Extras din curs
Sumarul cursului nr. 1
Institu.ii economice (universale) .i/vs. organiza.ii economice (interna.ionale)
1. De ce se organizeaz. oamenii (Variant.: De ce se organizeaz. statele .
ele insele forme de organizare uman., expresii ale unor motiva.ii umane)
2. De ce economi.tii sunt abilita.i s. r.spund. la intrebarea gde ce se
organizeaz. oameniih (Variant.: De ce economi.tii sunt abilita.i s.
r.spund. la intrebarea gde ce se organizeaz. Stateleh)
3. De ce difer. organiza.iile ce au la baz. gcontracte privateh de cele
intemeiate pe baza unor gtratate interna.ionaleh / excurs in geconomia
institu.ional.h (Variant.: organiza.ii private (interna.ionale) . firme/STN,
ONG . .i/vs. organiza.ii publice (interna.ionale) . state, organiza.ii de state)
4. De ce este important ca organiza.iile economice interna.ionale (OEI) s.
fie in.elese din punct de vedere economic
Omul ac.ioneaz. / Omul/individul tr.ie.te .i ac.ioneaz. in societate /
Societatea e ac.iune concertat. - cooperare
gSocietatea este rezultatul comportamentului con.tient .i deliberat. Aceasta nu inseamn. c.
indivizii au incheiat contracte in virtutea c.rora au fondat societatea uman.. Ac.iunile care
au produs cooperarea social. .i care o reproduc din nou, in fiecare zi, nu urm.resc nimic
altceva decat cooperarea .i intrajutorarea cu al.ii, pentru atingerea anumitor rezultate
specifice. Ansamblul complexului de rela.ii mutuale create prin asemenea ac.iuni concertate
se nume.te societate. Societatea pune colaborarea in locul existen.ei izolate . cel pu.in
imaginabile . a indivizilor. Societatea este diviziune .i combinare a muncii. In calitatea sa de
animalcare ac.ioneaz., omul devine un animal social.h (Ludwig von Mises, Ac.iunea uman.)
De ce se organizeaz. oamenii
(Variant.: De ce se organizeaz. statele)
Organiza.iile (politice, economice sau sociale) reprezint. grupuri de indivizi uni.i prin
mijloacecomuneinvedereaatingerii scopurilorlor,maimultorimai pu.indiferite.
Organiza.iile sunt secven.e din societate; cele dou. au unitate de natur..
Conceptul-contrapunct celui de organiza.ie este cel de institu.ie = un set de reguli
juste, stabile .i credibile care guverneaz. r e l a . i i l e s o c i e t a l e ale organiza.iei
(rela.ii imaginabile ca un continuum social, in interiorul .i exteriorul organiza.iei).
In utilizarea sa cotidian., termenul de .institu.ieg este aplicat aproape in toate cazurile ca sinonimconceptului de
.organiza.ieg, fieeaeconomic.,politic.etc.
Diferen.a propus.denoi .icarenevasimplificain.elegerea economic.aideiideorganiza.ie (insenslarg)estesimilar.
celei care, in cazul unui joc, opereaz. intre reguli .i juc.tori. De exemplu, in termenii economiei institu.ionale
(perspectivanoastr.suport),BancaCentral. European.esteoorganiza.ie, invremeceprincipiiledefunc.ionareale
monedei, ale b.ncilor comerciale (sistemului bancar), ale b.ncilor centrale, sauTratatul de laMaastricht care instituie
BCE.iiireglementeaz.fiin.area,reprezint.,toate,institu.ii.
Potrivitdelimit.rilorconceptualedinabordarealuiD.North,institu.iile sunt regulile,iarorganiza.iile sunt juc.torii.
De ce se organizeaz. oamenii
(Variant.: De ce se organizeaz. statele)
Institu.iile . .o regularitate in comportamentul social, ..., comportamentul specific in situa.ii
recurente specificeh ., fie interne / externe, informale / formale, determin. setul de oportunit..i .i
stimulenteinsocietate, iar organiza.iile iauna.tere invedereaexploat.riiacestora.
Atatproblemaexisten.ei organiza.iilor, cat .imodul specificde evolu.ieaacestoradepindde structura
stimulentelor.iconstrangerilorfurnizatedeinstitu.ii!
Necesitateadistinc.iei intre.institu.iig .i .organiza.iignuexcludefaptul c.anumiteinstitu.ii (inprincipal cele formale)
necesit. .i de.in o anumit. component. organiza.ional.; astfel, institu.iile pot fi incorporate in organiza.ii.Exemple
elocvente in acest sens sunt familia, biserica, statul, ca organiza.ii destinate s. serveasc. scopurilormembrilor s.i .i
careincorporeaz.anumite reguli(deconduit..iadministrative)careguverneaz.func.ionareaacestora.
Luand in considerare diferen.ele relevate intre institu.ii .i organiza.ii, putem remarca relevan.a
mutualit..ii intre ac.iunile organiza.iilor .i evolu.ia institu.iilor¨unificareaabord.riiinstitu.iilorca reguliale
jocului cu abordarea institu.iilor ca reguli de comportament, ceea ce inseamn. c. strategiile organiza.iilor manifest. o
influen..asupraregulilorjocului(vezicursurileurm..comportamenteleconsacratedeexisten.aanumitelortipurideOEI).
De ce se organizeaz. oamenii
(Variant.: De ce se organizeaz. statele)
In societatea inter-na.iuni, statele se organizeaz. spontan sub forma sistemului
balan.ei de putere (expresie a a.a-numitei anarhii inerente SI) sau, inmod deliberat, sub
forma in organiza.ii interna.ionale.Motivele (nu neap.rat .i stimulentele institu.ionale!!!,
vomvedeamai incolo!)paridenticecelorpentrucare, ingenere, indiviziiumani se organizeaz....
O.I.=go form.decoordonareacolabor.rii interna.ionaleindomeniistabilite,pentrucarestateleaucreatunanumit
cadru juridic institu.ional permanent, printr-un statut elaborat de comun acord, ce prevede obiectul .i scopul
organiza.iei,organele.ifunc.iilelornecesarerealiz.riiobiectivelorurm.rite.h(A.Bal(coord.),EconomieMondial.)
gUnul din cele mai evidente aspecte ale rolului .i contribu.iei organiza.iilor interna.ionale in statornicirea unei ordini de cooperare in
raporturile interna.ionale, il constituie identificarea,prinmultiplele contactedintre reprezentan.ii diferitelor na.iuni pe care le faciliteaz., a
intereselorcomunealeintregii comunit..i interna.ionale. Incadrul organiza.iilor interna.ionale, careasigur.omultitudine de forumuri de
dezbateri.icanaledenegocieri.iconsult.ri,dinvarietateadeabord.riaproblemelorglobalesauregionalesedegaj.solu.iileconvenabilesau
acceptabiletuturorparticipan.ilor.Organiza.iileinterna.ionaleservescastfelnunumaicainstrumentedeinlesnireacooper.riidintrena.iuni,
dar.icainstrumentedecre.tereaniveluluicon.tiin.eiprivindrealit..ileuneilumiinterdependente,alec.reiprovoc.riauuncaracterglobal.
Inplus,eleofer.mijloacelenecesaredesf..ur.riiprocesuluideintegrare.iagregareaintereselorstatalecelemaidiverse.h(A.Bal(coord.),Idem)
De ce se organizeaz. oamenii
(Variant.: De ce se organizeaz. statele)
De ce ii intereseaz. pe economi.ti de ce se
organizeaz. oamenii (Variant.: De ce ii intereseaz. pe
economi.ti de ce se organizeaz. statele)
1. O dat., pentru c. organiza.iile (grosso modo), in func.ionarea lor, intre altele, folosesc
resurse rare (care pot varia, spre exemplu, de la timpul indivizilor care le compun, la diverse
bunuri tangibile .i intangibile) puse in comun de membrii lor... deci, organiza.iile prezint. interes in
modinerentpentru.tiin.a economic..Nuputemgandiorganiza.iaf.r.nevoiaderesurse, dup.cumnuputemgandi
individumanf.r.oatarenevoie(bun.oar.,minimcelecorporale).
Resurselerare, inaintedeafi folosite,sunt de.inute inproprietate(nuplutescinaer), fieprivat. (puseapoi incomunde
membrii organiza.iei) sau public. (.i gincredin.ateh de gsocietateh prin reprezentan.ii-administratori respectivei
organiza.ii). Fire.te, folosirearesurselorde c.tre organiza.iepresupune un contract intre cei ce le de.in/administreaz..
Darin func.ie de calitateadeproprietari sauadministratori airesuselorimplicateputemfaceaprecieri, ca economi.ti
despreoportunitatea .i performan.ele unei organiza.ii.
2. .i apoi, pentru c. organiza.iile (grosso modo) pot reprezenta marca unor aranjamente
institu.ionale anume. Bun.oar., cele interguvernamentale, .i mai particular, cele economice,
afecteaz., prin pattern-urile institu.ionale a c.ror expresie sunt, avu.ia na.iunilor .i, mai precis,
prosperitatea personal. a fiec.ruia dintre noi (ex:. filosofia liberaliz.rii comerciale gconsacrat.h deOMC,
func.ionareasistemuluimonetarinterna.ionalgap.rathdeFMI)...
S.purcedemla in.elegerea organiz.rii statelor,porninddela institu.ia ceamai important.
in in.elegerea ac.iunilor sociale, in general, precum .i a tuturor formelor de organizare
particulare: institu.ia propriet..ii, cu corolarulacesteia, institu.ia contractului. (vezi .i curs
urm.undevomdetaliateoriastatuluiprinprismateoriei propriet..ii)...
... Excurs in teoria etic. .i economic. a propriet..ii:
Problema principal. a economiei politice este cum s. organiz.m societatea astfel incat s. fie promovat.
producerea de avu.ie. De cealalt. parte, problema central. a filozofiei politice (eticii) este cum s. aranj.m
societatea astfel incat ordinea social. s. fie dreapt. . unde, esen.ialmente, s o c i e t a t e a semnific.
gcombinarea indivizilor in efortul lor de cooperareh (Rothbard, Man, Economy and State).
Una dintre realit..ile fundamentale cu care omul se confrunt. in aceast. lume . .i care este .i problema
central. a .tiin.ei economice . este raritatea resurselor. Sfera scopurilor fiind mai extins. decat cea a
mijloacelor, omul se vede nevoit s. le economiseasc. pe cele din urm. . adic. s. le aloce c.tre cele mai
urgente nevoi, pentru a nu le risipi. El se confrunt. astfel cu problema economic..
Cum aceast. problem. economic. are in centru un proces alocativ de resurse, cap.t. imediat sens .
pentru fiecare resurs. in parte . intrebarea cu privire la cine va lua decizia de alocare. In jurul acestei
intreb.ri s-au purtat . .i inc. se mai poart. . disputele legate de sistemul economic sau, cu alte cuvinte,
aranjamentul institu.ional cel mai propice rezolv.rii problemei rarit..ii.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Organizatii Economice Internationale - Curs 1 - Octavian Jora.pdf
- Organizatii Economice Internationale - Curs 2 - Octavian Jora.pdf
- Organizatii Economice Internationale - Curs 3 - Octavian Jora.pdf
- Organizatii Economice Internationale - Curs 4 - Octavian Jora.pdf
- Organizatii Economice Internationale - Curs 5 - Octavian Jora.pdf
- Organizatii Economice Internationale - Curs 6 - Octavian Jora.pdf