Moneda si Credit - Curs 2

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 47 în total
Cuvinte : 25940
Mărime: 162.31KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

II. NATURA ŞI FORMELE MONEDEI

Una din problemele fundamentale ale economiei monetare este definirea monedei şi identificarea formelor sale.

Răspunsul la întrebarea aparent simplă: „ce este moneda?” nu poate fi dat imediat şi într-o formă concisă, deoarece există mai multe modalităţi de abordare a problemei. Cu toate acestea, diversitatea perspectivelor nu constituie o raţiune suficientă pentru a evita chestiunea sau a pentru spune pur şi simplu că moneda este ceva ce nu poate fi definit. Dimpotrivă, luarea în considerare a acestei debordante diversităţi permite înţelegerea caracterului multidimensional al instrumentului monetar. Căci, diversele abordări existente în doctrină sunt cel mai adesea complementare.

În literatura monetară apărută în cursul timpului, există trei modalităţi principale de definire a monedei:

1) Abordarea funcţională, prezentă deja la Aristotel, cu mai mult de trei sute de ani înainte de Christos, conform căreia moneda se defineşte prin funcţiile pe care le îndeplineşte.

2) Abordarea conceptuală este focalizată pe ceea ce este moneda, nu pe ceea ce face ea; este vorba, aşadar, despre a şti ce este moneda din punct de vedere economic: un bun, un titlu, o formă de avere, o instituţie etc.

3) Abordarea formală oferă o viziune mai concretă a fenomenului, în sensul că întocmeşte o listă tehnică a formelor sale actuale, bazată pe anumite definiţii „oficiale” ale masei monetare.

2.1 Abordarea funcţională

Modalitatea tradiţională de definire a monedei constă în evidenţierea celor trei funcţii esenţiale pe care aceasta le îndeplineşte în procesul schimbului: 1) mijloc de schimb; 2) mijloc de măsură a valorii; şi 3) mijloc de rezervă.

Această abordare a naturii monedei îşi are originea în opera lui Aristotel. Ea a străbătut secolele şi a rezistat tuturor avatarurilor provocate de apariţia unor noi forme de monedă, constituind şi în prezent abordarea cea mai frecvent adoptată în analizele economice. Trebuie totuşi spus că dezbaterile actuale privesc mai puţin conţinutul acestor funcţii şi mai mult importanţa lor relativă în cadrul triadei funcţionale amintite. Prin această prismă, cu excepţia poziţiei sincretice, care nu privilegiază nici una din funcţiile amintite, considerând că toate sunt la fel de importante pentru definirea monedei, analiza modernă tinde, de regulă, să acorde preeminenţă funcţiei de mijloc de schimb. Conform acestei concepţii, întâlnite frecvent în literatura recentă, funcţia de mijloc de schimb este atât funcţia originară a monedei, cât şi funcţia sa definitorie în economiile contemporane.

2.1.1 Schimbul de mărfuri şi costurile sale

Istoricii sunt de acord că în zorii civilizaţiei a existat o fază de schimb în natură (troc sau trampă), în care omenirea nu cunoştea banii. În această fază, o anumită marfă era schimbată direct pe o altă marfă, fără a se recurge la bani: alimentele, de exemplu, erau cedate în mod direct pentru îmbrăcăminte, arme, unelte, mână de lucru necesară pentru defrişarea unui teren sau construirea unei clădiri ş.a.m.d.

Trocul a însemnat un imens progres faţă de etapa anterioară (economia naturală), când fiecare individ trebuia să-şi însuşească cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru producerea tuturor bunurilor de care avea nevoie, fără să reuşească, probabil, pe deplin, în nici una din aceste îndeletniciri. Iar nivelul intelectual al primilor oameni care au înţeles că îşi pot îmbunătăţi nivelul de trai prin renunţarea la o parte din bunurile proprii în schimbul unei cantităţi de bunuri străine justifică, fără îndoială, atributul de „sapiens” ce le-a fost conferit de urmaşi. Progresul esenţial permis de troc constă în specializarea indivizilor care alcătuiesc o anumită comunitate umană şi, deci, în creşterea productivităţii muncii şi valorificarea superioară a resurselor de care dispune societatea respectivă.

Cu toate acestea, trocul „pur” funcţionează cu inconveniente atât de mari, încât pâna la apariţia unui alt mare progres – utilizarea monedei -, aplicarea pe scară largă a diviziunii muncii şi specializării a fost practic imposibilă.

Într-adevăr, trocul implică un cost ridicat, care frânează dezvoltarea schimbului şi a producţiei. Acest cost are două componente: 1) costul de informare; şi 2) costul de tranzacţionare.

1) Costul de informare rezultă din faptul că un individ care doreşte să modifice structura bunurilor pe care le deţine, prin schimbarea, de exemplu, a bunului A pe bunul B, trebuie să găsească un alt individ care să accepte, la rândul său, să schimbe bunul B pe A. Cu alte cuvinte, pentru ca tranzacţia să aibă loc, este necesar să existe o dublă coincidenţă de voinţă referitoare la obiectele schimbului, a cărei realizare impune o informare costisitoare (în termeni de timp sau venituri). Acest prim tip de costuri de informare este cel mai bine cunoscut, iar ca urmare este prezentat adesea ca fiind inconvenientul esenţial şi chiar exclusiv al trocului.

Există însă şi un alt tip de costuri de informare, care se referă la momentul schimbului: pentru ca tranzacţia să aibă realmente loc, este necesar, de asemenea, ca partenerii să accepte schimbul în acelaşi moment. Altfel spus, necesitatea unei duble coincidenţe de voinţă în materie de obiecte ale schimbului este completată de necesitatea unei duble coincidenţe de voinţă în ceea ce priveşte momentul schimbului.

2) Costul de tranzacţionare cuprinde costul de transport, de depozitare, pază, perisabilităţi etc. Aceste elemente de cost sunt în mod concret foarte diferite de la o tranzacţie la alta, căci depind de un mare număr de factori, care ţin de natura bunurilor schimbate, solididitatea sau fragilitatea acestora, cantitate, distanţă etc. Costurile de tranzacţionare respective afectează orice act de schimb, indiferent de forma acestuia – troc sau altă formă -, însă specific trocului este ponderea lor ridicată în raport cu valoarea bunurilor care sunt schimbate.

Preview document

Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 1
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 2
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 3
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 4
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 5
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 6
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 7
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 8
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 9
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 10
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 11
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 12
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 13
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 14
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 15
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 16
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 17
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 18
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 19
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 20
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 21
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 22
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 23
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 24
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 25
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 26
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 27
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 28
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 29
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 30
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 31
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 32
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 33
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 34
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 35
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 36
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 37
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 38
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 39
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 40
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 41
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 42
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 43
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 44
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 45
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 46
Moneda si Credit - Curs 2 - Pagina 47

Conținut arhivă zip

  • Moneda si Credit - Curs 2.doc

Alții au mai descărcat și

Intreprinzatorul - Promotor al Afacerilor

1.Definirea conceptului de întreprinzător. Evoluţia conceptului de întreprinzător. Cuvântul "întreprinzător" derivă din verbul francez...

Tehnici de Negociere în Afaceri

Pentru a ilustra „dilema prizonierilor” vom recurge la un exerciţiu simplu, care constă în atribuirea unei culori dintre cele două alese în tabelul...

Modalități de Lansare în Afaceri

După ce întreprinzătorul s-a decis să-şi asume riscul şi să beneficieze de avantajele deţinerii unei mici afaceri, el trebuie să se decidă dacă va...

Tranzactii Economice Internationale - Riscurile in Tranzactiile Comerciale Internationale

2.1 Definirea şi clasificarea riscurilor în tranzacţiile internaţionale Mediul internaţional de afaceri este influenţat de evoluţia contradictorie...

Tranzactii Economice Internationale - Sistemul Politicilor Comerciale Externe

09.1. Politica comercială externă Politica comercială este una dintre componentele de bază ale politicii economice generale a fiecărui stat...

Analiza Economica si Financiara

CAPITOLUL 1 AFACERI SI FINANTE 1.1 Forme de organizare a afacerilor Exista o mare diversitate de forme in care se organizeaza afacerile. Pentru...

Analiza Ratelor de Rentabilitate

Ratele de rentabilitate reprezintă indicatori sintetici, prin care se apreciază sub formă relativă situaţia profitabilităţii sau a capacităţii...

Investitii Internationale

Definitii: Sens larg- investitiile reprezinta nu numaidecit o suma de bani, ci mai degraba o intentie, o actiune umana privind directionarea unui...

Te-ar putea interesa și

Modele de Fundamentare a Deciziilor de Politică Monetară de Stabilizare Macroeconomică

CAPITOLUL 1. CADRUL GENERAL AL ECONOMIEI ROM\NESTI ÎN CONTEXTUL ECONOMIC MONDIAL 1.1. Situaţia economiei pe plan mondial-privire de ansamblu...

Drept Bancar

1. Noţiunea şi trasăturile dreptului bancar. Dreptul bancar este o ramură a dreptului privat, desprinsă din dreptul comercial. Operaţiunile de...

Rolul BNR în controlul masei monetare din România

Introducere Această lucrare are la bază analiza masei monetare din România si rolul Băncii Naţionale în controlul acesteia. Lucrarea este...

Banca Centrală a Ungariei

Introducere Am ales această temă din curiozitatea de a afla mai multe detalii despre Banca Centrală a Ungariei, şi mai ales despre evoluţia băncii...

Tripolarizarea monetară în economia mondială - euro, dolar american, yen japonez

Introducere: In dezbaterile economice internationale un subiect tot mai frecvent abordat este fenomenul tripolarizarii economiei internationale ca...

Rolul Cursului de Schimb în Mecanismul de Transmitere a Politicii Monetare

Capitolul I Politica BNR privind cursul de schimb 1.1 Introducere în politica monetară şi cursul de schimb Odată cu dezvoltarea şi amplificarea...

Rolul Cursului de Schimb în Mecanismul de Transmitere a Politicii Monetare

Cap 1. Politica monetară şi cursul de schimb Politica monetară reprezintă o componentă de bază a politicii economice şi are ca misiune principală...

Cursul de Schimb și Impactul Său Asupra Schimburilor Comerciale Internaționale

CAPITOLUL 1 Cursul de schimb – aspecte generale 1.1. Abordări conceptuale privind cursul de schimb Rolul banilor în viaţa economică şi socială...

Ai nevoie de altceva?