Microeconomie - Continuare

Studierea comportamentului consumatorului prin intermediul abordårii ordinale a utilitå¡ii cu ajutorul curbelor de indiferen¡å ne permite ca, în cadrul acestui capitol, så deducem cele douå "legi de mi¿care a cererii: cererea pentru un bun "normal" este func¡ie descrescåtoare de pre¡ul såu ¿i o func¡ie crescåtoare de venit. Pentru a måsura intensitatea rela¡iei care se stabile¿te între cerere, pe de o parte, ¿i pre¡uri sau venituri, pe de altå parte, vom utiliza conceptul de elasticitate: elasticitatea pre¡, directå ¿i încruci¿atå, ¿i elasticitatea venit. ¥n func¡ie de valorile pe care le iau aceste elasticitå¡i vom putea clasifica bunurile în mai multe categorii.

4.1. Cererea ¿i pre¡urile

Rela¡ia dintre cantitatea cerutå de un consumator dintr un anumit bun ¿i nivelul pre¡ului såu este exprimatå de func¡ia cererii în raport de pre¡.

4.1.1. Func¡ia de cerere

4.1.1.1. Construc¡ia curbei cererii individuale

Curba cererii individuale pentru un anumit bun aratå cum evolueazå cererea unui individ pentru acel bun atunci când pre¡ul acestuia variazå. Pentru a o construi, putem folosi exemplul luat pentru analiza echilibrului consumatorului, reprezentat grafic în fig. 3.10. Dacå vom înlocui în aceastå figurå, pe ordonatå, cantitå¡ile din bunul Y cu diferitele niveluri de pre¡, Px, ale bunului X, iar pe absciså vom låsa cantitå¡ile din bunul X, vom ob¡ine în fig. 4.1. o curbå care descrie modul cum se modificå cererea unui individ pentru bunul X atunci când variazå pre¡ul acestui bun, adicå reprezentarea graficå a func¡iei X = f(Px). Astfel, pentru Px = 10 u.m., cererea individului pentru bunul X corespunzåtoare punctului de echilibru E1, este de 2 unitå¡i, ceea ce reprezintå coordonatele punctului A(2,10). Când Px scade la 4 u.m., cererea individului pentru bunul X, corespunzåtoare punctului de echilibru E2, se måre¿te la 5 unitå¡i. Astfel avem coordonatele punctului B(4,5). Iar când Px scade la 2, cererea individului pentru bunul X, corespunzåtoare punctului de echilibru E3, se ridicå la 10, ceea ce se înseamnå cå punctul C are coordonatele 10 ¿i 2. Punctele A, B ¿i C ne orienteazå doar în trasarea curbei cererii. Cu numai trei puncte, aceastå curbå nu poate fi decât aproximativå. Ne ar fi trebuit un numår foarte mare de puncte de echilibru pentru a ob¡ine o imagine relativ fiabilå a evolu¡iei cererii la varia¡ia pre¡ului.

Curba cererii descrie prima lege a cererii: cererea unui bun este func¡ie descrescåtoare de pre¡ul såu. Desigur cå acest rezultat nu este valabil decât în condi¡iile "caeteris paribus", adicå dacå toate celelalte elemente - ¿i în special pre¡ul altor bunuri, venitul consumatorului, climatul economic ¿i social politic nu variazå.

4.1.1.2. Ecua¡ia unei func¡ii de cerere liniare ¿i interpretarea ei

Pentru simplificarea calculelor, så presupunem cå o reprezentare corectå a ansamblului curbei cererii ar fi ob¡inutå doar prin unirea punctelor A(2,10) ¿i C(10,2). Aceasta ar însemna cå dependen¡a cantitå¡ii cerute fa¡å de pre¡ este liniarå, curba cererii prezentându se sub forma unei drepte, ca în fig. 4.2.

Dupå cum s a aråtat ¿i mai sus, la constrângerea bugetarå, ecua¡ia unei drepte este de forma y = ax + b, unde "a" måsoarå panta dreptei, iar "b" este o constantå (nivelul minim sau maxim - depinde de semnul lui "a" - al lui Y, independent de nivelul lui X). Prin analogie cu aceastå expresie generalå a ecua¡iei unei drepte, se poate scrie ecua¡ia cererii pentru un bun X sub forma:

(4.1.)