Mijloace fixe ale întreprinderii

1. Mijloacele fixe: esenţa economică, componenţa şi structura.

2. Evaluarea mijloacelor fixe.

3. Uzura mijloacelor fixe.

4. Indicatorii utilizării eficiente a mijloacelor fixe.

1.Mijloacele fixe: esenţa economică, componenţa şi structura

Mijloacele fixe ale întreprinderii - mijloacele de muncă, care participă la procesul de producţie de multe ori, treptat îşi transferă valoarea iniţială pe măsura uzurii asupra produsului finit şi nu-şi schimbă sau îşi schimbă neesenţial forma sa natural - substanţială.

Clasificarea mijloacelor fixe ale întreprinderii:

I. În dependenţă de modul de participare la procesul de producţie:

1. mijloace fixe productive;

2. mijloace fixe neproductive.

Mijloace fixe productive participă nemijlocit la procesul de producţie sau creează condiţii pentru realizarea procesului de producţie (strunguri, clădiri, maşini, instrumente).

Mijloace fixe neproductive sunt destinate pentru satisfacerea necesităţilor sociale a lucrătorilor întreprinderii (spital, profilatorii, săli sportive, grădiniţe, ospătării ect.).

II. În dependenţă de forma naturală – substanţială – după grupe (această clasificare determină şi componenţa mijloacelor fixe)

1. clădiri - blocuri ale secţiilor de producţie,birourile întreprinderii şi altor subdiviziuni;

2. construcţii speciale - sonde de petrol, poduri, drumuri speciale, îngrădituri, fântâni arteziene;

3. instalaţii de transmisie - reţele electrice, telecomunicaţii, conducte;

4. maşini şi utilaje:

a. maşini şi utilaje de forţă – generatoare, transformatore;

b. maşini şi utilaje de lucru - liniile tehnologice automate;

c. aparate şi instalaţii de măsurare şi reglare şi utilaj de laborator;

d. tehnica de calcul - computere, calculatoare;

e. alte maşini şi utilaje - maşini şi utilaje care nu întră în grupele enumerate

5. mijloace de transport - transportul auto, căile ferate, aerian, nave maritime;unelte şi scule, inventar de producţie şi gospodăresc,

6. alte mijloace fixe - fondurile de bibliotecă, valorile muzeale;

III. mijloacele fixe productive în dependenţă de rolul în procesul de producţie se împart în:

1. mijloace fixe active - mijloace fixe participă nemijlocit la procesul de producţie, transformând obiectul muncii în produs finit (maşini, utilaje);

2. mijloace fixe pasive – creează condiţii pentru realizarea procesului de producţie (clădiri, mijloace de transmisie)

Divizarea mijloace fixe productive pe grupe (pe elemente) permite de a determina structura mijloace fixe şi de a analiza nivelul sau gradul de progresivitate al acestei structuri.

Structura mijloace fixe (d) este ponderea (%) fiecărei din grupele sau elementele mijloacelor fixe către valoarea totală a lor. Divizăm structura: generală; productivă, tehnologică.

2. Evaluarea mijloace fixe

Deosebim următoarele metode de evaluare a mijloace fixe :

1. valoarea iniţială - valoarea mijloace fixe la momentul introducerii în funcţiune.

Mijloace fixe la valoarea iniţială (MFvi) se determină:

MFvi = Pc + Cht + Chm, unde

Pc - preţul unitar de cumpărare a mijloacelor fixe;

Cht - cheltuielile de transport;

Chm - cheltuielile de montare.

2. valoarea de bilanţ - este egală cu valoarea iniţială diminuată cu uzura acumulată; valoarea mijloacelor fixe la finele anului:

MFvb = MFvi - Uac

MFvb - mijloacele fixe după valoare de bilanţ;

Uac - uzura acumulată.

3. valoarea reevaluată - valoarea activelor determinată ca urmare a reevaluării acestora MFvrv.

4. valoarea venală - suma cu care un activ ar putea fi schimbat în procesul operaţiei comerciale între părţile independente MFvv.

5. valoarea rămasă (MFvr) - suma netă, pe care întreprinderea prevede să o obţină la expirarea duratei de utilizare a activului.