretice fundamentale cuprinse în manual; unele titluri pot face obiectul referatelor la cercurile ştiinţifice studenţeşti sau pot fi adoptate ca subiecte orientative pentru lucrările de licenţă.
Cap 1. Economie – microeconomie – legi si principii economice
Obiective:
• formarea şi dezvoltarea economiei
• microeconomia – ca ramură a ştiinţei economice
• legi economice fundamentale
• principii şi legităţi economice
• metodele de studiu ale economiei
1.1 Formarea şi dezvoltarea economiei
Noţiunea de economie şi apoi de Economie Politică îşi are originea în gândirea lui Aristotel şi a fost generalizată în lucrări de specialitate, pornind de la termenii greceşti: oikos = casă, gospodărie; nomos = normă, lege; polis = cetate, stat; logos = ştiinţă. De aici, Economia Politică este ştiinţa care se ocupă de legile şi acţiunile pentru gospodărirea casei, cetăţii, societăţii. În anul 1615 Antoine de Montchrestien foloseşte pentru prima dată în denumirea de Economie Politică în “Traite d’economie politique” – o carte despre finanţele publice, despre normele de gospodărire a satului, scrisă pentru suveranul de atunci al Franţei Louis al XIII-lea (cel drept), tatăl lui Louis al XIV-lea.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Microeconomie.doc