Organizații Internaționale

Sumarul cursului nr. 1

Institu.ii economice (universale) .i/vs. organiza.ii economice (interna.ionale)

1. De ce se organizeaz. oamenii (Variant.: De ce se organizeaz. statele .

ele insele forme de organizare uman., expresii ale unor motiva.ii umane)

2. De ce economi.tii sunt abilita.i s. r.spund. la intrebarea gde ce se

organizeaz. oameniih (Variant.: De ce economi.tii sunt abilita.i s.

r.spund. la intrebarea gde ce se organizeaz. Stateleh)

3. De ce difer. organiza.iile ce au la baz. gcontracte privateh de cele

intemeiate pe baza unor gtratate interna.ionaleh / excurs in geconomia

institu.ional.h (Variant.: organiza.ii private (interna.ionale) . firme/STN,

ONG . .i/vs. organiza.ii publice (interna.ionale) . state, organiza.ii de state)

4. De ce este important ca organiza.iile economice interna.ionale (OEI) s.

fie in.elese din punct de vedere economic

Omul ac.ioneaz. / Omul/individul tr.ie.te .i ac.ioneaz. in societate /

Societatea e ac.iune concertat. - cooperare

gSocietatea este rezultatul comportamentului con.tient .i deliberat. Aceasta nu inseamn. c.

indivizii au incheiat contracte in virtutea c.rora au fondat societatea uman.. Ac.iunile care

au produs cooperarea social. .i care o reproduc din nou, in fiecare zi, nu urm.resc nimic

altceva decat cooperarea .i intrajutorarea cu al.ii, pentru atingerea anumitor rezultate

specifice. Ansamblul complexului de rela.ii mutuale create prin asemenea ac.iuni concertate

se nume.te societate. Societatea pune colaborarea in locul existen.ei izolate . cel pu.in

imaginabile . a indivizilor. Societatea este diviziune .i combinare a muncii. In calitatea sa de

animalcare ac.ioneaz., omul devine un animal social.h (Ludwig von Mises, Ac.iunea uman.)

De ce se organizeaz. oamenii

(Variant.: De ce se organizeaz. statele)

Organiza.iile (politice, economice sau sociale) reprezint. grupuri de indivizi uni.i prin

mijloacecomuneinvedereaatingerii scopurilorlor,maimultorimai pu.indiferite.

Organiza.iile sunt secven.e din societate; cele dou. au unitate de natur..

Conceptul-contrapunct celui de organiza.ie este cel de institu.ie = un set de reguli

juste, stabile .i credibile care guverneaz. r e l a . i i l e s o c i e t a l e ale organiza.iei

(rela.ii imaginabile ca un continuum social, in interiorul .i exteriorul organiza.iei).

In utilizarea sa cotidian., termenul de .institu.ieg este aplicat aproape in toate cazurile ca sinonimconceptului de

.organiza.ieg, fieeaeconomic.,politic.etc.

Diferen.a propus.denoi .icarenevasimplificain.elegerea economic.aideiideorganiza.ie (insenslarg)estesimilar.

celei care, in cazul unui joc, opereaz. intre reguli .i juc.tori. De exemplu, in termenii economiei institu.ionale

(perspectivanoastr.suport),BancaCentral. European.esteoorganiza.ie, invremeceprincipiiledefunc.ionareale

monedei, ale b.ncilor comerciale (sistemului bancar), ale b.ncilor centrale, sauTratatul de laMaastricht care instituie

BCE.iiireglementeaz.fiin.area,reprezint.,toate,institu.ii.

Potrivitdelimit.rilorconceptualedinabordarealuiD.North,institu.iile sunt regulile,iarorganiza.iile sunt juc.torii.

De ce se organizeaz. oamenii

(Variant.: De ce se organizeaz. statele)

Institu.iile . .o regularitate in comportamentul social, ..., comportamentul specific in situa.ii

recurente specificeh ., fie interne / externe, informale / formale, determin. setul de oportunit..i .i

stimulenteinsocietate, iar organiza.iile iauna.tere invedereaexploat.riiacestora.

Atatproblemaexisten.ei organiza.iilor, cat .imodul specificde evolu.ieaacestoradepindde structura

stimulentelor.iconstrangerilorfurnizatedeinstitu.ii!

Necesitateadistinc.iei intre.institu.iig .i .organiza.iignuexcludefaptul c.anumiteinstitu.ii (inprincipal cele formale)

necesit. .i de.in o anumit. component. organiza.ional.; astfel, institu.iile pot fi incorporate in organiza.ii.Exemple

elocvente in acest sens sunt familia, biserica, statul, ca organiza.ii destinate s. serveasc. scopurilormembrilor s.i .i

careincorporeaz.anumite reguli(deconduit..iadministrative)careguverneaz.func.ionareaacestora.

Luand in considerare diferen.ele relevate intre institu.ii .i organiza.ii, putem remarca relevan.a

mutualit..ii intre ac.iunile organiza.iilor .i evolu.ia institu.iilor¨unificareaabord.riiinstitu.iilorca reguliale

jocului cu abordarea institu.iilor ca reguli de comportament, ceea ce inseamn. c. strategiile organiza.iilor manifest. o

influen..asupraregulilorjocului(vezicursurileurm..comportamenteleconsacratedeexisten.aanumitelortipurideOEI).

De ce se organizeaz. oamenii

(Variant.: De ce se organizeaz. statele)

In societatea inter-na.iuni, statele se organizeaz. spontan sub forma sistemului

balan.ei de putere (expresie a a.a-numitei anarhii inerente SI) sau, inmod deliberat, sub

forma in organiza.ii interna.ionale.Motivele (nu neap.rat .i stimulentele institu.ionale!!!,

vomvedeamai incolo!)paridenticecelorpentrucare, ingenere, indiviziiumani se organizeaz....

O.I.=go form.decoordonareacolabor.rii interna.ionaleindomeniistabilite,pentrucarestateleaucreatunanumit

cadru juridic institu.ional permanent, printr-un statut elaborat de comun acord, ce prevede obiectul .i scopul

organiza.iei,organele.ifunc.iilelornecesarerealiz.riiobiectivelorurm.rite.h(A.Bal(coord.),EconomieMondial.)

gUnul din cele mai evidente aspecte ale rolului .i contribu.iei organiza.iilor interna.ionale in statornicirea unei ordini de cooperare in

raporturile interna.ionale, il constituie identificarea,prinmultiplele contactedintre reprezentan.ii diferitelor na.iuni pe care le faciliteaz., a

intereselorcomunealeintregii comunit..i interna.ionale. Incadrul organiza.iilor interna.ionale, careasigur.omultitudine de forumuri de

dezbateri.icanaledenegocieri.iconsult.ri,dinvarietateadeabord.riaproblemelorglobalesauregionalesedegaj.solu.iileconvenabilesau

acceptabiletuturorparticipan.ilor.Organiza.iileinterna.ionaleservescastfelnunumaicainstrumentedeinlesnireacooper.riidintrena.iuni,

dar.icainstrumentedecre.tereaniveluluicon.tiin.eiprivindrealit..ileuneilumiinterdependente,alec.reiprovoc.riauuncaracterglobal.

Inplus,eleofer.mijloacelenecesaredesf..ur.riiprocesuluideintegrare.iagregareaintereselorstatalecelemaidiverse.h(A.Bal(coord.),Idem)

De ce se organizeaz. oamenii

(Variant.: De ce se organizeaz. statele)

De ce ii intereseaz. pe economi.ti de ce se

organizeaz. oamenii (Variant.: De ce ii intereseaz. pe

economi.ti de ce se organizeaz. statele)

1. O dat., pentru c. organiza.iile (grosso modo), in func.ionarea lor, intre altele, folosesc

resurse rare (care pot varia, spre exemplu, de la timpul indivizilor care le compun, la diverse

bunuri tangibile .i intangibile) puse in comun de membrii lor... deci, organiza.iile prezint. interes in

modinerentpentru.tiin.a economic..Nuputemgandiorganiza.iaf.r.nevoiaderesurse, dup.cumnuputemgandi

individumanf.r.oatarenevoie(bun.oar.,minimcelecorporale).

Resurselerare, inaintedeafi folosite,sunt de.inute inproprietate(nuplutescinaer), fieprivat. (puseapoi incomunde

membrii organiza.iei) sau public. (.i gincredin.ateh de gsocietateh prin reprezentan.ii-administratori respectivei

organiza.ii). Fire.te, folosirearesurselorde c.tre organiza.iepresupune un contract intre cei ce le de.in/administreaz..

Darin func.ie de calitateadeproprietari sauadministratori airesuselorimplicateputemfaceaprecieri, ca economi.ti

despreoportunitatea .i performan.ele unei organiza.ii.

2. .i apoi, pentru c. organiza.iile (grosso modo) pot reprezenta marca unor aranjamente

institu.ionale anume. Bun.oar., cele interguvernamentale, .i mai particular, cele economice,

afecteaz., prin pattern-urile institu.ionale a c.ror expresie sunt, avu.ia na.iunilor .i, mai precis,

prosperitatea personal. a fiec.ruia dintre noi (ex:. filosofia liberaliz.rii comerciale gconsacrat.h deOMC,

func.ionareasistemuluimonetarinterna.ionalgap.rathdeFMI)...

S.purcedemla in.elegerea organiz.rii statelor,porninddela institu.ia ceamai important.

in in.elegerea ac.iunilor sociale, in general, precum .i a tuturor formelor de organizare

particulare: institu.ia propriet..ii, cu corolarulacesteia, institu.ia contractului. (vezi .i curs

urm.undevomdetaliateoriastatuluiprinprismateoriei propriet..ii)...

... Excurs in teoria etic. .i economic. a propriet..ii:

Problema principal. a economiei politice este cum s. organiz.m societatea astfel incat s. fie promovat.

producerea de avu.ie. De cealalt. parte, problema central. a filozofiei politice (eticii) este cum s. aranj.m

societatea astfel incat ordinea social. s. fie dreapt. . unde, esen.ialmente, s o c i e t a t e a semnific.

gcombinarea indivizilor in efortul lor de cooperareh (Rothbard, Man, Economy and State).

Una dintre realit..ile fundamentale cu care omul se confrunt. in aceast. lume . .i care este .i problema

central. a .tiin.ei economice . este raritatea resurselor. Sfera scopurilor fiind mai extins. decat cea a

mijloacelor, omul se vede nevoit s. le economiseasc. pe cele din urm. . adic. s. le aloce c.tre cele mai

urgente nevoi, pentru a nu le risipi. El se confrunt. astfel cu problema economic..

Cum aceast. problem. economic. are in centru un proces alocativ de resurse, cap.t. imediat sens .

pentru fiecare resurs. in parte . intrebarea cu privire la cine va lua decizia de alocare. In jurul acestei

intreb.ri s-au purtat . .i inc. se mai poart. . disputele legate de sistemul economic sau, cu alte cuvinte,

aranjamentul institu.ional cel mai propice rezolv.rii problemei rarit..ii.