Monedă

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 212 în total
Cuvinte : 92218
Mărime: 368.44KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Capitolul 1

NATURA MONEDEI

ÎN ECONOMIA CONTEMPORANĂ

Conceptul de monedă este unul dintre cele mai controversate. În zilele noastre, când Europa instituie o monedă unică şi ţinând seama de dezbaterile suscitate de instaurarea monedei EURO, decodificarea acesteia devine tot mai dificilă. Să apreciezi incidenţa monedei asupra economiei şi a societăţii şi mai ales să înţelegi funcţionarea economiilor moderne care sunt economii monetare, presupune înţelegerea fenomenelor monetare. Diversitatea percepţiilor nu este totuşi un motiv suficient pentru a evita abordarea sau pentru a estima că moneda nu poate fi definită. Dimpotrivă, ţinând cont de această diversitate, se impune abordarea multidimensională a instrumentului monetar. De aceea majoritatea specialiştilor au încercat să explice natura monedei dezvoltând succesiv trei modalităţi de abordare:

a) abordarea instituţională, considerând moneda ca o instituţie specifică economiei de schimb;

b) abordarea funcţională, insistându-se asupra funcţiilor pe care moneda le îndeplineşte;

c) abordarea proprietăţilor pe care trebuie să le îndeplinească moneda pentru a-şi îndeplini menirea în economie şi societate.

1.1 Abordarea instituţională a monedei

În economia de piaţă, complexă şi descentralizată, moneda este singurul instrument de schimb, servind drept contrapartidă la oferte şi la toate celelalte bunuri.

Prezenţa monedei nu este necesară nici în economia de autoconsum, nici în economia de autosubzistenţă, nici chiar în economia care aparţine domeniului public sau comunitară, în care nevoile sunt satisfăcute direct prin munca unui grup, sub controlul unei autorităţi centralizate. Ea se impune numai într-o economie de schimb. Totuşi, se poate concepe ca o economie de schimb să funcţioneze fără monedă prin substituirea ei cu relaţiile de troc, prin intermediul cărora agenţii economici schimbă bunuri contra bunuri. Se poate însă demonstra că monetizarea constituie momentul esenţial al raţionalizării economiei de schimb.

1.1.1 Economia de schimb şi costurile sale

Descrierea economiei de schimb este posibilă luând ca exemplu un grup de indivizi care trăiesc pe o insulă relativ întinsă şi cu relief accidentat. Activitatea indivizilor este aici descentralizată şi nevoile lor sunt diferenţiate. Drept consecinţă indivizii doresc să schimbe bunurile lor, dar întâmpină dificultăţi atunci când urmăresc să intre în relaţii cu alţi indivizi pentru a-şi însuşi alte bunuri. Această situaţie este caracteristică oricărei economii descentralizate confruntată cu diversificarea nevoilor şi a sistemului de producţie, necesitatea şi dificultatea schimbului, fenomene care impun organizarea progresivă a tranzacţiilor.

Indivizii care locuiesc într-o parte a insulei trebuie să întreprindă la intervale regulate expediţii în partea cealaltă, pentru a obţine bunuri care se produc aici contra propriilor lor bunuri. Dar fiecare expediţie implică eforturi, timp şi cheltuieli. Altfel spus, schimbul de bunuri presupune costuri specifice, altele decât costurile producerii bunurilor respective, care se împart în două categorii:

- costurile de tranzacţie, care includ cheltuieli ocazionate de transportul mărfurilor, precum şi cantitatea de timp şi de efort necesară pentru a realiza o dublă coincidenţă între dorinţele de a schimba bunuri: fiecare din cei doi parteneri trebuind să dispună de bunul pe care celălalt vrea să-l achiziţioneze;

- costurile de aşteptare, care includ atât costurile subiective pe care indivizii le suportă când trebuie să amâne satisfacerea nevoilor lor, cât şi costurile obiective care însumează cheltuielile de stocare şi deteriorările suferite pe timpul depozitării şi al transportului.

Agenţii economici care formează grupul luat ca exemplu trebuie să facă faţă unei alegeri economice şi anume să determine periodicitatea expediţiilor, astfel încât costurile obiective şi subiective implicate de schimbul de mărfuri să fie minime.

Costurile de tranzacţie, CT, sunt legate de expediţie oricare ar fi volumul mărfurilor schimbate. Cuantumul lor pe unitatea de timp este cu atât mai redus cu cât intervalul între două expediţii este mai mare şi volumul bunurilor schimbate mai important. Deci, aceste costuri descresc în raport cu timpul scurs între două expediţii.

Costurile de aşteptare, CA, cresc în raport cu timpul care separă două expediţii.

Aspectele relatate permit construirea unei curbe a costului total al schimbului, C, care cumulează cele două categorii de costuri, curbă care comportă un minim într-un anumit punct (graficul 1.1).

Preview document

Monedă - Pagina 1
Monedă - Pagina 2
Monedă - Pagina 3
Monedă - Pagina 4
Monedă - Pagina 5
Monedă - Pagina 6
Monedă - Pagina 7
Monedă - Pagina 8
Monedă - Pagina 9
Monedă - Pagina 10
Monedă - Pagina 11
Monedă - Pagina 12
Monedă - Pagina 13
Monedă - Pagina 14
Monedă - Pagina 15
Monedă - Pagina 16
Monedă - Pagina 17
Monedă - Pagina 18
Monedă - Pagina 19
Monedă - Pagina 20
Monedă - Pagina 21
Monedă - Pagina 22
Monedă - Pagina 23
Monedă - Pagina 24
Monedă - Pagina 25
Monedă - Pagina 26
Monedă - Pagina 27
Monedă - Pagina 28
Monedă - Pagina 29
Monedă - Pagina 30
Monedă - Pagina 31
Monedă - Pagina 32
Monedă - Pagina 33
Monedă - Pagina 34
Monedă - Pagina 35
Monedă - Pagina 36
Monedă - Pagina 37
Monedă - Pagina 38
Monedă - Pagina 39
Monedă - Pagina 40
Monedă - Pagina 41
Monedă - Pagina 42
Monedă - Pagina 43
Monedă - Pagina 44
Monedă - Pagina 45
Monedă - Pagina 46
Monedă - Pagina 47
Monedă - Pagina 48
Monedă - Pagina 49
Monedă - Pagina 50
Monedă - Pagina 51
Monedă - Pagina 52
Monedă - Pagina 53
Monedă - Pagina 54
Monedă - Pagina 55
Monedă - Pagina 56
Monedă - Pagina 57
Monedă - Pagina 58
Monedă - Pagina 59
Monedă - Pagina 60
Monedă - Pagina 61
Monedă - Pagina 62
Monedă - Pagina 63
Monedă - Pagina 64
Monedă - Pagina 65
Monedă - Pagina 66
Monedă - Pagina 67
Monedă - Pagina 68
Monedă - Pagina 69
Monedă - Pagina 70
Monedă - Pagina 71
Monedă - Pagina 72
Monedă - Pagina 73
Monedă - Pagina 74
Monedă - Pagina 75
Monedă - Pagina 76
Monedă - Pagina 77
Monedă - Pagina 78
Monedă - Pagina 79
Monedă - Pagina 80
Monedă - Pagina 81
Monedă - Pagina 82
Monedă - Pagina 83
Monedă - Pagina 84
Monedă - Pagina 85
Monedă - Pagina 86
Monedă - Pagina 87
Monedă - Pagina 88
Monedă - Pagina 89
Monedă - Pagina 90
Monedă - Pagina 91
Monedă - Pagina 92
Monedă - Pagina 93
Monedă - Pagina 94
Monedă - Pagina 95
Monedă - Pagina 96
Monedă - Pagina 97
Monedă - Pagina 98
Monedă - Pagina 99
Monedă - Pagina 100
Monedă - Pagina 101
Monedă - Pagina 102
Monedă - Pagina 103
Monedă - Pagina 104
Monedă - Pagina 105
Monedă - Pagina 106
Monedă - Pagina 107
Monedă - Pagina 108
Monedă - Pagina 109
Monedă - Pagina 110
Monedă - Pagina 111
Monedă - Pagina 112
Monedă - Pagina 113
Monedă - Pagina 114
Monedă - Pagina 115
Monedă - Pagina 116
Monedă - Pagina 117
Monedă - Pagina 118
Monedă - Pagina 119
Monedă - Pagina 120
Monedă - Pagina 121
Monedă - Pagina 122
Monedă - Pagina 123
Monedă - Pagina 124
Monedă - Pagina 125
Monedă - Pagina 126
Monedă - Pagina 127
Monedă - Pagina 128
Monedă - Pagina 129
Monedă - Pagina 130
Monedă - Pagina 131
Monedă - Pagina 132
Monedă - Pagina 133
Monedă - Pagina 134
Monedă - Pagina 135
Monedă - Pagina 136
Monedă - Pagina 137
Monedă - Pagina 138
Monedă - Pagina 139
Monedă - Pagina 140
Monedă - Pagina 141
Monedă - Pagina 142
Monedă - Pagina 143
Monedă - Pagina 144
Monedă - Pagina 145
Monedă - Pagina 146
Monedă - Pagina 147
Monedă - Pagina 148
Monedă - Pagina 149
Monedă - Pagina 150
Monedă - Pagina 151
Monedă - Pagina 152
Monedă - Pagina 153
Monedă - Pagina 154
Monedă - Pagina 155
Monedă - Pagina 156
Monedă - Pagina 157
Monedă - Pagina 158
Monedă - Pagina 159
Monedă - Pagina 160
Monedă - Pagina 161
Monedă - Pagina 162
Monedă - Pagina 163
Monedă - Pagina 164
Monedă - Pagina 165
Monedă - Pagina 166
Monedă - Pagina 167
Monedă - Pagina 168
Monedă - Pagina 169
Monedă - Pagina 170
Monedă - Pagina 171
Monedă - Pagina 172
Monedă - Pagina 173
Monedă - Pagina 174
Monedă - Pagina 175
Monedă - Pagina 176
Monedă - Pagina 177
Monedă - Pagina 178
Monedă - Pagina 179
Monedă - Pagina 180
Monedă - Pagina 181
Monedă - Pagina 182
Monedă - Pagina 183
Monedă - Pagina 184
Monedă - Pagina 185
Monedă - Pagina 186
Monedă - Pagina 187
Monedă - Pagina 188
Monedă - Pagina 189
Monedă - Pagina 190
Monedă - Pagina 191
Monedă - Pagina 192
Monedă - Pagina 193
Monedă - Pagina 194
Monedă - Pagina 195
Monedă - Pagina 196
Monedă - Pagina 197
Monedă - Pagina 198
Monedă - Pagina 199
Monedă - Pagina 200
Monedă - Pagina 201
Monedă - Pagina 202
Monedă - Pagina 203
Monedă - Pagina 204
Monedă - Pagina 205
Monedă - Pagina 206
Monedă - Pagina 207
Monedă - Pagina 208
Monedă - Pagina 209
Monedă - Pagina 210
Monedă - Pagina 211
Monedă - Pagina 212

Conținut arhivă zip

Alții au mai descărcat și

Macroeconomie

Content of the course* Introduction to macroeconomics: the circular flow of income and national accounts Economic growth Saving and investment;...

Economia Întreprinderii

CAPITOLUL I ÎNTREPRINDEREA ŞI ECONOMIA NAŢIONALĂ 1.1. Complexul economic naţional Procesul de dezvoltare economică a unei naţiuni a condus la...

Metodologia de Creditare

Prelegere (2 ore): 1. Etapele procesului de creditare. 2. Etapa preliminară privind informarea – documentarea reciprocă banca – solicitant. 3....

Capitalism contra Capitalism

Eseul de pedagogie economica si sociala „Capitalism contra Capitalism” a fost elaborat de Michel Albert ,economist francez,fost comisar general al...

Curs Tehnici Promotionale

Tema 1. Rolul şi conţinutul comunicaţiilor de marketing ale întreprinderii 1. Obiectivele şi conţinutul comunicaţiilor de marketing 2. Factorii -...

Monedă și Credit

CAPITOLUL I MONEDA SI ROLUL SÃU ÎN VIATA ECONOMICO-SOCIALÃ 1.1. Concept, definire, forme Nu se poate aborda chestiunea monedei fãrã a face mai...

Economia Constructiei

1. Noţiunea şi clasificarea izvoarelor legislaţiei cadastrale. Izvor de drept al legislaţiei cadastrale este forma în care se materializează şi se...

Instituțiile Uniunii Europene

Parlamentul European Parlamentul European (PE) este ales de cetăţenii Uniunii Europene pentru a le reprezenta interesele. Îşi are originea în...

Ai nevoie de altceva?