Microeconomie - Continuare II

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 70 în total
Cuvinte : 26418
Mărime: 1.04MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Liviu Maha
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, Iasi Suport curs Microeconomie

Extras din document

Dupå ce s au studiat comportamentul consumatorului ¿i cererea, comportamentul producåtorului, costurile ¿i oferta, ne propunem så vedem în continuare modul în care acestea interac¡ioneazå pe pia¡å, determinând pre¡urile ¿i cantitå¡ile la care se vor produce ¿i vinde bunurile.

Pia¡a unui bun poate fi definitå ca locul de întâlnire, la un moment dat, a dorin¡elor consumatorilor, exprimate prin cerere, ¿i a dorin¡elor producåtorilor, exprimate prin ofertå1.

Spre deosebire de sensul obi¿nuit, comun, al termenului de pia¡å, a¿a cum îl în¡elege de exemplu gospodina (care merge la pia¡å pentru a cumpåra o multitudine de bunuri necesare în gospodårie), aici ne vom referi la pia¡a unui anumit bun sau serviciu care fac parte din categoria bunurilor de consum sau a factorilor de produc¡ie: pia¡a grâului, pia¡a automobilelor, pia¡a cårbunelui, pia¡a muncii etc.

¥n plus, chiar dacå în defini¡ie pia¡a este "loc de întâlnire", nu trebuie så interpretåm acest fapt în sensul unei prezen¡e fizice a participan¡ilor purtåtori ai cererii ¿i ofertei. ¥ntâlnirea cererilor ¿i ofertelor lor se poate realiza în numeroase alte modalitå¡i, de exemplu prin ordine scrise, telex, telefon, fax etc.

A¿a cum s a amintit deja în capitolul 2, pie¡ele pot fi diferen¡iate dupå numeroase criterii. Aici vom lua în considerare numårul purtåtorilor cererii, respectiv, ofertei, accesul pe pia¡å al acestora (liber sau îngrådit) ¿i natura produselor. ¥n func¡ie de aceste elemente se poate måsura gradul de competi¡ie, care diferen¡iazå pie¡ele în urmåtoarele tipuri (vezi tabelul 6.1.).

Tabelul 6.1. Tipuri de pia¡å în func¡ie de gradul de competi¡ie

(concuren¡å) ¿i tråsåturile lor:

Tipul de pia¡å Numårul de participan¡i Accesul pe Natura

produselor

La cererea de pe pia¡å La oferta de pe pia¡å pia¡å

(Libertatea de intrare)

Concuren¡a perfectå Foarte mul¡i Foarte mul¡i Nelimitatå Omogene (nediferen¡iate)

Concuren¡a monopolistå Mul¡i sau câ¡iva Foarte mul¡i Nelimitatå Diferen¡iate

Oligopolul

Foarte mul¡i

Pu¡ini Limitatå pentru ofertan¡i Nediferen¡iate sau Diferen¡iate

Oligopsonul

Pu¡ini

Foarte mul¡i Limitatå pentru cumpåråtori Nediferen¡iate sau Diferen¡iate

Monopolul

Foarte mul¡i

Unul singur Restrânså sau complet blocatå pentru ofertan¡i

Unic

Monopsonul

Unul singur

Foarte mul¡i Restrânså sau complet blocatå pentru cumpåråtori

Unic

Dintre acestea, în capitolul de fa¡å ne vom ocupa de concuren¡a perfectå, numitå ¿i "concuren¡a purå ¿i perfectå"2.

6.1. Ipotezele modelului teoretic

al concuren¡ei perfecte

Modelul teoretic al concuren¡ei perfecte este conceput pe baza existen¡ei concomitente a cinci ipoteze:

a) Atomicitatea cererii ¿i ofertei, care presupune îndeplinirea a douå condi¡ii cumulative:

- existen¡a unui foarte mare numår de cumpåråtori ¿i vânzåtori ai unui aceluia¿i bun;

- nici unul dintre participan¡ii pe pia¡å nu trebuie så ofere sau så cearå din bunul respectiv o cantitate prin a cårei modificare så poatå determina o varia¡ie semnificativå a ofertei sau cererii globale. Aceastå condi¡ie este expresiv prezentatå de economistul francez François Perroux care aratå cå, în condi¡iile atomicitå¡ii pie¡ei, fiecare ofertå trebuie så fie ca o "picåturå de apå în oceanul ofertei", iar fiecare cerere ca o "picåturå de apå în oceanul cererii".

Deci, participan¡i pe pia¡å în numår mare, dar fiecare dintre ei având o dimensiune neglijabilå în raport cu întinderea pie¡ei.

b) Omogenitatea produsului, care înseamnå cå toate unitå¡ile dintr un anumit bun, indiferent de întreprinderea care le produce, sunt perfect identice, oricând substituibile unele cu altele. De aceea, neexistânt diferen¡ierea acestora, nu mai este necesarå publicitatea.

c) Intrarea/ie¿irea liberå într o/dintr o ramurå de activitate sau pe/de pe pia¡å, care presupune cå nu existå nici o barierå, de nici o naturå (tehnicå, financiarå sau juridicå) la påtrunderea sau påråsirea unei activitå¡i economice (desigur licite).

d) Transparen¡a perfectå a pie¡ei, care presupune cå to¡i participan¡ii pe pia¡å sunt perfect informa¡i în legåturå cu calitatea, natura produsului ¿i pre¡ul såu. Acesta din urmå nu poate fi decât unic, dacå avem în vedere ipoteza fundamentalå a ra¡ionalitå¡ii individului. Acesta, urmårind, de exemplu, în calitate de consumator, så ¿i maximizeze utilitatea, ¿tiind cå bunul este omogen, nu va accepta, dacå am presupune cå existå douå pre¡uri, så l plåteascå pe cel mai mare; astfel va fi practicat un pre¡ unic, cel mai mic.

e) Perfecta mobilitate a factorilor de produc¡ie, care presupune cå ace¿tia vor fi orienta¡i întotdeauna spre activitå¡ile unde vor fi utiliza¡i cel mai eficient. Orice întreprinzåtor gåse¿te pentru activitatea sa factorii de produc¡ie necesari, în orice moment ¿i în orice cantitate. Desigur, aceastå condi¡ie nu intrå în contradic¡ie cu caracterul epuizabil, relativ limitat al resurselor, deoarece am presupus cå fiecare agent economic are o dimensiune prea micå în raport cu ansamblul economiei.

Preview document

Microeconomie - Continuare II - Pagina 1
Microeconomie - Continuare II - Pagina 2
Microeconomie - Continuare II - Pagina 3
Microeconomie - Continuare II - Pagina 4
Microeconomie - Continuare II - Pagina 5
Microeconomie - Continuare II - Pagina 6
Microeconomie - Continuare II - Pagina 7
Microeconomie - Continuare II - Pagina 8
Microeconomie - Continuare II - Pagina 9
Microeconomie - Continuare II - Pagina 10
Microeconomie - Continuare II - Pagina 11
Microeconomie - Continuare II - Pagina 12
Microeconomie - Continuare II - Pagina 13
Microeconomie - Continuare II - Pagina 14
Microeconomie - Continuare II - Pagina 15
Microeconomie - Continuare II - Pagina 16
Microeconomie - Continuare II - Pagina 17
Microeconomie - Continuare II - Pagina 18
Microeconomie - Continuare II - Pagina 19
Microeconomie - Continuare II - Pagina 20
Microeconomie - Continuare II - Pagina 21
Microeconomie - Continuare II - Pagina 22
Microeconomie - Continuare II - Pagina 23
Microeconomie - Continuare II - Pagina 24
Microeconomie - Continuare II - Pagina 25
Microeconomie - Continuare II - Pagina 26
Microeconomie - Continuare II - Pagina 27
Microeconomie - Continuare II - Pagina 28
Microeconomie - Continuare II - Pagina 29
Microeconomie - Continuare II - Pagina 30
Microeconomie - Continuare II - Pagina 31
Microeconomie - Continuare II - Pagina 32
Microeconomie - Continuare II - Pagina 33
Microeconomie - Continuare II - Pagina 34
Microeconomie - Continuare II - Pagina 35
Microeconomie - Continuare II - Pagina 36
Microeconomie - Continuare II - Pagina 37
Microeconomie - Continuare II - Pagina 38
Microeconomie - Continuare II - Pagina 39
Microeconomie - Continuare II - Pagina 40
Microeconomie - Continuare II - Pagina 41
Microeconomie - Continuare II - Pagina 42
Microeconomie - Continuare II - Pagina 43
Microeconomie - Continuare II - Pagina 44
Microeconomie - Continuare II - Pagina 45
Microeconomie - Continuare II - Pagina 46
Microeconomie - Continuare II - Pagina 47
Microeconomie - Continuare II - Pagina 48
Microeconomie - Continuare II - Pagina 49
Microeconomie - Continuare II - Pagina 50
Microeconomie - Continuare II - Pagina 51
Microeconomie - Continuare II - Pagina 52
Microeconomie - Continuare II - Pagina 53
Microeconomie - Continuare II - Pagina 54
Microeconomie - Continuare II - Pagina 55
Microeconomie - Continuare II - Pagina 56
Microeconomie - Continuare II - Pagina 57
Microeconomie - Continuare II - Pagina 58
Microeconomie - Continuare II - Pagina 59
Microeconomie - Continuare II - Pagina 60
Microeconomie - Continuare II - Pagina 61
Microeconomie - Continuare II - Pagina 62
Microeconomie - Continuare II - Pagina 63
Microeconomie - Continuare II - Pagina 64
Microeconomie - Continuare II - Pagina 65
Microeconomie - Continuare II - Pagina 66
Microeconomie - Continuare II - Pagina 67
Microeconomie - Continuare II - Pagina 68

Conținut arhivă zip

  • Microeconomie - Continuare II.doc

Alții au mai descărcat și

Diversificarea Produselor Heidi Chocolate

Capitolul I : Prezentare generala “Heidi Chocolate SA” 1.1.Prezentarea generala a firmei Heidi Chocolaet SA a fost fondata in anul 1994 de catre...

Microeconomie

MICROECONOMIA Definitie: Microeconomia consta in procesele, fatele, actele si comportamentele participantilor individuali la activitatea...

Costul de Productie

Costul de productie reprezinta totalitatea cheltuielilor corespunzatoare consumului factorilor de productie, care se efectueaza pentru producerea...

Microeconomie

LOCUL MICROECONOMIEI ÎN CADRUL STIINTEI ECONOMICE ACTUALE 1.1. ECONOMIA CA STIINTA Stiinta economica acorda o mare importanta banilor. Banii...

Microeconomie

Cap 1. Economie – microeconomie – legi si principii economice Obiective: - formarea şi dezvoltarea economiei - microeconomia – ca ramură a...

Microeconomie

Comportamentul economic al cosumatorului •Ipoteza: consumatorul urmăreşte, cu venitul pe care îl are, să consume cât mai mult şi cât mai bine....

Microeconomie - Suport de curs și seminar

ORGANIZAREA SEMINARIILOR DE MICROECONOMIE 14 seminarii ce vor fi structurat în 3 părți: a. O scurtă recapitulare a conceptelor predate la curs...

Microeconomie

Cap. 1. OBIECTUL SI METODA ECONOMIEI POLITICE 1.1. Obiectul de studiu al Economiei politice 1.2. Metoda Economiei politice 1.3. Caracterul...

Te-ar putea interesa și

Microeconomie

Capitolul 1. MICROECONOMIA-ŞTIINŢĂ ECONOMICĂ 1.1. MICROECONOMIA IN CONTEXTUL MACROECONOMIC GENERAL Economia unei ţări, în structura sa reală,...

Recenzie Microeconomia Muncii

În lucrarea „Microeconomia Muncii”, autorul W. M. Mendelsohn îşi propune să analizeze derularea acţiunilor muncitorului la locul e muncă, cu...

Economie Politica - Tutorat 1

TUTORAT 1 1.Economia politică- ştiinţă teoretică 1.1.Formarea şi evoluţia economiei ca ştiinţă Economia, ca ştiinţă, s- a conturat relativ...

Previziune și Orientare în Activitatea Economică

1.1 Previziunea ca ştiinţă. Aspecte conceptuale În orice firmă există preocuparea permanentă pentru a anticipa mersul evenimentelor economice,...

Initierea in Afaceri

CAPITOLUL I. AFACEREA ŞI ROLUL EI ÎN ECONOMIA DE PIAŢĂ 1.1. SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORICUL AFACERILOR ŞI DEFINIREA NOŢIUNII DE AFACERE Originea...

Microeconomie - tematică licență

I. Cunoştinţe generale M I C R O E C O N O M I E Utilitatea bunurilor economice; utilitate tehnică, utilitate economică şi utilitate socială...

Initierea si Administrarea Micilor Afaceri

INTRODUCERE Initierea si derularea unei afaceri presupune un risc considerabil si un efort sustinut pentru a învinge inertia împotriva noului....

Microeconomie - Continuare

Studierea comportamentului consumatorului prin intermediul abordårii ordinale a utilitå¡ii cu ajutorul curbelor de indiferen¡å ne permite ca, în...

Ai nevoie de altceva?