Organizații internaționale

ORGANIZATIA este o asociatie , institutie sociala, grupare care reuneste oameni cu preocupari si uneori cu conceptii comune, constituita pe baza unui regulament, acord sau statut in vederea depunerii unei activitati organizate si realizarii unor scopuri comune.

Organizatia internationala (OI) sau interstatala este o asociatie cu caracter permanent, creata de stat pe baza unui statut.

G. Fitzmaurice: “este o asociere de state constituita prin tratat, inzestrata cu o constitutie si organe comune, si posedand o personalitate juridica dinstincta de aceea a statelor membre, asocierea avand un scop comun statelor membre.”

Elemente constitutive ale OI

1. participarea statelor ca parti contractante;

2. asocierea are la baza acordul de vointa;

3. statele au obiective/ scopuri comune;

4. OI are structura institutionala proprie;

5. OI functioneaza pe baza normelor de drept international;

6. OI trebuie sa aiba personalitate juridica proprie, de drept intern si international pentru a beneficia de drepturi si pentru a-si asuma obligatii pe teritoriul oricarui stat membru sau in raporturile OI cu acestea sau cu alt subiect de drept international.

Exista OI cu caracter regional/ zonal si cu caracter universal.

Caracteristicile OI cu carracter universal:

1). Univesrsalitatea. Este sau nu, conform statutului deschisa cooptarii tuturor statelor. Participarea statelor la activitatile OI exclude sau diminueaza considerabil aparitia unor actiuni contrare scopului organizatiei internationale si intereselor comunitatii internationale.

2). Eterogenitatea

3). Raspunsul la imperativele globalizarii.

Fundamentul pe care se aseaza cooperarea economica internationala (cu alte cuvinte existenta organizatiilor internationale) este pacea zonala sau internationala. Amploarea cooperarii economice internationale (CEI) intre state are ca oglinda nivelul de reprezentare reciproca a guvernelor tarilor respective. Reprezentarea la nivel de ambasade este imaginea cea mai deschisa a cooperarii economice si politice.

ACORDUL reprezinta intelegere, invoiala, conventie intre doua sau mai multe parti in vederea incheierii, modificarii sau desfiintarii unui act juridic din care decurg drepturi si indatoriri.

TRATATUL este o intelegere scrisa incheiata de doua sau mai multe state in vederea determinarii intr-un anumit domeniu a drepturilor si obligatiilor partilor contractante sau in scopul stabilirii unor norme juridice.

In situatia unui ACORD BILATERAL cele mai importante criterii care sunt urmarite sunt nivelul de reprezentare si evitarea dublei impuneri.

ACORDUL ZONAL se incheie intre state care in ansamblu au granite comune, sisteme politice cvasi identice si interese comune.

Exista acorduri economice generale, politice (tratate, axe - ex.: NATO, Tratatul de la Varsovia) si acorduri punctuale, pe domenii specifice (TRIPS, PCT, Conventia de la Paris, OMPI/ WIPO).

Acordurile:

- au ca scop realizarea unor legaturi mai stanse intre parti sau membrii pentru favorizarea cresterii bunastarii populatiilor partilor, a progresului in general,

- avand ca baza intelegerile specifice incheiate fie intre parti, fie la nivel de conventie multistatala,

- avand ca final/ finalitate armonizarea relatiilor, activitatilor pentru ca membrii sa comunice si sa actioneze in conditii de egalitate pe oricare din teritoriile statelor sau partilor semnatare.

Principii ale acordurilor:

- semnarea acordului obliga fiecare parte sa respecte;

- in lipsa altor prevederi,

● daca acordul este bilateral el este lege intre parti;

● daca este conventie articolele se aplica daca legea statului nu prevede altfel (in situatia in care legislatia tarii repective nu este armonizata complet).

- orice abtinere sau rezerva a vreunei parti este scrisa;

- orice modificare a acordului bilateral sau zonal trebuie sa fie insusita in unanimitate si apoi ratificata.

- pot adera la acord si parti nemembre, dar numai dupa ce acordul functioneaza intre membri;

- orice membru poate retrage in tot sau in parte orice rezerva formulata;

- orice membru poate denunta acordul printr-o declaratie scrisa.

Principial notiunea de cooperare economica implica colaborarea reciproc – avantajoasa.

Un motiv foarte important pentru existenta si incheierea tratatelor si conventiilor este formularea, acceptarea si folosirea limbajului comun economic (vezi INCOTERMS).

Tratele (axele) conflictuale (de ex.: NATO vs. Tratatul de la Varsovia) duc la dezvoltarea de economii incompatibile.