Politica agrară a Uniunii Europene

CAPITOLUL I

Coordonatele teoretice ale politicii economice

1.1. Functiile economice ale statului

În sensul ideal, al unei rationalitati economice exprimate prin maximizarea profitului în conditiile supravietuirii economice, eficienta mecanismului pietei apare numai în conditiile unei concurente perfecte, în cadrul careia deciziile de alocare a resurselor se adopta pe baza preturilor de piata, generând maximizarea productiei de bunuri si servicii conform resurselor disponibile. Însa piata nu functioneaza la modul ideal (atomicitate, transparenta, omogenitatea produselor, mobilitatea factorilor si intrarea libera pe piata). În realitate concurenta perfecta nu exista iar economiile sufera de pe urma monopolurilor, poluarii, somajului, inflatiei, inegalitatilor si a altor factori perturbatori, care se constituie în constrângeri ale pietei, generate în mare parte de dezirabilul extraeconomic. În aceste conditii, pentru functionarea pietelor a aparut necesitatea interventiei statului pe piata. Prin aceasta autoritatile publice "fragmenteaza" piata prin detinerea sau controlul unor întreprinderi, prin instituirea unor impozite, prin redistribuirea veniturilor, prin supravegherea monedei, etc.

Interventia statului în economie consta în institutionalizarea functionarii pietei, a economiei în ansamblul sau (prin organisme, legislatie, contracte), prin promovarea a trei functii economice primordiale ale statului:

eficienta, în sensul corectiei unor esecuri ale pietei;

- echitatea, în sensul atenuarii inegalitatilor;

- stabilitatea, în sensul reglarii jocului ciclurilor economice în vederea reducerii inflatiei si somajului ti a promovari cresterii economice.

Eficienta Esecurile pietei (mentinerea de catre unele firme a preturilor sau productiilor la nivele înalte) conduc la un consum sau la o productie ineficienta, apare astfel necesitatea interventiei statului pentru a atenua sau elimina aceste esecuri. Insa interventia statului pentru rezolvarea unor probleme în anumite domenii poate genera efecte daunatoare în alte domenii, înrautatind astfel situatia economica de ansamblu.

Esecurile pietei pot îmbraca mai multe forme, între care amintim:

a) concurenta imperfecta, generatoare de monopoluri, care determina controlul

pretului de piata al unui anumit produs da catre întreprinderea monopolista, împiedicând

astfel sau inhibând aparitia unor noi firme concurente pe piata. În cazul aparitiei unui

monopol apare un comportament asimetric (din punct de vedere economic) manifestat fie

prin majorarea nejustificata a pretului unui produs, fie prin diminuarea voluntara a

productiei destinata consumatorului. Interventia statului pentru corectarea unei situatii de

monopol, prin instrumente directe sau indirecte, se impune cu atât mai mult, cu cât statul

se constituie în consumator al produselor realizate de monopolist. Pentru ameliorarea

eficientei mecanismelor de piata în aceasta situatie statul poate folosi instrumente directe

cum ar fi controlul preturilor sau reglementarile anti - trust (monopol).

b) externalitatile, reprezinta o alta categorie de esecuri ale pietei, acestea

semnifica o tranzactie involuntara între doi agenti economici prin care unul dintre ei

impune costuri suplimentare sau absoarbe beneficii fara a plati o recompensa

corespunzatoare. Odata cu expansiunea si cu cresterea complexitatii proceselor de

productie, generate si de cresterea densitatii populatiei, externalitatile negative,scapate

tranzactiilor pietei, devin pericole ale sistemului social. Autoritatea publica încearca sa

controleze unele externalitati negative cum ar fi: poluarea, catastrofele naturale sau cele generate de om, drogurile etc., prin punerea la punct a unui cadru coercitiv, institutionalizat de catre stat prin care se cauta prevenirea efectelor nocive ale acestor externalitati generate chiar de catre mecanismul pietei.

c) Bunurile publice, definite ca produse si servicii destinate nediferentiat comunitatii, reprezinta adesea bunuri care nu se înscriu în parametrii unei productii eficiente, acceptate de catre firmele private. In categoria bunurilor publice intra armata, ordinea publica, constructia de drumuri (infrastructura), cercetarea stiintifica, asistenta medicala. Accesul aproape liber al populatiei la beneficiile generate de catre astfel de bunuri publice determina lipsa de motivatie economica în producerea de astfel de bunuri de catre agentii privati. În aceste conditii oferta de bunuri de utilitate publica este preluata de catre stat, care prin mecanisme specifice de decizie (votul) asigura resursele necesare realizarii acestor bunuri si le distribuie nediferentiat în folosul populatiei.

d) existenta inegalitatilor - impozitele percepute de catre stat, vizeaza, pe de o parte, asigurarea resurselor necesare obtinerii bunurilor publice, iar pe de alta parte realizarea programelor de redistribuire a veniturilor. Incidenta diferentiata a instrumentelor fiscale genereaza o apropiere relativa a veniturilor si totodata un transfer de venituri catre segmentele de populatie defavorizate.

Echitatea Distribuirea bunurilor economice se realizeaza conform averilor si nu nevoilor, în conformitate cu mecanismul pietei, care dirijeaza bunurile catre cei care platesc mai mult. Chiar si sistemul de piata cel mai eficient poate genera inegalitati, care nu sunt acceptate nici din punct de vedere moral si nici politic (dezirabil extraeconomic). Democratia nu accepta orice inegalitati iar oamenii pot examina distributia veniturilor si decide corectarea eventualelor inegalitati (adesea în cadrul unui sistem foarte eficient de piete distribuirea foarte inegala a veniturilor se poate datora unor cauze biologice sau tehnologice (robotizarea care înlatura forta de munca saracind populatia). Pentru atenuarea acestor inegalitati, autoritatea publica are la dispozitie instrumente cum ar fi Sistemul de impozitare progresiva, transferuri sau plati catre populatie (protectia sociala), subventionarea consumului, (acestea pot genera din punct de vedere economic risipe, rigiditati, periclitând uneori mecanismele pietei).

Stabilitatea Ca promotor al eficientei si echitatii statul poate actiona si în directia asigurarii stabilitatii economice.. Înca de la începuturile ei economia de piata a fost afectata de inflatie, depresiune si somaj care capatau uneori forme acute. Multa vreme aceste boli ale economie de piata nu au putut fi contracarate deoarece autoritatile publice nu dispuneau de o întelegere corecta si deplina a necesitatii interventiilor si a masurilor care se impuneau pentru revitalizarea economica. Criza economica de la începuturile anilor 30 au plasat statele lumii pe calea interventionismului sistematic, global sau punctual, (masuri pentru reducerea inflatiei care au determinat însa cresterea somajului.