Piața de Capital

Tema 1 : Piața de Capital

Piața financiară - reprezintă ansamblul mecanismelor și relațiilor prin care capitalurile disponibile în economie sunt atrase și orientate către acei agenți economici care au nevoie de resurse financiare pentru inițierea sau dezvoltarea unor afaceri.

În literatura de specialitate există 2 concepte privind piața financiară:

Potrivit conceptului Anglo-saxon, piața financiară are 3 componente:

Piața Bancară

Piața Asigurărilor

Piața de Capital, unde se tranzacționează diverse valori mobiliare sau titluri financiare. Această concepție este valabilă și pentru țara nostră.

Potrivit conceptului francez, piața financiară este piața pe care se tranzacționează valori mobilare și care este o componentă a pieței de capital alături de piața monetară și piața ipotecară.

Caracteristicile Pieței de Capital

Este o piață reglementată , existînd numeroase acte normative și reglementări care direcționează activitatea agenților economici de pe această piață.

Aceste reglemetări pot fi grupate în 3 categorii:

Legea Pieței de Capital (Legea 297/2004);

Ordine, instrucțiuni și alete reglemetări elaborate de autoritatea pieței de capital (Comisia Națională a Valorilor Mobiliare);

Regulamentele elaborate de către burse, fie că sunt instituții publice, fie că sunt companii private, Bursele sunt organisme cu putere de autoreglare;

Este o piață supravegheată, reglementată și controlată de o autoritate publică. În România este CNVM (Comisia Națională a Valorilor Mobiliare);

Operatorii de pe această piață sunt Societățile de Servicii de Investiții Financiare (SSIF) sau societăți de brokeraj.

Aceste sociatăți trebuie să îndeplinească anumite conditii:

Obiectul de activitate este limitat la intermedierea de valori mobiliare;

Activitatea lor este strict reglemetată;

În funcție de tipurile de operațiuni pe care doresc să le deruleze trebuie să dispună de un anumit capital social;

Persoanele de conducere și brokerii trebuie să îndeplinească anumite condiții stabilite prin lege;

Activele tranzacționate pe această piață constau în mărfuri fungibile și valori mobiliare care pentru a fi cotate trebuie să îndeplinească anumite condiții impuse de fiecare bursă în parte;

BROKERII - agent de bursă care mijlocește încheierea contractelor comerciale între vânzător și cumpărător sau a unor servicii; curtier;

Nu există investiție cu risc 0;

Rentabilitatea= Profit/(Suma investită)

CEREREA ȘI OFERTA PE PIAȚA DE CAPITAL

Oferta de fonduri disponibile pe piața de capital trebuie să provină din economiile realizate de investitori care vor plasa aceste resurse pe piața de capital ținînd cont de rentabilitatea și riscul valorilor mobiliare.

Investitorii sunt de 2 tipuri:

Individuali – care realizează tranzacții modeste pe piața de capital

Instituționali – care realizează tranzacții importante și dispun de informații avizate privind piața de capital. De exemplu: Băncile, Societățile de Asigurare, Fondurile de Investiții.

Cererea pe piața de capital provine din partea următoarelor entități :

Societățile pe acțiuni – care emit acțiuni cu ocazia înființării sau majorării capitalului social sau care emit obligațiuni pentru atragerea de fonduri pe termen mediu și lung;

Autoritățile Publice Centrale și Locale care pot emite obligațiuni de stat și obligațiuni municipale (emise de primării)

Organismele Financiare Internaționale :

Banca Mondială;

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare;

Banca Europeană de Investiții;

Acestea pot emite obligațiuni care se bucură de un rating ridicat.

LIBOR – Rata dobînzii interbancare de la Londra

RATING [RÉTING] s. n. 1. indicele clasamentelor băncilor în funcție de creditul care li se poate acorda. ♦ ratingul riscului de țară = indice prin care se estimează capacitatea și dorința unei țări de a face disponibilă valuta necesară serviciului datoriei externe. 2. evaluare, apreciere. 3. rating service = agenție care stabilește gradul de popularitate a unui produs sau a unei firme (< engl., fr. rating).