Normele metodologice de organizare a contabilității instituțiilor publice

3.1 Sfera de aplicare, regulile si principiile de baza folosite la organizarea contabilitatii institutiilor publice

Prin introducerea noului plan de conturi la institutiile publice se urmareste alinierea acestuia la planul general de conturi aprobat prin OMFP nr.306/2002 privind Reglementarile contabile simplificate, armonizate cu standardele internationale de contabilitate.

Contabilitatea ca activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestionarea si controlul activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, precum si al rezultatelor obtinute din activitate, trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne, cat si in relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clienti, institutii publice si alti utilizatori ai informatiei contabile.

Contabilitatea institutiilor publice asigura informatii ordonatorilor de credite cu privire la executia bugetelor de venituri si cheltuieli, patrimoniul aflat in administrare, precum si pentru intocmirea contului general anual de executie al a bugetului de stat, a contului annual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurile speciale, precum si a conturilor anuale de executie ale bugetelor locale.

Potrivit prevederilor legii contabilitatii, contabilitatea publica cuprinde:

a) contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte incasarea veniturilor si plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar;

b) contabilitatea trezoreriei statului;

c) contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii drepturilor si obligatiilor care sa reflecte evolutiei situatiei financiare si patrimoniale, precum si a excedentului sau deficitului patrimonial;

d) contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate.

3.2 Rapoartele de contabilitate

Formele de organizare a contabilitatii bugetare

Registrele de contabilitate obligatorii in cadrul formei de inregistrare “maestru-sah” sunt:

1. Registrul jurnal

2. Registrul-inventar

3. Cartea mare (sah)

La acestea se adauga, ca formular obligatoriu si “Balanta de verificare” care se intocmeste pe baza titlurilor preluate din Cartea mare (sah) sau din fisele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. La institutiile publice, balantele de verificare sintetice se intocmesc lunar, iar balantele de verificare analitice, cel mai tarziu la sfarsitul trimestrului pentru care se intocmesc situatiile financiare.

1. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza cronologic, operatiunile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor dupa data de intocmire sau intrare a acestora in unitate.

Registrul-jurnal se intocmeste de fiecare institutie si de fiecare subunitate a acesteia, cu contabilitate proprie, zilnic sau lunar, dupa caz prin inregistrarea cronologica, fara stersaturi si spatii libere, a documentelor in care se reflecta miscarea elementelor de activ si pasiv.

Registrul-jurnal este prezentat sub form unui registru-jurnal general si a unor registre-jurnal auxiliare.

In cazul in care se folosesc jurnale auxiliare, totalul lunar al fiecaruia se trece in registrele-jurnal deschise pe grupe de operatiuni de acelasi fel cum ar fi: aprovizionari, vanzari, trezorerie, operatiuni diverse. Operatiunile de aceeasi natura privind acelasi loc de activitate pot fi inventariate intr-un singur document care se inregistreaza apoi in registrul-jurnal. In cazul in care se folosesc regsitre-jurnal auxiliare, totalul lunar al fiecaruia se trece in raportul-jurnal general la sfarsitul lunii.

In conditiile conducerii contabilitatii cu ajutorul tehnicii de calcul fiecare operatiune se va inregistra in mod cronologic, dupa data de intocmire sau de intrare a documentelor.