Microeconomie Continuare III

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 47 în total
Cuvinte : 18621
Mărime: 474.36KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Liviu Maha
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, Iasi Suport curs 10

Extras din document

10.1. Considera¡ii generale

Ceea ce posedå fiecare membru al unei societå¡i este rezultanta unei multitudini de factori, endogeni sau exogeni respectivei persoane. Cel mai adesea, punem dimensiunea veniturilor ¿i avu¡iei fiecåruia pe seama muncii, a cantitå¡ii ¿i calitå¡ii ei. ¥n acela¿i sens vorbim de creativitate, inventivitate, inteligen¡å, talent, inspira¡ie, intui¡ie etc. Nu existå înså , din nefericire, o scarå unanim recunoscutå ¿i operabilå a acestor valori, func¡ie de care fiecare så ocupe în ierarhia veniturilor locul ce i se cuvine. ªansa sau hazardul pot la fel de bine opera ¿i fasona statutul social. Poate fi vorba de ¿an¿a de a te fi nåscut într o societate liberå sau într una totalitarå. ¥n prima, interferen¡a tuturor factorilor aminti¡i, manifestå prin ac¡iunea for¡elor concuren¡iale ale cererii ¿i ofertei, îl a¿eazå pe fiecare acolo unde i locul. ªi aceasta, printr un permanent proces de selec¡ie, reconsiderare ¿i dinamicå a valorilor. Altfel spus, pia¡a stratificå ¿i împarte societatea în boga¡i ¿i såraci. Dar nu odatå pentru totdeauna. Bascularea de la simplu måturåtor de stradå la om de afaceri prosper, ¿i invers, este posibilå. ¥n cea de-a doua, omogenizarea socialå impuså transformå societatea într o "pastå". Nåscu¡i egali, indivizii trebuie så råmânå egali. Iar ce înseamnå egalitate e un lucru stabilit nu de oameni ci de conducåtorul lor absolut. Peste tot unde s a aplicat, experimentul egalitå¡ii dictate a clacat lamentabil. Egalitatea s a dovedit a fi în mizerie. Poate fi, apoi, vorba de ¿ansa de a fi nåscut într o familie prosperå care te poate ajuta la demararea unei afaceri. Sau, de ce nu, tot ¿ansa este ¿i privilegiul de a te na¿te într o ¡arå dotatå generos cu factori de produc¡ie ¿i, deci, cu garan¡ia de a primi o parte cât mai mare din venitul na¡ional creat prin folosirea acestora.

Modul în care interfereazå ace¿ti factori asupra dimensiunii venitului na¡ional dar ¿i a veniturilor personale ¡ine atât de limbajul curent cât ¿i de cel ¿tiin¡ific. Este o preocupare cotidianå fireascå în a te întreba dacå un siderurgist este mai inteligent sau mai competent decât un profesor din moment ce este plåtit mai bine decât acesta din urmå sau o coafezå este mai utilå ¿i participå într o propor¡ie mai mare la crearea venitului na¡ional decât un medic în måsura în care ¿i pentru ea distribu¡ia este mai generoaså. Råspunsuri de genul: "fiecare cu norocul lui" sau, "fiecare prime¿te ce i se cuvine" sau, "åsta e sistemul" etc., de¿i au în vedere elemente ra¡ionale ca munca, abilitatea, valoarea etc. par a semåna îndoialå ¿i a trimite la superficialitate.

¥ncercarea de obiectivare a unor astfel de råspunsuri vine dinspre teoria distribu¡iei. Ea se ocupå de analiza felului în care veniturile ¿i avu¡ia unei societå¡i se repartizeazå între membrii ei, de modul in care societatea se stratificå ¿i de influen¡a statului asupra acestui proces.

Distribu¡ia a fost ¿i a råmas un viu ¿i controversat subiect pentru Economia politicå. Natura ei, intrinsec conflictualå, tenta natural normativå a subiectului etc. explicå a¿ezarea temei la confluen¡a unor vii dispute teoretice. Ceea ce consideråm cå meritå re¡inut din toate acestea se reduce, esen¡ialmente, la urmåtoarele aspecte:

1. Natura teoriei distribu¡iei se deduce din natura teoriei valorii pe care se sprijinå.

Este ¿tiut cå nu se distribuie decât ceea ce se creazå. Iar ceea ce se creazå, venitul na¡ional, are o valoare. Dimensiunea acestei valori s a determinat pe calea unor metodologii diferite.

Astfel, clasicii economiei politice au fost adep¡ii teoriei obiective a valorii bazatå pe muncå. Potrivit opiniei lor, dimensiunea venitului na¡ional, ca ¿i a bunurilor care îl compun, reprezinta un dat strict determinat de cantitatea de muncå consumatå pentru a le produce. La reparti¡ia acestui "cozonac social", necontractabil ¿i nedilatabil, participå proprietarii factorilor de produc¡ie: muncitorii, capitali¿tii ¿i proprietarii funciari. Partea ce revine fiecårei clase sociale, salariul pentru muncå, profitul pentru capital ¿i renta pentru påmânt, reprezintå un procent dintr un intreg determinat. Altfel spus, salariul nu poate cre¿te decât dacå profitul scade, ¿i invers. De aici, conflictul permanent explicat prin acest joc cu sumå nulå ¿i exploatat de Marx pentru a face din lupta dintre clase, în mod absurd, izvorul progresului social.

¥n replicå, la neoclasici teoria subiectivå a valorii ¿i cea a distribu¡iei fac corp comun. Aici, ceea ce reprezintå cost pentru întreprinzåtor este, în acela¿i timp, venit pentru de¡inåtorul de factori de produc¡ie. A determina elementele componente ale costului real, echivaleazå, a¿adar, cu a calcula partea ce revine fiecårui factor: salar pentru muncå, rentå pentru påmânt, profit pentru "organizare" ¿i dobândå pentru capital. Deosebirea fa¡å de clasici este evidentå. Dacå la primii (inclusiv Marx, exclusiv Say) valoarea repartizabilå este un dat, la neoclasici dimensiunea venitului na¡ional este relativå. Pia¡a, cu liberå concuren¡å, îi poate ajuta pe to¡i så cå¿tige ¿i chiar så ¿i maximizeze satisfac¡iile. Teren pentru conflict nu existå. Dacå mai adåugåm cå la neoclasici coresponden¡a în plan social a structurii factorilor este relativizatå, dându-se impresia cå factorii în¿i¿i participå la distribu¡ia bogå¡iei, putem afirma cå sub raport ideologic, normativ, aceastå teorie este total neutrå.

2. Distribu¡ia veniturilor este, de fapt, un proces secven¡ial în care distribuirilor le succed redistribuiri

Pentru facilitarea în¡elegerii lucrurilor, teoria economicå porne¿te de la premisa existen¡ei a douå mari faze ale procesului: distribu¡ia primarå ¿i distribu¡ia secundarå sau redistribuirea. La prima, participå cei care în mod nemijlocit i-au parte la crearea venitului na¡ional: personalul muncitor direct productiv, firmele ¿i statul în calitatea sa de organizator general al vie¡ii economice. Veniturile formate pe aceastå cale, respectiv salarii, profit, impozite ¿i taxe sunt numite primare. Dar procesul nu se opre¿te aici. Reparti¡ia primarå nu asigurå venituri pentru to¡i membrii societå¡ii. O bunå parte a acestora, îndeosebi cei din sfera serviciilor, råmân în afara procesului. ¥n plus, nevoile suplimentare de fonduri la bugetul de stat explicå necesitatea redistribuirii venitului na¡ional, proces prin care, o parte a veniturilor primare se reîmpart în vederea formårii veniturilor celor ocupa¡i în sfera neproductivå, a unitå¡ilor prestatoare de servicii, ca ¿i pentru completarea veniturilor statului. Pe aceastå cale se formeazå veniturile derivate.

Plata serviciilor ¿i politica de pre¡ reprezintå instrumente de prim ordin în redistribuirea veniturilor. Astfel, de¡inåtorii de venituri primare folosesc o parte a acestora pentru plata serviciilor de care beneficiazå, contribuind la formarea veniturilor prestatorilor de servicii. De asemenea, în måsura în care politica de pre¡ este duså de cåtre stat, acesta poate, în mod deliberat, include în pre¡ul unor bunuri, socotite de lux, o serie întreagå de impozite indirecte sau taxe pentru ca pe seama unor venituri astfel dobândite så procedeze la redistribuiri ¿i så sus¡inå politici cu caracter social.

Dar statul nu se implicå numai pe aceastå cale în redistribuirea veniturilor. El este, intr adevår, cel mai mare colector de venituri la buget prin intermediul sistemului fiscal. Pe seama impozitelor directe (pe salarii, pe profit, pe clådiri etc.) ¿i a contribu¡iei la asigurårile sociale dar ¿i pe calea impozitelor ¿i taxelor indirecte (accize, taxa pe valoarea adåugatå etc.) statul î¿i formeazå principalele surse de venit. ¥n acela¿i timp, administra¡iile centrale ¿i locale reprezintå pentru to¡i cei angaja¡i aici, ¿i nu sunt pu¡ini, principale surså de venit. ¥n sectorul de stat (avem în vedere unitåtile economice, cele cu profil militar, strategic etc). lucreazå între 20% ¿i 30% din for¡a de muncå. Tot pe aceea¿i linie, a statului "generator" de venituri amintim plåtile pe care el le face detinåtorilor de obliga¡iuni de stat ¿i altor creditori politici.

Rolul statului, ca principal redistribuitor, nu se opre¿te la a preleva venituri la bugetul såu. Dimpotrivå, veniturile astfel realizate sunt supuse operatiunilor de transferuri bugetare. Principala lor componentå o reprezintå asigurårile sociale. Urmeazå, apoi, sistemul de ajutoare pentru invalizi, veterani de råzboi etc., sistemul de subven¡ii pentru agriculturå, promovarea unor noi tehnologii

Preview document

Microeconomie Continuare III - Pagina 1
Microeconomie Continuare III - Pagina 2
Microeconomie Continuare III - Pagina 3
Microeconomie Continuare III - Pagina 4
Microeconomie Continuare III - Pagina 5
Microeconomie Continuare III - Pagina 6
Microeconomie Continuare III - Pagina 7
Microeconomie Continuare III - Pagina 8
Microeconomie Continuare III - Pagina 9
Microeconomie Continuare III - Pagina 10
Microeconomie Continuare III - Pagina 11
Microeconomie Continuare III - Pagina 12
Microeconomie Continuare III - Pagina 13
Microeconomie Continuare III - Pagina 14
Microeconomie Continuare III - Pagina 15
Microeconomie Continuare III - Pagina 16
Microeconomie Continuare III - Pagina 17
Microeconomie Continuare III - Pagina 18
Microeconomie Continuare III - Pagina 19
Microeconomie Continuare III - Pagina 20
Microeconomie Continuare III - Pagina 21
Microeconomie Continuare III - Pagina 22
Microeconomie Continuare III - Pagina 23
Microeconomie Continuare III - Pagina 24
Microeconomie Continuare III - Pagina 25
Microeconomie Continuare III - Pagina 26
Microeconomie Continuare III - Pagina 27
Microeconomie Continuare III - Pagina 28
Microeconomie Continuare III - Pagina 29
Microeconomie Continuare III - Pagina 30
Microeconomie Continuare III - Pagina 31
Microeconomie Continuare III - Pagina 32
Microeconomie Continuare III - Pagina 33
Microeconomie Continuare III - Pagina 34
Microeconomie Continuare III - Pagina 35
Microeconomie Continuare III - Pagina 36
Microeconomie Continuare III - Pagina 37
Microeconomie Continuare III - Pagina 38
Microeconomie Continuare III - Pagina 39
Microeconomie Continuare III - Pagina 40
Microeconomie Continuare III - Pagina 41
Microeconomie Continuare III - Pagina 42
Microeconomie Continuare III - Pagina 43
Microeconomie Continuare III - Pagina 44
Microeconomie Continuare III - Pagina 45
Microeconomie Continuare III - Pagina 46

Conținut arhivă zip

  • Microeconomie Continuare III.doc

Alții au mai descărcat și

Diversificarea Produselor Heidi Chocolate

Capitolul I : Prezentare generala “Heidi Chocolate SA” 1.1.Prezentarea generala a firmei Heidi Chocolaet SA a fost fondata in anul 1994 de catre...

Microeconomie

MICROECONOMIA Definitie: Microeconomia consta in procesele, fatele, actele si comportamentele participantilor individuali la activitatea...

Costul de Productie

Costul de productie reprezinta totalitatea cheltuielilor corespunzatoare consumului factorilor de productie, care se efectueaza pentru producerea...

Piata Financiara si Pretul Pamantului in Romania

1. Concepte 1.1. Natura si formarea rentei Caracterul limitat al resurselor naturale face ca renta, venit fundamental cu o pondere în scădere, să...

Renta

1.1 Conceptul de rentă. Natura rentei. Teorii cuprinse la rentă. Renta continuă să prezinte o mare importanţă practică şi un deosebit interes...

Renta

FORMAREA SI INSUSIREA RENTEI Renta reprezinta venitul obtinut cu regularitate de proprietarul unui factor de productie, fara a presta o activitate...

Microeconomie

LOCUL MICROECONOMIEI ÎN CADRUL STIINTEI ECONOMICE ACTUALE 1.1. ECONOMIA CA STIINTA Stiinta economica acorda o mare importanta banilor. Banii...

Microeconomie

Cap 1. Economie – microeconomie – legi si principii economice Obiective: - formarea şi dezvoltarea economiei - microeconomia – ca ramură a...

Te-ar putea interesa și

Perfecționarea managementului la SC Griro SA prin motivația personalului și în muncă

Introducere Realizarea obiectivelor organizaţiei este imposibilă în absenţa participării oamenilor. Răspunsul la întrebarea "Ce îi determină pe...

Integrare Monetaro-Europeana

Economia mondiala contemporana a cunoscut în ultimele decenii o evolutie complexa, deseori contradictorie: pe de o parte, o internationalizare a...

Econometrie si Previziune Economica

Lectia 1. ECONOMETRIA – RAMURA A ECONOMIEI Obiectivele lectiei - Insusirea caracteristicilor specifice econometriei - Intelegerea modelului...

Tranzacții Comerciale Internaționale

II. Conditionãri si cunostinte prerechizite Disciplina Tranzactii economice internationale asigurã informarea si pregãtirii studentilor de la...

Introducere în Economie

LECTIE INTRODUCTIVA. OBIECTUL ECONOMIEI. ECONOMIA, ACTIVITATE, STIINTA SI POLITICA 1. Economia si functia economica 2. Economia, activitate,...

Ai nevoie de altceva?