Microeconomie

MICROECONOMIE

ECONOMIA - FORMĂ PRINCIPALĂ A ACŢIUNII UMANE

1. Problema principală a economiei: resurse limitate, nevoi nelimitate

1.1. Trebuinţele şi interesele economice

Problema resurselor limitate şi a nevoilor nelimitate se manifestă cu intensităţi diferite la mai mult de 6 bilioane oameni din lume.

Nevoile umane = acele preferinţe, dorinţe, aşteptări ale oamenilor de a avea, de a crede şi de a-şi însuşi bunuri, toate acestea fiind condiţionate şi devenind efective în funcţie de nivelul de dezvoltare economico-socială şi de nivelul de dezvoltare al individului.

Nevoile se manifestă ca un sistem integrat de cerinţe caracterizat prin dinamism în funcţie de locul şi rolul pe care îl ocupă acestea în viaţa socială a individului.

Nevoile (trebuinţele) economice sunt o componentă esenţială a nevoilor umane.

CLASIFICĂRI ALE TREBUINŢELOR

Totalitatea intereselor economice formează sistemul de interese.

Clasificare a intereselor economice:

In funcţie de subiecţii la care ne referim, avem:

interese individuale (personale, particulare, private), ce se manifestă la nivelul fiecărui individ în funcţie de trebuinţele personale pe care le au în viaţă şi/sau în activitatea ce o desfăşoară;

interese de grup ce exprimă mobiluri comune generate de satisfacerea trebuinţelor la nivelul unui sociogrup (familie, firmă, organizaţii cu caracter local etc.);

interese generale (naţionale, statale, societale), determinate de mobiluri comune ale vieţii oamenilor, a activităţii desfăşurate de aceştia, rezultate din convieţuirea şi cooperarea în cadrul aceluiaşi teritoriu sau din integrarea comună a activităţilor (de exemplu Uniunea Europeană)

Din punctul de vedere al rolului îndeplinit în viaţa economică, se disting:

interese economice fundamentale;

interese economice nefundamentale (derivate) secundare, terţiare etc.

Sub aspectul duratei manifestării lor în timp, interesele economice pot fi grupate în:

interese permanente;

interese periodice;

interese rare.

In raport cu natura trebuinţelor pe care le exprimă, interesele pot fi:

interese economice;

interese sociale;

interese culturale;

interese politice;

interese religioase etc.

După intensitatea trebuinţelor ce se manifestă în timp, interesele pot fi: interese mediate (curente), interese pe termen scurt, mijlociu şi pe termen lung sau de perspectivă.

După spaţiul de manifestare a trebuinţelor, deosebim: interese locale, interese regionale, interese naţionale, interese internaţionale, interese mondiale, la scara întregii planete.

Majoritatea problemelor ştiinţei economice apar dintr-o realitate fundamentală a pieţei: producţia este insuficient pentru a satisface toate nevoile, dorinţele membrilor acelei naţiuni. Întrucât resursele sunt limitate este necesar să se aleagă între utilizările alternative în care acestea pot fi folosite.

1.2. Resursele economice. Factorii de producţie.

Resursele economice sunt intrări, sau factori de producţie, utilizate pentru producerea bunurilor şi serviciilor necesare oamenilor.

Resursele unei societăţi nu constau doar din darurile naturii ci şi din capacitatea umană, fizică şi intelectuală, din toate instrumentele produse de mâna omului pentru a înlesni producţia cum ar fi uneltele, maşinile şi construcţiile.