Piețe de capital și burse de valori

CAPITOLUL VI

PLASAMENTELE BURSIERE

6.1. Consideratii teoretice

Termenul de plasament financiar poate fi privit sub doua aspecte si anume :

- ca plasament în titluri financiare, care se refera la detinatorii de capital pe care îl investesc achizitionând titluri financiare ce le confera drepturi patrimoniale asupra emitentului între care si dreptul la un venit periodic;

- ca plasament de titluri financiare, care se refera la cei ce au nevoie de capital pentru realizarea unei investitii si care emit în acest scop titluri financiare pe care le ofera detinatorilor de capital. În acest caz, plasamentul de titluri realizat de emitent reprezinta, pentru cei care achizitioneaza titluri, un plasament în titluri .

Aceasta nu înseamna sa se considere, în general, termenul de plasament ca fiind sinonim celui de emisiune. Din contra, având în vedere ca dupa emisiune un titlu financiar face obiectul unei multitudini de tranzactii de vânzare-cumparare între investitorii detinatori de capital, utilizarea termenului de plasament financiar are în mod frecvent sensul de plasament în titluri .

6.2. Tipuri de plasament în valori mobiliare

În functie de scopul urmarit de investitor, plasamentele în valori mobiliare îmbraca urmatoarele forme :

- plasamente simple;

- speculatii cu valori mobiliare;

- operatiuni de acoperire contra riscului variatiei cursului valorilor mobiliare si/sau a ratei dobânzii;

- arbitraj de valori mobiliare .

6.2.1. Plasamentele simple

Plasamentele simple sunt operatiuni de vânzare-cumparare de active financiare prin care cumparatorii îsi transforma capitalul disponibil în titluri cu scopul protejarii lui de efectele inflatiei, dar si în vederea valorificarii .

Plasamentele se efectueaza pe baza situatiei bursiere a diferitelor titluri la un moment dat, care însa, nu ramâne neschimbata. De aceea, pentru o cât mai buna valorificare a capitalului, plasatorul trebuie sa urmareasca permanent evolutia cursului titlurilor din componenta portofoliului sau. În principiu, mijlocul cel mai sigur pentru protectia capitalului investit consta în a nu achizitiona decât titluri care ofera perspective economice de apreciere în viitor .

Astfel, în cursul perioadelor de expansiune economica se recomanda cumpararea de hârtii de valoare cu venit variabil (actiuni), iar când se manifesta tendinte de recesiune economica se recomanda valorile mobiliare cu venit fix (obligatiunile) .

Realizarea unor plasamente avantajoase implica luarea în considerare de catre investitor a urmatoarelor aspecte :

- factorii economici si monetari care influenteaza mediul de afaceri în ansamblul sau;

- cauzele care determina trecerea de la expansiune la recesiune în fiecare ramura de activitate;

- factorii monetari si psihologici care genereaza fluctuatii ale pietelor bursiere;

- identificarea societatilor si a ramurilor de activitate care ofera perspective interesante;

- realizarea unei analize referitoare la pozitia diferitelor titluri de valoare, cu venit fix sau variabil, cu scopul de a cumpara sau vinde în perioadele de subevaluare sau de supraevaluare temporara a cursului provocate de conditiile conjuncturale ale pietei .

6.2.2. Speculatiile bursiere cu titluri financiare

Reprezinta vânzari-cumparari succesive de active financiare cu scopul obtinerii unor câstiguri ca urmare a cresterii sau descresterii cursului acestora în timp. Deci, esenta speculatiei consta în asumarea riscului si urmarirea obtinerii de profit .

Persoana care efectueaza o operatie bursiera de acest tip poarta denumirea de speculator .

În practica este dificila delimitarea plasamentelor simple de speculatii. Astfel, multe titluri cumparate în scopul pastrarii lor sunt vândute ulterior, daca se înregistreaza o crestere a cursului, obtinându-se profit. De fapt, diferenta dintre plasamentul simplu si speculatie apare numai în intentia celui care efectueaza tranzactia .

Speculatorii sunt de patru feluri si anume :

- care exploateaza variatiile de curs de la o zi la alta;

- care exploateaza fluctuatiile de curs fata de media înregistrata pe o perioada mai îndelungata (câteva zile, saptamâni);

- care exploateaza variatiile de curs înregistrate pe perioade mari de timp (luni, ani);

- speculatori permanenti, care supravegheaza în mod continuu cursurile, fiind gata sa vânda sau sa cumpere în orice moment. Acestia reprezinta principala clientela a agentilor de schimb si asigura extinderea pietei .

În functie de sensul în care evolueaza cursurile, speculatiile bursiere îmbraca doua forme :

a) speculatii a la baisse (la scadere), care se realizeaza prin vânzarea de titluri de catre cei care mizeaza pe scaderea cursului. Câstigul speculatorului este egal cu diferenta dintre pretul de vânzare, mai mare, pe care îl încaseaza si pretul mai mic la care îsi va rascumpara titlurile. În jargonul bursier american acesti speculatori sunt numiti ursi (bears);

b) speculatii a la hausse (la crestere), care se realizeaza prin cumpararea de titluri de catre cei care mizeaza pe o crestere a cursului. Câstigul lor este dat de diferenta dintre pretul de cumparare, mai mic si cursul de vânzare mai mare pe care îl poate obtine ulterior. Acesti speculatori se numesc tauri (bulls) .

Speculatiile cu valori mobiliare au o importanta deosebita în economia de piata, concretizata în multiplele functii care îi asigura utilitate si anume :

- functia de regularizare a cererii si ofertei de active financiare si a pretului acestora. Speculatorul cumpara când cursul este scazut ca urmare a unei cereri reduse si, în consecinta, cererea va spori determinând si o crestere a cursului, iar când cursul este prea mare, speculatorul vinde determinând reducerea cursului;

- functia de sustinere a cursului unor active financiare. Pe piata financiara speculatia sustine titlurile emise de întreprinderile cu randament preconizat ridicat în viitor, deoarece speranta unui câstig viitor mai mare este adesea mai atragatoare decât o remunerare curenta normala;

- functia de stimulare a spiritului de initiativa si de inventivitate .

În ciuda aspectelor sale pozitive, speculatia nu-si justifica întotdeauna utilitatea. Astfel, în cazul unor perturbatii majore cu caracter economic, social, militar etc. ea accentueaza variatiile preturilor în loc sa le corijeze. De asemenea, poate degenera usor în false speculatii cum sunt jocul de bursa si agiotajul .