Cuprins
- Unitatea de învățare 1
- ACTIVITATEA ECONOMICĂ ȘI ȘTIINȚA ECONOMICĂ ...7
- Aplicații .9
- Răspunsuri 11
- Unitatea de învățare 2
- ECONOMIA DE PIAȚĂ ȘI TRANZIȚIA .12
- 2.1. Tranziția la economia de piață în Europa Centrală și de Est 14
- 2.2. Tranziția României la economia de piață . ...17
- 2.2.1. Obiectivele generale și reforma economic 18
- 2.2.2. Factori de influență a ritmului de dezvoltare a schimburilor
- comerciale . ... 16
- Aplicații . ...31
- Răspunsuri .32
- Unitatea de învățare 3
- STRUCTURA ȘI FUNCȚIONALITATEA ECONOMIEI DE PIAȚĂ ..33
- 3.1. Factorii de producție .33
- 3.2. Agenții economici - societățile comerciale ..37
- 3.3. Proprietatea și libertatea de acțiune a agenților economici ..39
- Aplicații ..39
- Răspunsuri .42
- Unitatea de învățare 4
- PIAȚA, CONCURENȚA ȘI PREȚUL ...43
- 4.1. Piața și concurența . ..43
- 4.2. Sistemul concurenței .44
- 4.3. Cerere, ofertă, preț ... . 45
- 4.4. Fixarea autoritară a prețului ...49
- Aplicații .53
- Răspunsuri 56
- Unitatea de învățare 5
- ANALIZA MICROECONOMICĂ A ECONOMIEI DE PIAȚĂ ..57
- 5.1. Teoria producției în economia de piață 57
- 5.2. Productivitatea factorilor de producție 58
- 5.3. Funcția de producție ..61
- 5.4. Tipuri de funcții de producție . ..63
- Aplicații ...63
- Răspunsuri .65
- Unitate de învățare 6
- COSTUL ȘI RENTABILITATEA .66
- 6.1. Tipologia costurilor . .66
- 6.2. Costul de producție și orientarea producătorului .68
- 6.3. Rentabilitatea întreprinderii .70
- Aplicații 71
- Răspunsuri ...74
- Unitatea de învățare 7
- OPȚIUNILE PRODUCĂTORULUI .76
- 7.1. Disponibilitățile bănești ale producătorului - dreapta bugetului 76
- 7.2. Maximizarea producției pentru un cost dat .. 78
- 7.3. Minimizarea costurilor pentru o producție dat .. ..79
- 7.4. Maximizarea profitului ..79
- 7.5. Comportamentul producătorului în condițiile concurenței pure și perfecte . ..83
- 7.6 Comportamentul producătorului în condițiile concurenței imperfecte ... .84
- Aplicații ...87
- Răspunsuri ..89
- Unitatea de învățare 8
- OLIGOPOLUL ȘI CONCURENȚA 90
- 8.1. Tipuri de oligopol 90
- 8.2. Poziții și strategii concurențiale .91
- Aplicații 94
- Răspunsuri ...97
- Unitatea de învățare 9
- CONSUMUL ÎN ECONOMIA DE PIAȚĂ 98
- 9.1. Curbele de indiferență . ..98
- 9.2. Poziția de echilibru a consumatorului ..99
- 9.3. Funcția cererii . ..100
- Aplicații 101
- MACROECONOMIE
- Unitatea de învățare 1
- INDICATORI MACROECONOMICI 106
- Aplicații 110
- Răspunsuri ...112
- Unitate de învățare 2
- CEREREA ȘI OFERTA AGREGATĂ 113
- Aplicații 119
- Răspunsuri ...121
- Unitatea de învățare3
- STRUCTURA ECONOMIEI DE PIAȚĂ 122
- 3.1. Piața capitalului ...122
- 3.1.1. Piața acțiunilor . .125
- 3.1.2. Piața obligațiunilor ...125
- 3.1.3. Piața ipotecară ...126
- 3.1.4. Instituțiile pieței capitalului . 126
- 3.2. Piața muncii. Somajul ... ...130
- 3.2.1. Oferta și cererea de muncă ..131
- 3.2.2. Salariul ...135
- 3.2.3. Șomajul ..137
- 3.3. Piața monetară și de credit. Inflația ..142
- 3.3.1. Cererea și oferta de bani .143
- 3.3.2. Creditul, dobânda și băncile .. 145
- 3.3.3. Inflația .. 146
- Aplicații . ..150
- Răspunsuri . ..154
- Unitate de învățare 4
- POLITICI MACROECONOMICE ...155
- 4.1. Politica monetară și de credit .157
- 4.2. Politica fiscal .159
- 4.3. Politica cheltuielilor publice .. ..160
- Microeconomie și Macroeconomie
- Pagina 5
- 4.4. Politica comercială . ..161
- 4.5. Politici comerciale favorabile liberului schimb vs. politici comerciale protecționiste165
- Aplicații ...168
- Răspunsuri ..169
- Unitatea de învățare 5
- CREȘTEREA ECONOMICĂ .170
- 5.1. Creștere economică reală și creșterea economicpotențială . ..170
- 5.2. Factorii creșterii economice .. . ..171
- Aplicații . .173
- Răspunsuri .. ...175
- Unitatea de învățare 6
- AGREGAREA ȘI MULTIPLICAREA ..176
- Aplicații . 178
- Răspunsuri . 180
- Bibliografie 182
Extras din curs
Unitatea de învățare 1
ACTIVITATEA ECONOMICĂ ȘI ȘTIINȚA ECONOMICĂ
Activitatea economică este o activitate umană complexă care se încadrează între două limite
extreme. Pe de o parte trebuințele (nevoile) pe care le impune viața indivizilor și societății, iar pe de altă
posibilitățile de a satisface aceste trebuințe în funcție de resursele existente și priceperea folosirii lor.
Corelând aceste aspecte prezentate, aspecte fundamentale ale existenței și evoluției societății
umane, activitatea economică s-a impus ca fiind una dintre cele mai importante activități umane de care
depinde progresul general, material și spiritual, al indivizilor și societății. În prezent se poate constata că
toate țările lumii care pot fi incluse în categoria țărilor dezvoltate, sunt dezvoltate în primul rând din punct
de vedere economic.
Nevoile și trebuințele constituindu-se ca cerințe obiective ale vieții umane, ale existenței
indivizilor și a societății, a dezvoltării lor, sunt asigurate prin bunuri și servicii.
Bunurile și serviciile se obțin de către oameni prin prelucrarea, transformarea și adaptarea
resurselor pe care le oferă mediul natural. În concluzie putem defini procesul de producție ca fiind
activitatea care are ca scop satisfacerea trebuințelor pe baza prelucrării resurselor economice.
Resursele economice sunt ansamblul de elemente care permit crearea de bunuri și servicii:
resursele naturale primare, munca, etc.
Evoluția economiei mondiale a contrazis de multe ori teoria economică clasică care afirmă că
nevoile sau trebuințele stau la baza activității economice.
Un foarte bun exemplu în acest sens este piața SUA unde societățile transnaționale impun logica
cererii prin standardizare, pentru a ușura procesul de producție, spre deosebire de piața Japoniei unde
cererea (nevoile) ghidează producția.
În viitorul apropriat ne așteptăm ca treptat o serie de noțiuni din cadrul teoriei economice pe care
le studiem astăzi, să fie considerate perimate, tocmai datorită dezvoltării economiei mondiale în sensul
globalizării.
Activitatea economică constă în stabilirea unui raport optim între resurse și nevoi și a unui
raport de subordonare a mijloacelor pe care oamenii le pot folosi în vederea consumului.
Activitatea economică este o activitate umană care urmărește prelucrarea resurselor disponibile,
concretizată prin procesul de producție, în scopul acoperirii trebuințelor, respectiv a consumului
indivizilor și al societății.
În desfășurarea activității economice oamenii trebuie să țină seama și de problemele sociale și
ecologice, punând accentul pe o dezvoltare durabilă bazată pe practici și tehnologii nepoluante. Din
păcate nu se ține cont de acest principiu, singura prioritate a agenților economici este obținerea de profit.
Pentru a accentua importanța activității economice este deosebit de importantă evidențierea
raportului în care se află trebuințele față de resursele economice. Dezvoltarea indivizilor și a societății a
determinat o creștere continuă a trebuințelor. Acastă situație a determinat o creștere a cantității de resurse
utilizate care sunt cât se poate de limitate. În concluzie ar trebui să se stabilească un echilibru între
consumul de resurse în vederea satisfacerii nevoilor și capacitatea lor de regenerare, cu alte cuvinte să se
urmărească utilizarea lor cât mai rațională.
De când a apărut omul și societatea, a apărut nevoia conștientă de consum și nevoia conștientă
de producție.
Legătura dintre aceste două aspecte ale activității economice s-a realizat de-a lungul evoluției
societății prin diferite sisteme economice specifice. Singurul sistem economic care s-a dovedit a fi viabil
până în prezent poartă denumirea de “economie de piață”.
Viitorul ne conduce la ideea unui “sistem-lume, o entitate caracterizată de o diviziune unică a
muncii și o multitudine de sisteme culturale”(1).
În cadrul raportului de consum - producție și al insuficienței resurselor, omenirea a creat o știință
care are ca scop eficientizarea acestui raport.
Având în vedere importanța covârșitoare, „știința economică” poate fi considerată cea mai importantă
cucerire umană.
Definiție: Știința economică este știința comportamentului uman referitor la gospodărirea în
condiții optime a resurselor, adică satisfacerea cu resurse limitate și cu folosire alternativă a trebuințelor
nelimitate și în continuă diversificare.
Bibliografie
Angelescu, Coralia, Ciucur, Dumitru, Marin, Dinu, Gavrilă, Ilie, Ghiță Tănase, Paul, Popescu,
Constantin, Tărhoacă, Cornel, Economie, Ed. Economică, București, 2003
Toader Gherasim, Microeconomie, vol. 1, Ed. Economică, 1993.
Alain Samuelson, Les grands courants de la pensée économiques, 1988.
Economics, Irwing, Boston, 1989.
Virgil Madgearu, Curs de economie politică, București, 1944.
Nicolae Georgescu- Roegen, Legea entropiei și procesul economic, Ed. Politică, 1979.
Jacques Monod, Hazard și necesitate, Ed. Humanitas, 1991.
Abraham Frois- Gilbert, Economie politică, Ed. Humanitas, 1995.
Abraham- Frois, Gilbert, Economia politică, Ed. HUMANITAS, București, 1999.
Adumitrăchesei, Ioan D., Elena Niculescu, Elena, Niculescu, Niculae G., (coordonatori), Economie
politică. Teorie și politică economică pentru România, Ed. POLIROM, Iași, 1998.
Arnold, Roger A., Microeconomics, 5th Edition, South Western College Publishing, Cincinnati, Ohio,
2000.
Bal, Ana, Economii în tranziție, Ed. Oscar Print, București, 1997.(2)
Catedra de Economie si Politici Economice, ASE, Economie, Ed. Economica, Bucuresti 2003
Chrystal, Alec K., Lipsey, Richard G., Microeconomics, Ed. Harper Collins, New York 1993
Didier, Michel, Economia, Regulile jocului, Ed. Humanitas, București 1994
Dobrotă, Niță, Economie politică, Ed. ECONOMICĂ, București, 1997.
Fudulu, Paul, Macroeconomie,Ed. Hiroyuki, 1997
Frank, Robert, Bernanke, Ben, Principles of Economics, Mc Graw Hill Higher Education, New York,
2001.
Gavrilă, Ilie, Ghiță Tănase, Paul, Nițescu, Dan, Popescu, Constantin, Economie, Ed. Economică,
București, 2003
Goga, Petru Andrei, Mărgineanu, Ștefan, Restructurare, ocupare, șomaj, Ed. P. S. P. & Co., București,
1999.
Hardwick, Philip, Langmead, John, Khan, Bahadur, An Introduction to Modern Economics, Longman
Group UK Limited (1982, 1994), Addison Wesley Limited (1996, 1997).
Lipsey, Richard G., Chrystal, Alec K., Principiile economiei, Ed. Economică, București 2002
Manolescu, Gheorghe, Politici economice, Ed. Economică, București, 1997.(3)
Perț, Steliana, Zaman, Gheorghe, Piața muncii în tranziție: între liberalizare și constrângeri instituționale
și sociale, în OECONOMICA, Nr. 3- 4, Societatea Română de Economie, I. R. L. I., 2000.
Pissarides, Christopher A., (London School of Economics), Labour Hoarding in Industrial Countries:
Concept and Measurement, în Employment and Unemployment in Economies in Transition. Conceptual
and Measurement Issues, OECD, 1993.
Ploae, Victor, Popovici, Veronica, Teste grilă de economie, Ed. Ex Ponto, Constanța, 2003
Porter, Michael E., Choix strategiques et concurrence, Ed. Economica, Paris 1982
Prahoveanu, Eugen, Economie. Fundamente teoretice, Ed. LUMINA LEX, București, 2002.
Preda, Diana, Ocuparea forței de muncă și dezvoltarea durabilă, Ed. ECONOMICĂ, București, 2002.
Răboacă, Gheorghe, Oferta de forță de muncă. Dimensiuni, surse și factori determinanți, în Studii și
cercetări economice, Nr. 7, INCE, București, 2000.
Ackley, Gardner, Macroeconomic Theory, The Macmillan Company, New York, 1963.
Adumitrăchesei, Ioan D., Niculescu, Elena, Niculescu, Niculae G., (coordonatori), Economie politică.
Teorie și politică economică pentru România, Ed. POLIROM, Iași, 1998.
Dobrotă, Niță, Economie politică, Ed. ECONOMICĂ, București, 1997.
Frank, Robert, Ben Bernanke, Ben, Principles of Economics, Mc Graw Hill Higher Education, New York,
2001.
Hussmanns, Rolf, Mehran, Farhad, Verna, Vijay, Surveys of Economicaly Active Population, Employment
and Unemployment, Geneva, International Labour Office, 1990.
Marchand, Olivier, (INSSE, France), Concept and Measurement of Unemployment, în Employment and
Unemployment in Economies in Transition. Conceptual and Measurement Issues, OECD, 1993.
Perț, Steliana, Zaman, Gheorghe, Piața muncii în tranziție: între liberalizare și constrângeri instituționale
și sociale, în OECONOMICA, Nr. 3- 4, Societatea Română de Economie, I. R. L. I., 2000.
Sloman, John, Economics, Fifth Edition, Prentice Hall, 2003.
Voicu, Mariana, Economie, Ed. All Educational, București, 2001
Wallerstein, The Capitalist World Economy, Cambridge, 1984
Whitehead, Geoffrey, Economia, Editura Sedona, Timișoara, 1997(1)
Preview document
Conținut arhivă zip
- Microeconomie si Macroeconomie.pdf
Alții au mai descărcat și
1. Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice; 2. Într-o economie de piaţă preţurile au un rol nesemnificativ în soluţionarea problemelor...
POLITICI SI INSTRUMENTE COMERCIALE Politici si instrumente comerciale 3.1 Politica comerciala. Concept, trasaturi, instrumente Politica...
Cap 1. Economie – microeconomie – legi si principii economice Obiective: - formarea şi dezvoltarea economiei - microeconomia – ca ramură a...
Abstract Lucrarea are ca scop prezentarea politicilor comerciale de liber schimb în contextul politicilor comerciale – vectori ai dezvoltării, pe...
1) Fie un consumator pentru care cosul de bunuri este format din doua tipuri de bunuri X1 si X2 .Introducem o relatie de preferinta slaba avand...
I. UNIVERSUL ECONOMIEI Omul şi societatea pentru a exista sunt nevoiţi să-şi satisfacă trebuinţele şi pentru că natura le oferă de-a gata numai...
1. ECONOMIA REALĂ - DOMENIU AL VIEȚII SOCIALE Termenul de Economie are o dublă semnificație: - pe de o parte, reprezintă un domeniu concret al...
Principalele aspecte abordate Politica comercială; abordări conceptuale; tipuri; determinanţi; obiective; efecte; trasaturi; cererea si oferta de...
Te-ar putea interesa și
CAPITOLUL I Continutul si structura cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale 1. Continutul si caracteristicile cheltuielilor...
CAPITOLUL I Analiza macroeconomica a inflatiei I.1 Inflatia-dezechilibru macroeconomic complex Inflatia este un dezechilibru care atinge toate...
CAPITOLUL I COMPANIILE MULTINATIONALE-GENERALITATI I.1. Evolutie si criterii de evaluare Entitatiile multinationale au jucat un rol important in...
I. Costul capitalului: conţinut şi mod de determinare Activele întreprinderii sunt finanţate prin următoarele modalităţi (mijloace) : 1)...
1. Care dintre urmãtoarele caracteristici nu aparþin activitãþii economice? a) este principala formã de activitate practicã; b) este guvernatã...
CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE Din categoria ştiinţelor sociale, adică acele ştiinţe care au ca obiect de studiu societatea, fie în ansamblul...
Teste marketing antreprenorial 1) Din punct de vedere istoric, marketingul a fost privit din prespectiva: a. functionala b. relationala c....
1. Teoria macroeconomică: obiectul de studii şi metodele de cercetare. 2. Indicatorii macroeconomici de rezultate şi evaluarea lor. Dinamica...