Monedă și Credit

Curs
9/10 (4 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 73 în total
Cuvinte : 50610
Mărime: 831.75KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Renate Bratu
Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu

Cuprins

CAPITOLUL I. MONEDA SI ROLUL SÃU ÎN VIATA ECONOMICO-SOCIALÃ

1.1. Concept, definire, forme

1.2. Functiile monedei

1.3. Puterea de cumpãrare a monedei

CAPITOLUL II. SISTEMELE MONETARE NATIONALE

2.1. Scurt istoric al sistemelor monetare

2.2. Continutul si elementele sistemelor monetare

2.3. Evolutia sistemelor monetare

2.3.1. Sistemul monetar bazat pe etalonul aur-monedã

2.3.2. Sistemul monetar bazat pe etalonul aur-lingouri

2.3.3. Sistemul monetar bazat pe etalonul aur-devize

2.3.4. Sistemul monetar bazat pe etalonul devize

2.4. Convertibilitatea monetarã

CAPITOLUL III. SISTEMUL MONETAR INTERNATIONAL

3.1. Conceptul de sistem monetar international. Sistemul monetar postbelic

3.2. Criza sistemului monetar international

3.3. Reforma sistemului monetar international

3.4. Institutii financiare internationale

3.4.1. Fondul Monetar International

3.4.2. Grupul Bãncii Mondiale

CAPITOLUL IV. SISTEMUL MONETAR EUROPEAN

4.1. Primii pasi spre unificarea monetarã în Europa

4.2. Principiile de bazã ale functionãrii Sistemului Monetar European

4.3. Uniunea Monetarã Europeanã

CAPITOLUL V. MASA MONETARÃ. CEREREA SI OFERTA DE MONEDÃ

5.1. Masa monetarã si agregatele monetare

5.1.1. Structura masei monetare

5.1.2. Indicatori si agregate monetare

5.2. Contrapartidele masei monetare în circulatie

5.3. Cererea si ofertã de monedã

5.3.1. Cererea de monedã

5.3.2. Oferta de monedã

5.3.3. Echilibrul pietei monetare

CAPITOLUL VI. INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN STINGEREA OBLIGATIILOR DE PLATÃ LA

NIVEL NATIONAL SI INTERNATIONAL

6.1. Plata în numerar

6.2. Cãrtile de platã

6.3. Instrumentele de platã si credit

6.4. Ordinul de platã

CAPITOLUL VII. CREDITUL SI DOBÂNDA

7.1. Elementele constitutive ale creditului

7.2. Formele creditului: comercial, bancar, obligatar, ipotecar, de consum

7.3. Dobânda

CAPITOLUL VIII. SISTEMUL BANCAR

8.1. Banca centralã - rol si functii

8.2.Bãncile comerciale

8.2.1. Tipologia bãncilor comerciale

8.2.2. Operatiunile desfãsurate de bãncile comerciale

Extras din document

CAPITOLUL I

MONEDA SI ROLUL SÃU ÎN VIATA ECONOMICO-SOCIALÃ

1.1. Concept, definire, forme

Nu se poate aborda chestiunea monedei fãrã a face mai întâi o incursiune în interiorul schimbului de

bunuri si servicii si mai apoi în cel al aparitiei si evolutiei banilor.

Schimbul de bunuri si servicii a fost între primele nevoi ce le-a simtit omul, trecând de la viata

izolatã primitivã la starea de viatã socialã si civilizatã. Odatã cu accentuarea diviziunii sociale a muncii, când

omul, în mod constient si cu vointã, începe sã producã bunuri cu intentia de a le duce la târg sau piatã cu

scopul de a fi schimbate, simte lipsa unui instrument de care sã se foloseascã pentru efectuarea mai usoarã a

schimbului.

Prima mare diviziune a muncii care a avut loc încã din comuna primitivã si a constat în separarea

triburilor de pãstori de triburile de vânãtori si pescari a determinat primele forme de schimb. Aceste triburi

au simtit nevoia sã schimbe între ele produsele ce le prisoseau nevoilor curente iar acest schimb s-a fãcut la

început bun contra bun sau serviciu contra serviciu (troc).

Accentuarea diviziunii muncii si înmultirea bunurilor si serviciilor produse de om, i-a creat acestuia

dificultãti în efectuarea schimbului de bunuri sub forma trocului si l-au determinat sã caute o modalitate de

efectuare mai usoarã a schimbului si de stabilire mai usoarã a raportului de valoare dintre bunurile

schimbate. Cãutãrile omului pentru gãsirea unei modalitãti mai facile de efectuare a schimbului de bunuri si

servicii au sfârsit prin descoperirea banilor.

Banii sunt o denumire genericã pentru toate felurile de monede si de semne de valoare. Din

multitudinea definitiilor date banilor se desprind douã idei dominante:

· una care considerã banii o marfã cu însusiri speciale, desprinsã din lumea diversã a mãrfurilor si având o

existentã obiectivã si

· alta, dupã care banii sunt o expresie a vointei oamenilor, un semn sau o creantã asupra emitentului sau

economiei, deci un instrument cu însusiri subiective.

Notiunea de ban (nu cuvântul) este o notiune foarte largã, mai veche decât cea de monedã. Ea

cuprinde toate instrumentele de schimb folosite dupã epoca schimbului direct de bun contra bun, pânã la

aparitia monedei. Trebuie fãcutã o deosebire între mijlocul de schimb si instrumentul de schimb.

Banul din acest punct de vedere trebuie considerat ca un mijloc de schimb, este un element care

poate fi folosit mai departe în schimb sau poate fi transformat oricând într-un bun care sã ne satisfacã o

utilitate (mãrfuri bani - cuprul, aurul, argintul, pieile de animale etc.).

Moneda este un instrument de schimb, întrucât destinatia este numai schimbul si plata. La schimbul

direct, cei care schimbã dau si primesc bunul din nevoie si cu intentia de a-l folosi direct si imediat. Fiecare

este producãtor al bunului cedat si consumator al bunului primit. Pentru nici unul bunul nu îndeplineste altã

functiune si nu poate fi nici ban, nici monedã. Acelasi bun, când amândoi sau numai unul din cei ce schimbã,

nu-l primeste cu intentia de a-l consuma ci cu intentia de a-l folosi în schimb, trecându-l mai departe în

schimbul altui bun de care are nevoie, îndeplineste functiunea de instrument de schimb, care chiar dacã nu

este monedã, este totusi ban, fiind în acelasi timp mijloc de schimb.

Dupã schimbul direct de bunuri a urmat schimbul de bani-marfã care a evoluat cu timpul, dupã nevoi

si dupã popoare, oprindu-se în cele din urmã la un anumit fel de marfã si anume la metale, recunoscute si

întrebuintate aproape peste tot. Între metale, cele mai folosite în acest scop au fost metalele pretioase.

Renuntarea la diferitele bunuri care au fãcut serviciul de etalon de schimb se datoreazã faptului cã

acest sistem de schimb era departe de a satisface cerintele impuse. Mai întâi, bunul folosit ca atare, varia de

la popor la popor. Apoi, natura perisabilã a acestor bunuri, precum si greutatea de a le deplasa, având un

volum mare pentru valoarea lor, îngreuna mult schimbul. Faptul de a atribui unui obiect o utilitate sau o

functiune de instrument de schimb depinde de vointa posesorului sãu. Un obiect care îndeplineste functiunea

de instrument de schimb si este ban, în nici un caz nu este monedã.

Fenomenele monetare au aspecte atât de variate si atât de complicate încât pãrerile exprimate asupra

lor merg pânã la adversitate. Fiecare priveste moneda din alt unghi si o considerã din alt punct de vedere.

Dupã unii moneda este o realitate cãreia trebuie sã i ne supunem; dupã altii, moneda este numai o

fictiune ce trebuie subordonatã intereselor noastre. Oricum ar fi privitã, moneda rãmâne ceva conventional,

având de îndeplinit anumite functiuni sau cum spune dictonul englez "Money is what Money does". Din

vastul noian de definitii elaborate vom reda în continuare câteva definitii date de unii cercetãtori ai monedei.

4

Prima încercare de a defini moneda apartine lui Aristotel, care în "Politica" prezintã moneda ca o

materie utilã prin ea însãsi, usor de a o folosi în diferite nevoi ale vietii. Ea poate fi metal, fier, argint sau

orice altã substantã cãreia i se va determina mai întâi dimensiunea si greutatea.

Platon defineste moneda mai putin precis, concepând-o ca fiind bãtutã din metal nepretios.

Jean Baptiste Say spune cã dacã existã în societate o marfã care sã fie apreciatã si cãutatã nu din

cauza serviciilor sale, ci din cauza calitãtii de a i se putea da o cantitate, a cãrei valoare sã fie exact

proportionatã cu valoarea a ceea ce voim sã avem, aceasta este moneda.

Aupetit, în lucrarea “Théorie de la Monnaie” defineste moneda ca un anume capital permanent prin

intermediul cãruia se efectueazã toate schimburile.

Walras, în lucrarea "Elements d'économie pure" spune cã se poate defini situatia unei piete,

raportând valoarea tuturor mãrfurilor, la valoarea numai a uneia din ele. Aceastã marfã se cheamã numerar.

Sintetizând, moneda poate fi definitã în general ca un instrument etalon legal de platã pentru

facilitarea schimbului, pentru acumulãri si stingerea obligatiilor, mãsurãtor general de valori, care se

bucurã de încrederea publicã si poartã girul statului, care atunci când moneda este confectionatã din metal

pretios îi garanteazã greutatea si titlul.

Moneda trebuie sã fie acceptatã de cãtre toti, peste tot si oricând. Este necesar de adãugat cã pentru a

fi acceptatã de cãtre toti, valoarea monedei trebuie sã fie fondatã pe încrederea pe care o au în ea purtãtorii.

Aceastã încredere nu se manifestã decât în sânul comunitãtii monetare, care este în general natiunea. Totusi,

anumite instrumente monetare pot fi utilizate în afara frontierelor, cãpãtând caracterul de valutã (dolar

american, euro, yen japonez etc.).

Moneda este expresia unor situatii si imperative economice (productie, schimb) dar ea este totodatã

si o expresie a suveranitãtii, a vointei statului, al cãrui gir îl poartã si al cãrui control îl acceptã. Moneda este

în acelasi timp unul din instrumentele puterii de stat.

Moneda este intermediarul modern al schimburilor si unitatea de cont prin care sunt exprimate

preturile si datoriile. Controlând evolutia monedei si a creditului, statul si banca sa de emisiune pot spera sã

favorizeze echilibrul dintre economii si cheltuielile pentru investitii.

Preview document

Monedă și Credit - Pagina 1
Monedă și Credit - Pagina 2
Monedă și Credit - Pagina 3
Monedă și Credit - Pagina 4
Monedă și Credit - Pagina 5
Monedă și Credit - Pagina 6
Monedă și Credit - Pagina 7
Monedă și Credit - Pagina 8
Monedă și Credit - Pagina 9
Monedă și Credit - Pagina 10
Monedă și Credit - Pagina 11
Monedă și Credit - Pagina 12
Monedă și Credit - Pagina 13
Monedă și Credit - Pagina 14
Monedă și Credit - Pagina 15
Monedă și Credit - Pagina 16
Monedă și Credit - Pagina 17
Monedă și Credit - Pagina 18
Monedă și Credit - Pagina 19
Monedă și Credit - Pagina 20
Monedă și Credit - Pagina 21
Monedă și Credit - Pagina 22
Monedă și Credit - Pagina 23
Monedă și Credit - Pagina 24
Monedă și Credit - Pagina 25
Monedă și Credit - Pagina 26
Monedă și Credit - Pagina 27
Monedă și Credit - Pagina 28
Monedă și Credit - Pagina 29
Monedă și Credit - Pagina 30
Monedă și Credit - Pagina 31
Monedă și Credit - Pagina 32
Monedă și Credit - Pagina 33
Monedă și Credit - Pagina 34
Monedă și Credit - Pagina 35
Monedă și Credit - Pagina 36
Monedă și Credit - Pagina 37
Monedă și Credit - Pagina 38
Monedă și Credit - Pagina 39
Monedă și Credit - Pagina 40
Monedă și Credit - Pagina 41
Monedă și Credit - Pagina 42
Monedă și Credit - Pagina 43
Monedă și Credit - Pagina 44
Monedă și Credit - Pagina 45
Monedă și Credit - Pagina 46
Monedă și Credit - Pagina 47
Monedă și Credit - Pagina 48
Monedă și Credit - Pagina 49
Monedă și Credit - Pagina 50
Monedă și Credit - Pagina 51
Monedă și Credit - Pagina 52
Monedă și Credit - Pagina 53
Monedă și Credit - Pagina 54
Monedă și Credit - Pagina 55
Monedă și Credit - Pagina 56
Monedă și Credit - Pagina 57
Monedă și Credit - Pagina 58
Monedă și Credit - Pagina 59
Monedă și Credit - Pagina 60
Monedă și Credit - Pagina 61
Monedă și Credit - Pagina 62
Monedă și Credit - Pagina 63
Monedă și Credit - Pagina 64
Monedă și Credit - Pagina 65
Monedă și Credit - Pagina 66
Monedă și Credit - Pagina 67
Monedă și Credit - Pagina 68
Monedă și Credit - Pagina 69
Monedă și Credit - Pagina 70
Monedă și Credit - Pagina 71
Monedă și Credit - Pagina 72
Monedă și Credit - Pagina 73

Conținut arhivă zip

  • Moneda si Credit.pdf

Alții au mai descărcat și

Rata Dobânzii și Cursul de Schimb

INTRODUCERE – Mecanismul ERM – 2 Banca Naţională trage speranţa că 1 ianuarie 2014 îi va găsi pe români cu euro în buzunar. Optimismul băncii...

Fondul monetar internațional și rolul sau în economia mondială

În cadrul economiei mondiale moderne, una din cerinţele fundamentale, care conduce la progresul fiecărei economii naţionale, este reprezentată de...

Creditul Ipotecar în România

INTRODUCERE Evoluţia economiei romaneşti in ultimul deceniu a fost remarcata de transformări structurale de substanţa, in încercarea de a crea...

Sistemul Monetar International

Sistemul monetar international: concept, functii, etape premergatoare Incercarile de creare a unui sistem monetar international, precum si...

Euro - Moneda Internationala si Implicatiile Sale

Introducere Euro este moneda unică a Uniunii Monetare Europene (European Monetary Union - EMU), adoptată de 11 State Membre UE de la 1 ianuarie...

Piata Valutara si Cursul de Schimb

1. Introducere Tematica referatului este „Piata valutara si Cursul valutar”. In prima parte a referatului este prezentat piata valutara.Literatura...

Rolul Bancilor Centrale in Asigurarea Stabilitatii Financiare

Rolul băncilor centrale în asigurarea stabilităţii financiare Realizarea şi menţinerea stabilităţii financiare a devenit un obiectiv politic cheie...

Monedă și Credit

CAPITOLUL I Banii şi rolul lor în economie 1.1. Bani şi monedă 1.1.1. Banii Banii sunt definiţi astfel: Banii reprezintă un instrument...

Ai nevoie de altceva?