Planificare și Prognoza

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 76 în total
Cuvinte : 69135
Mărime: 1.67MB (arhivat)
Cost: Gratis

Cuprins

CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE PREVIZIUNII MACROECONOMICE 4

1.1 Economia naţională ca sistem 4

1.2. Previziunea, componenta esenţială a conducerii macroeconomice. Delimitări conceptuale 5

1.3. Curente şi tendinţe în gândirea previzională 7

1.4. Categorii şi instrumente de previziune. Locul şi rolul acestora în activitatea de conducere 8

1.5. Funcţiile şi principiile activităţii previzionale 12

1.5.1. Funcţii ale activităţii previzionale 12

1.5.2. Principiile activităţii de previziune 14

1.6. Segmentarea previziunii economice 17

1.7. Piaţă, previziune şi orientare economică 19

CAPITOLUL II SISTEMUL CATEGORIAL SPECIFIC PREVIZIUNII MICROECONOMICE 24

2.1. Definirea previziunii la nivel microeconomic 24

2.2. Semnificaţia previziunii la nivel microeconomic 25

2.3. Structura raţionamentului previzional 27

2.4. Instrumentarul demersului previzional la nivel microeconomic 28

2.5. Produse ale previziunii la nivel de organizaţie 32

2.5.1. Strategia 32

2.5.2 Modelul celor cinci forţe al lui Porter 34

2.5.3 Planul şi programul 37

2.5.4. Bugetul venituri şi cheltuieli 37

CAPITOLUL III COORDONATELE FUNDAMENTALE ALE 39

PLANIFICĂRII ORGANIZAŢIEI 39

3.1.Elemente caracteristice ale planificării 39

3.1.1.Şcoli de gândire ale formării strategiei 39

3.1.2. Ce este planificarea? 40

3.1.3. De ce să planificăm? 42

3.1.4. Avantajele potenţiale ale planificării 42

3.1.5. Dezavantaje potenţiale ale planificării 43

3.1.6. Prevalenţa planificării în cadrul organizaţiei 43

3.2. Etapele procesului de planificare 44

3.2.1. Enumerarea etapelor procesului de planificare 44

3.3. Managerul general şi planificarea 45

3.3.1. Misiunea managerilor de top în cadrul organizaţiilor 45

3.3.2. Responsabilitatea finală a managerilor de top 46

3.3.3. Asistenţa în planificare 46

3.4. Planificatorul 46

3.4.1. Rolul planificatorului în cadrul subsistemului 46

3.4.2. Condiţiile de bază pe care trebuie să le îndeplinească planificatorii 47

3.4.3. Obligaţiile planificatorilor 47

3.4.4. Evaluarea planificatorilor 48

3.5. Eficienţa procesului de planificare 49

CAPITOLUL 4 CARACTERUL PREVIZIONAL AL OBIECTIVELOR DIN CADRUL ORGANIZAŢIEI 52

4.1. Caracterul general al obiectivelor din cadrul organizaţiei 52

4.1.1. Definirea obiectivelor şi scopului organizaţiei 52

4.1.2. Principii care stau la baza formulării obiectivelor 52

4.1.3. Exemple de declaraţii privind scopul organizaţiei 53

4.1.4. Importanţa obiectivelor din cadrul organizaţiei 53

4.2. Tipologia obiectivelor stabilite în cadrul organizaţiei 54

4.2.1. Structurarea obiectivelor din cadrul organizaţiei 54

4.2.2. Integrarea obiectivelor stabilite în cadrul organizaţiei 55

4.3. Domenii recomandabile pentru stabilirea obiectivelor în cadrul organizaţiei 56

4.4. Utilizarea obiectivelor din cadrul organizaţiei 57

4.4.1. Necesitatea stabilirii unor obiective corespunzătoare 57

4.4.2 Etapele stabilirii obiectivelor din cadrul organizaţiei 57

4.4.3. Principiile stabilirii unor obiective adecvate în cadrul organizaţiei 59

4.4.4. Îndeplinirea obiectivelor 60

4.4.5.Caracterul dinamic al obiectivelor din cadrul organizaţiei 61

4.6. Managementul prin obiective (MBO) 61

4.6.1. Definirea managementului prin obiective 61

4.6.2. Componentele de bază ale strategiei MBO 61

4.6.3.Etapele procesului MBO 62

4.6.4. Factorii succesului programului de MBO 62

4.6.5. Avantaje şi dezavantaje ale programelor de MBO 62

CAPITOLUL 5 PLANURILE Şl INSTRUMENTELE DE PLANIFICARE 64

5.1. Planurile 64

5.1.1. Definiţia planului 64

5.1.2. Caracteristicile planului 64

5.1.3. Tipuri de planuri 65

5.1.4. Situaţiile în care planurile eşuează 66

5.1.5. Domeniile planificării intrărilor în sistemul de management 67

5.2. Instrumente de planificare 69

5.2.1. Prognoza 69

5.2.2. Programarea 76

Extras din document

CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE PREVIZIUNII MACROECONOMICE

Obiectivele capitolului:

- Înţelegerea sensului şi rolului previziunii economice;

- Stabilirea principalelor curente şi tendinţe în gândirea previzională;

- Cunoaşterea celor mai generale principii care stau la baza activităţii previzionale în economie;

- Evoluţia demersurilor pentru segmentarea previziunii economice.

1.1 Economia naţională ca sistem

Multitudinea definiţiilor date conceptului de sistem poate fi generalizată astfel: fie P o proprietate oarecare, R o relaţie, M o mulţime de elemente. Dacă în mulţimea M se constată o relaţie R, aceasta nu înseamnă că M va reprezenta obligatoriu un sistem. Însuşirea care va face din un sistem este aceea în raport cu care pe elementele M se realizează o relaţie care ne interesează. Aceasta ne spune că relaţia R trebuie să conţină o proprietate stabilită dinainte. Astfel, ajungem la următoarea definiţie: o mulţime M formează un sistem dacă pe ea se realizează o relaţie R, predeterminată, cu proprietăţi fixate P .

În limbajul comun, "un «sistem» înseamnă o grupare de elemente componente care acţionează împreună în vederea atingerii unui obiectiv comun" .

Printre sistemele cu un grad de complexitate foarte ridicat se află şi sistemul economie naţională. De obicei, economia naţională este definită ca un ansamblu de activităţi economico- sociale privite în unitatea şi interdependenţele lor dinamice, în strânsă legătură cu natura înconjurătoare, care se desfăşoară în cadrul naţional-statal, istoriceşte constituit. Rostul fiecărei economii naţionale este să asigure bunurile economice care satisfac trebuinţele oamenilor.

Economia naţională modernă constituie un mecanism complex format dintr-o multitudine de unităţi economice, ramuri şi subramuri, unităţi administrativ-teritoriale între care există strânse legături de interdependenţă ca rezultat al diviziunii sociale a muncii.

Pentru ca o întreprindere sau o ramură să-şi poată desfăşura activitatea în condiţii normale este necesar ca alte unităţi economice sau alte ramuri să-i furnizeze mijloacele de producţie necesare şi să-i absoarbă produsele, realizându-se astfel circuitul continuu al reproducţiei. Tot astfel, activităţile economice din diferite judeţe, localităţi, sunt legate între ele prin strânse relaţii de schimb integrându-se astfel într-un proces complex ce cuprinde întreaga ţară.

Existenţa acestor legături, a acestor interdependenţe dintre unităţi, ramuri şi subramuri, unităţi administrativ-teritoriale, determină caracterul complex al economiei şi impune cu necesitate asigurarea unor orientări, a unor ordonări a fluxurilor economice la nivelul economiei.

Practic, sistemul economiei naţionale se caracterizează prin trei trăsături:

-structura;

-funcţionalitatea;

-comportamentul.

Structura este dată de mulţimea elementelor/componentelor sale şi, îndeosebi, de relaţiile dintre acestea. Principalele componente sunt:

1) Resursele umane în ansamblu, din care forţa de muncă, atât sub aspect cantitativ, cât şi calitativ, ca nivel, compoziţie pe sexe, vârste, medii sociale (urban, rural), niveluri de pregătire, ocupaţii pe domenii de activitate, precum şi mişcarea migratoare.

2) Resursele materiale naturale - bogăţiile solului şi subsolului, inclusiv apele şi fauna, atât cele folosite cât şi cele aflate în rezervă.

3) Resursele naturale acumulate, formate din maşini, agregate, instalaţii, drumuri, autostrăzi, căi ferate, lucrări de artă (poduri, viaducte, apeducte), clădiri şi alte construcţii, atât cele aflate în folosinţă, cât şi cele în conservare, care fac obiectul patrimoniului naţional.

4) Ansamblul de cunoştinţe acumulate şi potenţialul educaţional şi de creaţie ştiinţifică existente la un moment dat într-o economie naţională.

5) Resursele financiare şi valutare ale ţării, precum şi calitatea operaţiunilor realizate cu acestea, oglindite de principalele balanţe financiare – bugetul statului şi balanţa de plăţi externe, de cursul de schimb al monedei naţionale etc.

6) Mediul ambiant natural şi calitatea acestuia, expresie a interacţiunii dintre factorii tehnico- economici şi cei ecologici, precum şi capacitatea de combatere a poluării.

7) Ramurile, subramurile economiei ca expresie a diviziunii sociale a muncii în conexiune cu resursele antrenate în circuitul economic.

8) Regiunile, zonele în care se desfăşoară activităţile economice şi sociale ca expresie a diviziunii teritoriale a muncii, precum şi relaţiile dintre acestea.

9) Modul şi gradul de satisfacere a trebuinţelor individuale şi sociale ale membrilor societăţii.

Funcţionalitatea sistemului economiei naţionale constă în acţiunea componentelor/subsistemelor sale sub influenţa factorilor obiectivi şi subiectivi, a legilor economice, ca expresie a factorilor obiectivi (ex. legea înclinaţiei marginale spre consum) şi a deciziilor autorităţilor centrale şi locale, ca expresie a factorilor subiectivi.

Acţiunea interconectată a elementelor sale se concretizează în starea de coerenţă şi gradul de eficienţă ale economiei naţionale, rezultat al autoreglării şi reglării acesteia .1

Comportamentul economiei naţionale exprimă modificarea componentelor sale ca efect al influenţei factorilor de intrare (producţia şi importul) şi de ieşire (consumul final, formarea brută de capital şi exportul), precum şi al influenţei unor factori exteriori sistemului, cum sunt: conjunctura politică internă şi internaţională, starea mediului ambiant din ţările limitrofe etc.

1.2. Previziunea, componenta esenţială a conducerii macroeconomice. Delimitări conceptuale

A utiliza resursele în cea mai adecvată formă, a concepe şi realiza un model eficient al raportului dintre resurse şi nevoi, a prognoza evoluţia acestui raport şi a găsi căile optimizării lui este o ştiinţă, ştiinţa economică.

Ridicarea problemelor conducerii a fost generată din necesitatea de a se identifica funcţiile şi principiile de desfăşurare a unei activităţi economice cât mai eficiente. Cu alte cuvinte, ştiinţa conducerii identifică şi cercetează principiile generale ce stau la baza îndrumării, orientării activităţii economice şi sociale, elaborează un sistem de metode şi tehnici de lucru care să permită utilizarea în practică a acestor funcţii şi principii.

Preview document

Planificare și Prognoza - Pagina 1
Planificare și Prognoza - Pagina 2
Planificare și Prognoza - Pagina 3
Planificare și Prognoza - Pagina 4
Planificare și Prognoza - Pagina 5
Planificare și Prognoza - Pagina 6
Planificare și Prognoza - Pagina 7
Planificare și Prognoza - Pagina 8
Planificare și Prognoza - Pagina 9
Planificare și Prognoza - Pagina 10
Planificare și Prognoza - Pagina 11
Planificare și Prognoza - Pagina 12
Planificare și Prognoza - Pagina 13
Planificare și Prognoza - Pagina 14
Planificare și Prognoza - Pagina 15
Planificare și Prognoza - Pagina 16
Planificare și Prognoza - Pagina 17
Planificare și Prognoza - Pagina 18
Planificare și Prognoza - Pagina 19
Planificare și Prognoza - Pagina 20
Planificare și Prognoza - Pagina 21
Planificare și Prognoza - Pagina 22
Planificare și Prognoza - Pagina 23
Planificare și Prognoza - Pagina 24
Planificare și Prognoza - Pagina 25
Planificare și Prognoza - Pagina 26
Planificare și Prognoza - Pagina 27
Planificare și Prognoza - Pagina 28
Planificare și Prognoza - Pagina 29
Planificare și Prognoza - Pagina 30
Planificare și Prognoza - Pagina 31
Planificare și Prognoza - Pagina 32
Planificare și Prognoza - Pagina 33
Planificare și Prognoza - Pagina 34
Planificare și Prognoza - Pagina 35
Planificare și Prognoza - Pagina 36
Planificare și Prognoza - Pagina 37
Planificare și Prognoza - Pagina 38
Planificare și Prognoza - Pagina 39
Planificare și Prognoza - Pagina 40
Planificare și Prognoza - Pagina 41
Planificare și Prognoza - Pagina 42
Planificare și Prognoza - Pagina 43
Planificare și Prognoza - Pagina 44
Planificare și Prognoza - Pagina 45
Planificare și Prognoza - Pagina 46
Planificare și Prognoza - Pagina 47
Planificare și Prognoza - Pagina 48
Planificare și Prognoza - Pagina 49
Planificare și Prognoza - Pagina 50
Planificare și Prognoza - Pagina 51
Planificare și Prognoza - Pagina 52
Planificare și Prognoza - Pagina 53
Planificare și Prognoza - Pagina 54
Planificare și Prognoza - Pagina 55
Planificare și Prognoza - Pagina 56
Planificare și Prognoza - Pagina 57
Planificare și Prognoza - Pagina 58
Planificare și Prognoza - Pagina 59
Planificare și Prognoza - Pagina 60
Planificare și Prognoza - Pagina 61
Planificare și Prognoza - Pagina 62
Planificare și Prognoza - Pagina 63
Planificare și Prognoza - Pagina 64
Planificare și Prognoza - Pagina 65
Planificare și Prognoza - Pagina 66
Planificare și Prognoza - Pagina 67
Planificare și Prognoza - Pagina 68
Planificare și Prognoza - Pagina 69
Planificare și Prognoza - Pagina 70
Planificare și Prognoza - Pagina 71
Planificare și Prognoza - Pagina 72
Planificare și Prognoza - Pagina 73
Planificare și Prognoza - Pagina 74
Planificare și Prognoza - Pagina 75
Planificare și Prognoza - Pagina 76

Conținut arhivă zip

  • Planificare si Prognoza.doc

Alții au mai descărcat și

Analize - Metode si caile de crestere a rentabilitatii intreprinderii

În prezenta lucrare de licenţă ne propunem să analizăm căile de creştere a rentabilităţii la nivelul societăţii comerciale S.C. COMPA S.A. SIBIU....

Prognoza unor Indicatori ai Nivelului de Trai

CAPITOLUL I CONSIDERENTE TEORETICE PRIVIND NIVELUL DE TRAI SI CALITATEA VIETII 1.1. Caracterizarea generala a nivelului de trai si a calitatii...

Abordarea Auditului Intern - Pregatire, Realizare, Incheiere

Motivatia temei In tara noastra introducerea auditului intern este un domeniu interesant de studiu, cu multe elemente de descoperit si clarificat....

Cauze si Situatii ce Impun Evaluarea Intreprinderii

1. Evaluarea în cazul fuziunii, absorbţiei şi divizării întreprinderilor Ca urmare a schimbărilor continue ce au loc în economia de piaţă, mai cu...

Comunicarea Managerială în Conflictul Organizațional

INTRODUCERE “Aproape fiecare problemă, fiecare conflict, fiecare greşeală sau neînţelegere are la nivelul cel mai de jos o problemă de...

Siguranta si Securitate Alimentara. Romania Fata de UE

Capitolul I Abordări conceptuale asupra securităţii alimentare I.1. Securitate alimentară. Definiţii şi trăsături principale Securitatea...

Metoda de Calculație a Costurilor pe Comenzi Varianta cu Semifabricate

Introducere Tema proiectului este intitulată „Metoda de calculație a costurilor pe comenzi : varianta cu semifabricate. Pentru a putea trata acest...

Instrumente de Plata Internationale

Instrumente de plata internationale Cambia ( trata ) , biletul la ordin si cecul sunt instrumente de plata internationale. Sunt instrumente de...

Ai nevoie de altceva?